Aldo Moro ┼či sf├ór┼čitul politicii

Pe 16 martie trecut s-au ├«mplinit ÔÇô ┼či s-au comemorat ├«ntr-o larg─â gam─â de manifest─âri
Cite┼čte

Claudio Magris despre o art─â ┼či nu numai

[...]   Al doilea g├ónd. Vorbind despre Leo Castelli, de scurt timp disp─ârut, Claudio Magris (┬źCorriere della
Cite┼čte

Portret spre neuitare: IONELA PRODAN

În lumea pe care nu contenim, uneori cu o inabilitate greu pardonabilă, s-o așezăm cu
Cite┼čte

├Änc─â o trist─â desp─âr╚ŤireÔÇŽ

Vestea plec─ârii dintre noi, ├«ntr-un alt orizont, a lui Jean B─âile╚Öteanu a sosit, s├ómb─ât─â diminea╚Ťa
Cite┼čte

O (alt─â) ÔÇ×stafieÔÇŁ b├óntuie prin Europa?

Cum poate fi ignorată ori, mai grav, uitată formula marxistă pusă ca avertisment în preambulul
Cite┼čte

Receptarea lui E. M. Cioran în Italia

A┼ča cum am promis cititorilor acestei rubrici, reiau, aici, din pagini reg─âsite ┼či doar ├«n
Cite┼čte

Despre destinul (fast) al lui Cioran în Italia

Nu știu cum se întâmplă cu noi, românii, și nu de ieri, de azi, ci
Cite┼čte

Povara nostalgiei

N.B. Sub impactul, pu┼úin a┼čteptat ┼či de aceea cople┼čitor, al celor dou─â momente omagiale pe
Cite┼čte

Zarv─â ╚Öi haos pe calea suspendat─â a speran╚Ťei

Reg─âsesc ├«n noianul de ├«nsemn─âri conservate ├«n spa╚Ťiul memorial al computerului o ├«nsemnare de mai
Cite┼čte

După scrutin: Italia o (tristă) premieră într-o neagră seară a Europei

S-a confirmat, potrivit primelor proiec╚Ťii de la ├«nchiderea sec╚Ťiilor de votare, ceea ce anticipam ├«n articolul
Cite┼čte

Roma vs Bruxelles: noi și intrigante sfidări

Tot mai bulversat de ceea ce se petrece ├«n ultimii ani pe scena politicii ÔÇô
Cite┼čte

Un poem de Andrei Tarkovski

Not─â N-am ╚Ötiut c─â marele cineast rus a scris, ├«n afara c─âr╚Ťilor sale ╚Ötiute ╚Öi citite,
Cite┼čte

Umberto Eco - un incitant apel la cultivarea memoriei

Umberto Eco Drag─â nepoate, ├«nva╚Ť─â pe de rost (articol ap─ârut ├«n s─âpt─âm├ónalul ÔÇ×LÔÇÖEspressoÔÇŁ, la rubrica sa ÔÇ×La
Cite┼čte

RESTITUIRI

  Unde tr─âiesc ?[*] Cum g├óndesc ? Ce viseaz─â ? Poe┼úii italieni de azi ?   (Anchet─â preluat─â din s─âpt─âm├ónalul de
Cite┼čte

ANDREA ZANZOTTO ┬źCEI OPTZECI DE ANI NEVROTICI AI MEI PETRECU┼óI ├ÄN DEMONTAREA CUVINTELOR┬╗

┬źCEI OPTZECI DE ANI NEVROTICI AI MEI PETRECU┼óI ├ÄN DEMONTAREA CUVINTELOR┬╗ ┬á (Interviu realizat de Franco Marcoaldi,
Cite┼čte

Avangarda vs experimentalism sau în căutarea autenticităţii scriiturii

Termenul de avangardă ca atare are, la începuturile sale, o conotaţie negativă, dacă este să
Cite┼čte

PAUL CELAN.SPINUL ÎN CARNE SAU IDENTITATEA PIERDUTĂ.

Destinul postum al poeziei lui Paul Celan conserv─â datele ┼či, ├«n mare parte, structura ┼či
Cite┼čte

Premiul literar: ├«ntre recunoa┼čtere ┼či consacrare

N-am fost niciodată un fan al premiilor literare. Tratându-le, în principiu, cu plusul de relativism
Cite┼čte

Mircea Popescu ÔÇô un c─ârturar rom├ón neresemnat

Două consistente volume cu un caracter miscelaneu fatalmente impus de un destin ingrat atestă cât
Cite┼čte

Umberto Eco: elogiul erorilor care schimb─â lumea

La doar câteva zile de la despărţirea de Umberto Eco continuă, mai ales în spaţiul
Cite┼čte

Noi tehnologii spre o ÔÇ×gaur─â neagr─â intelectual─âÔÇŁ.

1 iunie 2017
Autor

Notam, ├«n articolul de ieri, c─â unicul progres ├«nregistrat la summit-ul G7 din localitatea sicilian─â Taormina, ┼či acesta discutabil ├«n privin┼úa m─âsurilor de combatere a terorismului interna┼úionalizat, se refer─â la solicitarea unor interven┼úii din partea marilor colo┼či ai noilor media de a identifica solu┼úii practice pentru subminarea propagandei larg r─âsp├óndite ┼či sofisticate.

Dac─â nu m─â ├«n┼čel, e ├«nt├óia oar─â c├ónd se ridic─â o astfel de problem─â la un nivel at├ót de ├«nalt, ├«n contextul ├«n┬á care, ├«n ultimii ani ┼či, ├«ndeosebi, chiar ├«n aceste ultime s─âpt─âm├óni, l─âs├ónd de o parte re┼úelele de televiziune angajate ┼či ele uneori, prin num─âr, format ┼či prin arbitrajul lipsit de minime semne deontologice, diseminarea urii, a intoleran┼úei ┼či a difiden┼úei de orice natur─â a dep─â┼čit orice limit─â predictibil─â.

├Än aceste circumstan┼úe mi se pare de maxim─â necesitate s─â revenim la avertismente, pe c├ót de inedite au p─ârut ├«n formularea lor, pe at├ót de instructive se pot dovedi ├«n condi┼úiile lumii ├«n care tr─âim. O lume ÔÇô a┼ča cum scriam ┼či cum e definit─â tot mai ap─âsat ├«n ultima vreme ÔÇô care tinde s─â-┼či piard─â conturile, substan┼úa ┼či reprezent─ârile cucerite ┼či operate ├«n decurs de milenii. ├Äntrebarea ce survine ├«n fa┼úa acestui ÔÇ×nou BabelÔÇŁ sc─âpat deja spre o ÔÇ×BabilonieÔÇŁ (variant─â a unei ÔÇ×lumi pe dosÔÇŁ) vizeaz─â, oric├ót de inacceptabil pare, tocmai redefinirea ┼či reanalizarea unor concepte ÔÇ×tariÔÇŁ ce-au animat istoria de la Iluminism ├«ncoace, anume cele de progres ┼či de tehnologie. Termeni, cum spuneam ÔÇ×tariÔÇŁ, intra┼úi sub lupa curentelor de g├óndire postmoderne (reamintesc formula at├ót de inspirat─â a lui Zygmunt Bauman prinÔÇ×societate lichid─âÔÇŁ), ├«n care calificativul pune sub semnul ├«ntreb─ârii lunga ereditate a cartezianismului, sedus de mitul ra┼úionalit─â┼úii ├«mpins spre o dimensiune ÔÇ×divin─âÔÇŁ.

A┼čadar, e vorba de avertismente asupra marilor sfid─âri pe care tehnica (┼či, cu ea, al─âturi ori chiar ├«naintea ei, ┼čtiin┼úa ca atare!) le formulase, printre al┼úii, pornind de la Nietzsche ┼či, ├«ntr-o form─â ceva mai accidental─â de la Oswald Splenger cu al s─âu pronostic privind ÔÇ×Declinul OccidentuluiÔÇŁ, Martin Heidegger. ├Än opinia sa, diferen┼úa dintre tehnica antic─â ┼či cea modern─â ÔÇô notabil─â ┼či de substan┼ú─â ÔÇô consist─â ├«n faptul c─â ├«n prima fiin┼úa (uman─â) se dezv─âluie merg├ónd spre ├«mplinirea sa ┼či spre plenitudinea lucrurilor, ├«n timp ce tehnica modern─â r─âm├óne expresie a nihilismului. Pentru filosoful german, orice mijloc (prin excelen┼ú─â tehnic) are un caracter provizoriu, de ÔÇ×fabric─âÔÇŁ ori de ÔÇ×atelierÔÇŁ, menit unui uz pentru un anumit termen ┼či care se preteaz─â la un act de corupere din partea subiectului uman. Planeta ├«ns─â┼či devine un obiect al coruperii umane, iar particularitatea tehnicii const─â ├«n a se propune ca instrument care s─â fac─â natura s─â corespund─â unei preten┼úii (divin─â ori uman─â?), aceea de a transforma totul ├«n util ori utilizabil.

├Äns─â riscul cel mai mare ┼či mai insidios, din cauza incapacit─â┼úii de a-l con┼čtientiza ┼či asuma ca atare, e faptul c─â se impune cu necesitate a ├«n┼úelege natura, de-acum legat─â cu un dublu fir de tehnic─â ori cu un anumit tip de tehnologie, p├ón─â ├«n punctul ├«n care subiectul istoriei nu mai e omul, ci tehnica ├«ns─â┼či, fa┼ú─â de care individul uman apare ca un obiectiv accesoriu.

Nu ┼čtiu c├ót anume din astfel de avertismente ÔÇô ┼či care s-au multiplicat ┼či la al┼úi g├ónditori din ultimele decenii ÔÇô ┼či mai ales p├ón─â unde pot fi preluate ├«n reflec┼úia comun─â ┼či ├«n ce mod ele ne-ar mai putea ├«ntoarce dintr-un drum de-acum ireversibil. Iat─â ├«ns─â c─â argumentele unei ÔÇô cel pu┼úin ÔÇô reflec┼úii, chiar ┼či prin tentativa de a ie┼či din circuitul internaut ├«n care suntem de-acum cvasi-ostatici, survin din direc┼úii nea┼čteptate.

Un cercet─âtor italian, Francesco Grillo, avizat cunosc─âtor al metamorfozelor induse de new media ┼či de noile tehnologii, avertiza ┼či el, ├«ntr-un articol incitant intitulat ÔÇ×A intra ├«n corpul uman, noua sfidare a InternetuluiÔÇŁ, asupra a ceea ce desemna ca fiind cea de-a treia faz─â, numit─â generic ÔÇ×Internet of the Beings / IobÔÇŁ) a aventurii ┼či const├ónd ├«n capacitatea de a p─âtrunde ├«n corpul uman.. De re┼úinut c─â prima faz─â era reprezentat─â de cantitatea de informa┼úie ├«nglobat─â ├«n Re┼úeaua computerilor ┼či a telefoanelor, cca 9000 Exabyte, adic─â de 450 de ori mai mare dec├ót toate scrierile, imaginile ┼či produsele audio ale omenirii ├«n istoria sa, cea de-a doua const├ónd ├«n capacitatea aceleia┼či Re┼úele de a conecta ├«ntre ele obiectele fizice.

Autorul articolului intitulat ÔÇ×Viitorul ┼či TehnologiaÔÇŁ, participant direct ├«ntr-o echip─â care lucreaz─â la o astfel de aplica┼úie nu se sfie┼čte s─â defineasc─â o astfel de tentativ─â fantastic─â ┼či terifiant─â, evoc├ónd celebrul film sf ÔÇ×Voiaj fantasticÔÇŁ cu un scenariu dup─â cartea lui Isaac Asimov, din 1966, ├«n care cinci astronau┼úi sunt miniaturiza┼úi spre a putea intra ├«n trupul unui savant ajung├ónd ├«n creier spre a-i extrage un cheag de s├ónge mortal.

┼×i ├«n ciuda unor ÔÇ×progreseÔÇŁ (ghilimelele nu sunt deloc accidentale!) f─âr─â precedent mai ales ├«n domeniul medicinii de care nu se ├«ndoiesc cercet─âtorii antrena┼úi ├«n aceast─â faz─â, nu sunt de ignorat aspectele care ┼úin de etic─â, ├«n m─âsura ├«n care exist─â riscul major al sc─âp─ârii de sub control a uzan┼úelor strict tehnice, ca s─â nu mai vorbim de dimensiunea catastrofic─â dac─â opera┼úiunea ar ajunge ├«n m├óini criminale de care lumea de azi nu duce deloc lips─â.

├Än fapt, aceast─â nou─â sfidare reprezent├ónd tenta┼úia surclas─ârii unor limite ale Istoriei ├«n durata sa milenar─â ┼či, acum, pe cale de a fi r─âsturnat─â ridic─â un aspect de o ├«nsemn─âtate cu substrat ÔÇ×demiurgicÔÇŁ: nevoia de a supune demonul tehnicii ┼či a-l pune ├«n slujba omului. ┼×i, ├«n plus, a nu se uita c─â, ├«n sine, aceast─â nou─â prob─â inovativ─â de o asemenea anvergur─â trebuie privit─â ┼či ca o gaur─â neagr─â intelectual─â, implic├ónd strategii ca ┼či politici adecvate.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

unu × = 6

Arhiva

iunie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Mai   Aug »
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930