Premiul literar: ├«ntre recunoa┼čtere ┼či consacrare

N-am fost niciodată un fan al premiilor literare. Tratându-le, în principiu, cu plusul de relativism
Cite┼čte

Mircea Popescu ÔÇô un c─ârturar rom├ón neresemnat

Două consistente volume cu un caracter miscelaneu fatalmente impus de un destin ingrat atestă cât
Cite┼čte

Umberto Eco: elogiul erorilor care schimb─â lumea

La doar câteva zile de la despărţirea de Umberto Eco continuă, mai ales în spaţiul
Cite┼čte

Un "jurnal" textualizant al lui Dracula sau o poveste postmodern─â a lui Vlad ┼óepe┼č

Când mi-a căzut întâia oară sub ochi cartea lui Marin Mincu Il diario di Dracula,
Cite┼čte

Intemperanţa ca stare poetică

aporeme (Autograf nr.1/ 2005) George Popescu Intemperan┼úa ca stare poetic─â   Intempestiv ┼či insurgent, ├«n m─âsura ├«n care ceea
Cite┼čte

RESTITUIRI

Dante Maffia, Constantin Udroiu la Sorbona Not─â   M─ârturisesc cu un sentiment de jen─â (greu pardonabil chiar ┼či ├«n
Cite┼čte

Blog/Notes RESTITUIRI

Un act incon╚Ötient de subminare a istoriei George Popescu   M─ârturisesc, am ajuns ├«n punctul nevralgic ├«n care
Cite┼čte

RESTITUIRI (Articol ap─ârut ├«n revista ÔÇ×RamuriÔÇŁ, nr. 3, martie 1991, p. 4.)   George Popescu   De la con┼čtiin┼úa crizei
Cite┼čte

Despre ceea ce nu mai trebuie demonstrat!

┼×i la urma urmei ce anume mai era de demonstrat? Ce anume nu ┼čtiam cu
Cite┼čte

Absenteismul ÔÇô o maladie recrudescent─â

Dincolo de rezultatele alegerilor locale par┼úiale desf─â┼čurate duminica trecut─â ┼či mai ├«nainte ca forma┼úiunile politice
Cite┼čte

ÔÇ×Ciuma ro┼čieÔÇŁ ÔÇô o gratuit─â blasfemie

Epitetul acesta, de ÔÇ×cium─â ro┼čieÔÇŁ, poate s─â-┼či fi avut o anume validitate ├«n primii ani
Cite┼čte

Despre grava maladie a primatului

M─ârturisesc din capul locului c─â mi-a displ─âcut dintotdeauna preten┼úia, prezent─â ┼či activ─â ├«n via┼úa de
Cite┼čte

Despre suferinţă

Cu siguranţă că suferea de Alzeimer vecinul pe care, în de-acum îndepărtata-mi copilărie, îl priveam
Cite┼čte

Sindromul cumetriei în politica dâmboviţeană

N-am scris demult despre politichia intern─â (c─âci de Politic─â, ├«n semnifica┼úia sa consacrat─â istoric ┼či
Cite┼čte

Noi tehnologii spre o ÔÇ×gaur─â neagr─â intelectual─âÔÇŁ.

Notam, în articolul de ieri, că unicul progres înregistrat la summit-ul G7 din localitatea siciliană
Cite┼čte

N. BALOT─é ÔÇô A FI PE CALE

  Aventura intelectual─â a lui N. Balot─â, ├«nceput─â cu decenii ├«n urm─â ├«n ambian┼úa specific─â a
Cite┼čte

Un summit G7 inutil spre o lume tot mai instabil─â

A fost nevoie de acest summit a celor ┼čapte granzi de pe Terra (├«n absen┼úa
Cite┼čte

Al. Piru ┼či emblema autorit─â┼úii

Sperăm, dacă nu s-a decis nimic până în prezent, ca, măcar din toamnă, 2017 să
Cite┼čte

├Änapoi, la clasiciÔÇŽ

Am scris nu demult, în această rubrică despre nevoia re-lecturii operelor care ne-au marcat, într-un
Cite┼čte

I.D. S├ÄRBU ÔÇô CAPTA┼óIA MEMORIEI

  I. D. S├«rbu r─âm├óne, orice s-ar spune, un caz singular al literaturii rom├óne: autor, printre
Cite┼čte

Noi tehnologii spre o ÔÇ×gaur─â neagr─â intelectual─âÔÇŁ.

1 iunie 2017
Autor

Notam, ├«n articolul de ieri, c─â unicul progres ├«nregistrat la summit-ul G7 din localitatea sicilian─â Taormina, ┼či acesta discutabil ├«n privin┼úa m─âsurilor de combatere a terorismului interna┼úionalizat, se refer─â la solicitarea unor interven┼úii din partea marilor colo┼či ai noilor media de a identifica solu┼úii practice pentru subminarea propagandei larg r─âsp├óndite ┼či sofisticate.

Dac─â nu m─â ├«n┼čel, e ├«nt├óia oar─â c├ónd se ridic─â o astfel de problem─â la un nivel at├ót de ├«nalt, ├«n contextul ├«n┬á care, ├«n ultimii ani ┼či, ├«ndeosebi, chiar ├«n aceste ultime s─âpt─âm├óni, l─âs├ónd de o parte re┼úelele de televiziune angajate ┼či ele uneori, prin num─âr, format ┼či prin arbitrajul lipsit de minime semne deontologice, diseminarea urii, a intoleran┼úei ┼či a difiden┼úei de orice natur─â a dep─â┼čit orice limit─â predictibil─â.

├Än aceste circumstan┼úe mi se pare de maxim─â necesitate s─â revenim la avertismente, pe c├ót de inedite au p─ârut ├«n formularea lor, pe at├ót de instructive se pot dovedi ├«n condi┼úiile lumii ├«n care tr─âim. O lume ÔÇô a┼ča cum scriam ┼či cum e definit─â tot mai ap─âsat ├«n ultima vreme ÔÇô care tinde s─â-┼či piard─â conturile, substan┼úa ┼či reprezent─ârile cucerite ┼či operate ├«n decurs de milenii. ├Äntrebarea ce survine ├«n fa┼úa acestui ÔÇ×nou BabelÔÇŁ sc─âpat deja spre o ÔÇ×BabilonieÔÇŁ (variant─â a unei ÔÇ×lumi pe dosÔÇŁ) vizeaz─â, oric├ót de inacceptabil pare, tocmai redefinirea ┼či reanalizarea unor concepte ÔÇ×tariÔÇŁ ce-au animat istoria de la Iluminism ├«ncoace, anume cele de progres ┼či de tehnologie. Termeni, cum spuneam ÔÇ×tariÔÇŁ, intra┼úi sub lupa curentelor de g├óndire postmoderne (reamintesc formula at├ót de inspirat─â a lui Zygmunt Bauman prinÔÇ×societate lichid─âÔÇŁ), ├«n care calificativul pune sub semnul ├«ntreb─ârii lunga ereditate a cartezianismului, sedus de mitul ra┼úionalit─â┼úii ├«mpins spre o dimensiune ÔÇ×divin─âÔÇŁ.

A┼čadar, e vorba de avertismente asupra marilor sfid─âri pe care tehnica (┼či, cu ea, al─âturi ori chiar ├«naintea ei, ┼čtiin┼úa ca atare!) le formulase, printre al┼úii, pornind de la Nietzsche ┼či, ├«ntr-o form─â ceva mai accidental─â de la Oswald Splenger cu al s─âu pronostic privind ÔÇ×Declinul OccidentuluiÔÇŁ, Martin Heidegger. ├Än opinia sa, diferen┼úa dintre tehnica antic─â ┼či cea modern─â ÔÇô notabil─â ┼či de substan┼ú─â ÔÇô consist─â ├«n faptul c─â ├«n prima fiin┼úa (uman─â) se dezv─âluie merg├ónd spre ├«mplinirea sa ┼či spre plenitudinea lucrurilor, ├«n timp ce tehnica modern─â r─âm├óne expresie a nihilismului. Pentru filosoful german, orice mijloc (prin excelen┼ú─â tehnic) are un caracter provizoriu, de ÔÇ×fabric─âÔÇŁ ori de ÔÇ×atelierÔÇŁ, menit unui uz pentru un anumit termen ┼či care se preteaz─â la un act de corupere din partea subiectului uman. Planeta ├«ns─â┼či devine un obiect al coruperii umane, iar particularitatea tehnicii const─â ├«n a se propune ca instrument care s─â fac─â natura s─â corespund─â unei preten┼úii (divin─â ori uman─â?), aceea de a transforma totul ├«n util ori utilizabil.

├Äns─â riscul cel mai mare ┼či mai insidios, din cauza incapacit─â┼úii de a-l con┼čtientiza ┼či asuma ca atare, e faptul c─â se impune cu necesitate a ├«n┼úelege natura, de-acum legat─â cu un dublu fir de tehnic─â ori cu un anumit tip de tehnologie, p├ón─â ├«n punctul ├«n care subiectul istoriei nu mai e omul, ci tehnica ├«ns─â┼či, fa┼ú─â de care individul uman apare ca un obiectiv accesoriu.

Nu ┼čtiu c├ót anume din astfel de avertismente ÔÇô ┼či care s-au multiplicat ┼či la al┼úi g├ónditori din ultimele decenii ÔÇô ┼či mai ales p├ón─â unde pot fi preluate ├«n reflec┼úia comun─â ┼či ├«n ce mod ele ne-ar mai putea ├«ntoarce dintr-un drum de-acum ireversibil. Iat─â ├«ns─â c─â argumentele unei ÔÇô cel pu┼úin ÔÇô reflec┼úii, chiar ┼či prin tentativa de a ie┼či din circuitul internaut ├«n care suntem de-acum cvasi-ostatici, survin din direc┼úii nea┼čteptate.

Un cercet─âtor italian, Francesco Grillo, avizat cunosc─âtor al metamorfozelor induse de new media ┼či de noile tehnologii, avertiza ┼či el, ├«ntr-un articol incitant intitulat ÔÇ×A intra ├«n corpul uman, noua sfidare a InternetuluiÔÇŁ, asupra a ceea ce desemna ca fiind cea de-a treia faz─â, numit─â generic ÔÇ×Internet of the Beings / IobÔÇŁ) a aventurii ┼či const├ónd ├«n capacitatea de a p─âtrunde ├«n corpul uman.. De re┼úinut c─â prima faz─â era reprezentat─â de cantitatea de informa┼úie ├«nglobat─â ├«n Re┼úeaua computerilor ┼či a telefoanelor, cca 9000 Exabyte, adic─â de 450 de ori mai mare dec├ót toate scrierile, imaginile ┼či produsele audio ale omenirii ├«n istoria sa, cea de-a doua const├ónd ├«n capacitatea aceleia┼či Re┼úele de a conecta ├«ntre ele obiectele fizice.

Autorul articolului intitulat ÔÇ×Viitorul ┼či TehnologiaÔÇŁ, participant direct ├«ntr-o echip─â care lucreaz─â la o astfel de aplica┼úie nu se sfie┼čte s─â defineasc─â o astfel de tentativ─â fantastic─â ┼či terifiant─â, evoc├ónd celebrul film sf ÔÇ×Voiaj fantasticÔÇŁ cu un scenariu dup─â cartea lui Isaac Asimov, din 1966, ├«n care cinci astronau┼úi sunt miniaturiza┼úi spre a putea intra ├«n trupul unui savant ajung├ónd ├«n creier spre a-i extrage un cheag de s├ónge mortal.

┼×i ├«n ciuda unor ÔÇ×progreseÔÇŁ (ghilimelele nu sunt deloc accidentale!) f─âr─â precedent mai ales ├«n domeniul medicinii de care nu se ├«ndoiesc cercet─âtorii antrena┼úi ├«n aceast─â faz─â, nu sunt de ignorat aspectele care ┼úin de etic─â, ├«n m─âsura ├«n care exist─â riscul major al sc─âp─ârii de sub control a uzan┼úelor strict tehnice, ca s─â nu mai vorbim de dimensiunea catastrofic─â dac─â opera┼úiunea ar ajunge ├«n m├óini criminale de care lumea de azi nu duce deloc lips─â.

├Än fapt, aceast─â nou─â sfidare reprezent├ónd tenta┼úia surclas─ârii unor limite ale Istoriei ├«n durata sa milenar─â ┼či, acum, pe cale de a fi r─âsturnat─â ridic─â un aspect de o ├«nsemn─âtate cu substrat ÔÇ×demiurgicÔÇŁ: nevoia de a supune demonul tehnicii ┼či a-l pune ├«n slujba omului. ┼×i, ├«n plus, a nu se uita c─â, ├«n sine, aceast─â nou─â prob─â inovativ─â de o asemenea anvergur─â trebuie privit─â ┼či ca o gaur─â neagr─â intelectual─â, implic├ónd strategii ca ┼či politici adecvate.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

trei + 9 =

Arhiva

iunie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Mai   Aug »
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930