v.p. (epistol─â cvasi-clandestin─â)

Lui Vio, la 60 de ani   S─â te fi z─ârit ├«nt├óia oar─â ├«n vacarmul unei adun─âri
Cite┼čte

Viorel Pîrligras: risipitorul de har

Viorel Pîrligras e un risipitor: al darurilor cu care a fost binecuvântat, al pasiunii pentru
Cite┼čte

Umberto Eco ÔÇô un medievist ├«n postmodernitatea virtual─â

Umberto Eco ÔÇô un medievist ├«n postmodernitatea virtual─â   (Aproxim─âri ipotetice) George Popescu   ┬á Printre cele mai ascu┼úite, inventive ┼či rafinate
Cite┼čte

Geo Vasile ÔÇô traduc─âtorul congener cu Gellu Naum

Geo Vasile ÔÇô traduc─âtorul congener cu Gellu Naum   Numele lui Geo Vasile l-am ├«nt├ólnit, cred, ├«nt├óia
Cite┼čte

la carta bionda del Caff├ę del Turco

la carta bionda del Caff├ę del Turco   ci sono altri hamletÔÇŽ la carta bionda del Caff├ę del
Cite┼čte

Gela Enea sau revolta disimulat─â elegiac

Ceea ce surprinde la întâia lectură a poeziei din cea de-a doua carte de versuri
Cite┼čte

Poezia ÔÇĺ sinonimie a onticului

Cu un debut revuistic ├«n ├«ndep─ârtatul 1973 ├«n revista sibian─â ÔÇ×TransilvaniaÔÇŁ ┼či cu botezul lui
Cite┼čte

disidenţă vs. rezistenţă prin cultură

  ├Än acest eseu propun o clarificare a dihotomiei disiden┼ú─â/ rezisten┼ú─â care pare sub├«nscris─â, din p─âcate,
Cite┼čte

La Rio de Janeiro Un cartier luxuriant ca un biliard al viitorului Braziliei

Se vor împlini în curând trei ani de la preluarea puterii, în Brazilia, de către
Cite┼čte

Mario Luzi: o poezie inedit─â

Am scris despre poetul italian finalist, trei ani consecutivi, al Premiului Nobel, o monografie (Povara
Cite┼čte

Eugenio Montale

    ├Än fum De c├óte ori te-am a┼čteptat la gar─â ├«n frig, ├«n cea┼ú─â. M─â plimbam tu┼čind, cump─âr├ónd ziare
Cite┼čte

Un studiu de Italo Calvino

Sfidarea labirintului[i]   1. De la revolu┼úia industrial─â, filosofi, literatur─â, art─â au cunoscut o traum─â pe care
Cite┼čte

Michele Ranchetti și poezia epifanică

Michele Ranchetti și poezia epifanică Michele Ranchetti, născut la Milano în 1925, decedat la Florenţa, în
Cite┼čte

ÔÇ×Rom├ónia ÔÇô al treilea ┼ú─ârm al fluviului care curge ├«n─âuntrul meuÔÇŁ

Interviu cu poetul, romancierul, traduc─âtorul ┼či academicianul brazilian MARCO LUCCHESI Marco Lucchesi 1Sosit pentru a nu
Cite┼čte

Incon┼čtien┼úa p─âc─âtoas─â a unor ÔÇ×formatoriÔÇŁ de opinie

Iată ce scriam cu mai bine de patru ani în urmă; mai exact, în 23
Cite┼čte

Mario Costantini

Mario Costantini: Pe drumul spre casă George Popescu  Au trecut aproape două decenii de când, în medievala
Cite┼čte

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului   Din noul (merituos ╚Öi provocator) val de poe╚Ťi craioveni, Eleanor Mircea
Cite┼čte

Alda Merini

Alda Merini I poeti lavorano di notte / Poe╚Ťii lucreaz─â noaptea ÔÇ×C├ónd sunt ├«ntrebat─â de unde se
Cite┼čte

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound.

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound. (ap─ârut ├«n ÔÇ×Corriere dÔÇÖinformazioneÔÇŁ, 26-27 aprilie 1958, apoi ├«n colec╚Ťia
Cite┼čte

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis ┬áGeorge Popescu ┬áAndrea Zanzotto, ÔÇťcel mai bun dintre poe╚Ťii italieni n─âscu╚Ťi
Cite┼čte

Capcanele unei negaţii

1 septembrie 2013
Autor

Blog/Notes

Capcanele unei negaţii

 

Nepo┼úii se aliaz─â cu bunicii spre a-┼či decapita p─ârin┼úii: iat─â o axiom─â a unui formalist rus genial pe care o propusese, pe vremea avangardei pre-staliniste cu aplicabilitate exclusiv─â la domeniul artei. Pe scurt, era vorba despre faptul, constatabil ├«n succesiunea modelelor artistice (literare ├«ndeosebi), c─â o nou─â genera┼úie ├«┼či arog─â aproape programatic sarcina de o nega pe cea imediat precedent─â ├«n baza unei complicit─â┼úi cu cea dinaintea aceleia: copii deci┼či s─â-┼či ÔÇ×ucid─âÔÇŁ p─ârin┼úii cu pre┼úul reabilit─ârii ÔÇŽbunicilor.

Dincolo de un eclatant gust de ┼čarad─â, ra┼úionamentul acesta ├«mi pare a avea oarecare legitimitate ┼či ├«n spectrul mai larg al istoriei. Conectat la concep┼úia lui Giambattista Vico devenit─â celebr─â prin formula ÔÇ×corsi e ricorsiÔÇŁ (potrivit c─âreia, dac─â istoria nu se repet─â, atunci ea urmeaz─â o evolu┼úie ├«n spiral─â: e epoc─â nou─â o reia pe cea anterioar─â, niciodat─â de la baz─â, ci de undeva de pe traseul ei sinusoidal, a┼čadar ÔÇ×spiralatÔÇŁ!), principiul (estetic) din care semiotica ┼či-a f─âcut un fundament ┼či un punct de referin┼ú─â se verific─â ┼či ├«n spa┼úiul celei mai aprinse ┼či spinoase dezbateri postdecembriste de la noi.

 

S-a instalat, imediat dup─â decembrie ÔÇÖ89, la noi, practica (mai mult ca mod─â, ├«ntruc├ót cu discutabil suport teoretic) unei neg─âri totale a perioadei istorice cuprinse ├«n arcul de timp dintre 1945 ┼či 1989. Perioad─â, fire┼čte, amendabil─â, nu numai ├«n baza denun┼ú─ârii unei ideologii de ├«mprumut ┼či alocate, prin for┼ú─â, unei societ─â┼úi rom├óne┼čti ├«n total─â disjunc┼úie cu esen┼úa corosiv─â a ei, ci ┼či a unui lung ┼čir de crime ┼či injusti┼úii devenite politic─â de stat. Nimic de obiectat la un astfel de proces, util ┼či urgent, ├«ndeosebi pentru nevoia unei terapii, chiar dac─â, pentru evitarea ÔÇô ori m─âcar u┼čurarea ÔÇô ┼čocului presupus de o vidare total─â a unei istorii totu┼či tr─âite, gestul unei neg─âri absolute ┼či lipsite de un necesar ┼či util sim┼ú al nuan┼úelor ne-ar fi lipsit de riscurile unor capcane mai grave dec├ót invocata culp─â pus─â ├«n c├órca ÔÇŽnostalgicilor.

M─ârturisesc c─â, oripilat de mul┼úimea de ÔÇ×pira┼úiÔÇŁ ai anticomunismului, ie┼či┼úi, mul┼úi dintre ei, fie de prin coclaurile interlope sc─âpate sau ├«nadins conservate de sub vigilen┼úa de fier a vechiului regim, fie chiar de sub pulpana unei nomenclaturi func┼úion├ónd ca o feud─â autonom─â, mi-am rezervat rolul, poate cel mai ingrat, al unei situ─âri impar┼úiale; orice intransigen┼ú─â nedecantat─â la nivelul propriei con┼čtiin┼úe e┼čueaz─â, invariabil, ├«ntr-o intoleran┼ú─â nu mai pu┼úin nociv─â dec├ót cea ├«mpotriva c─âreia este purtat─â.

Nu m─â recunosc, prin urmare, nici ├«n tagma nostalgicilor inclemen┼úi, motiva┼úi, cu siguran┼ú─â, de grija de a-┼či eluda ori justifica mizeriile propriilor complicit─â┼úi cu relele vechiului regim; nu m─â reg─âsesc ├«ns─â ├«n nici un chip nici ├«n deta┼čamentele, ├«n mare parte juvenile, ale unor nega┼úioni┼čti autopropu┼či pe post de ÔÇ×judec─âtori-jandarmiÔÇŁ ai unei perioade c─âreia i se contest─â chiar faptul c─â, ├«n ambientul ei oric├ót de insalubru ┼či de marcat de injusti┼úii, totu┼či fiin┼úe umane, c├óteva genera┼úii, au ÔÇô ┼či am ÔÇô tr─âit. ┼×i am f─âcut-o, mul┼úi dintre noi, cu spectrul supravie┼úuirii deasupra capului, uneori clip─â de clip─â, uneori cu compromisuri, mai mari ori mai mici, cu vinov─â┼úii dar ┼či cu rezisten┼úe, ┼čtiute ori ne┼čtiute, cu ├«ngrijor─âri de tot felul, prizonieri ai unui destin golit, abuziv, de propriile decizii. ┼×i, mai ales, h─âitui┼úi de grija, poate cea mai important─â ┼či mai grav─â dintre toate, de a ne cre┼čte copiii c├ót mai feri┼úi de agen┼úii patogeni ai unei politocra┼úii ce-┼či pierduse, demult, aproape orice leg─âtur─â cu realitatea.

Iat─â de ce, ├«n fa┼úa unor de┼č─ân┼úate campanii ├«ntre┼úinute de ni┼čte ÔÇ×gropariÔÇŁ ai istoriei ultimelor decenii ale ┼ú─ârii, ├«n recuzul┬á ferm al unei astfel de nega┼úii demolatoare a tot ┼či a toate, ├«mi rezerv unicul drept c─âruia ├«i confer o consisten┼ú─â de destin: acela de a spune r─âspicat c─â, da, ├«n acei ani tulburi ┼či bicisnici, noi am tr─âit. Unicul r─âspuns la insidioasa ├«ntrebare recurent─â ├«nc─â ┼či azi, ce-a┼úi f─âcut ├«n ultimii cincizeci-┼čaizeci de ani? Am tr─âit. Ce puteam face?

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

+ 8 = doisprezece

Arhiva

septembrie 2013
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Aug   Oct »
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30