* mai sunt m├óini pe care nu le-am atins mai sunt ochi care nu m-au privit urechi la
Cite┼čte

ÔÇťLucian Irimescu ╚Öi tenta╚Ťia artistic─â a magmaticuluiÔÇŁ

ÔÇťLucian Irimescu ╚Öi tenta╚Ťia artistic─â a magmaticuluiÔÇŁ     Lucian Irimescu probeaz─â una dintre calit─â╚Ťile esen╚Ťiale ale artei
Cite┼čte

ÔÇ×Temut─â ┼či hulit─â; o aventur─â ÔÇ×competi┼úional─âÔÇŁ dinainte pierdut─âÔÇŽ

ÔÇ×Temut─â ┼či hulit─â; o aventur─â ÔÇ×competi┼úional─âÔÇŁ dinainte pierdut─âÔÇŽ   O dezbatere asupra condi┼úiei istoriilor literare ast─âzi, a┼ča
Cite┼čte

Cronos contra Cronos: suspensia poetic─â a nostalgicului

Consacr├óndu-se la ÔÇô ┼či cu ÔÇô deplin─â maturitate cercet─ârii literare, autoarei, printre altele, a unei
Cite┼čte

Premiul literar: ├«ntre recunoa┼čtere ┼či consacrare

  N-am fost niciodat─â un fan al premiilor literare. Trat├óndu-le, ├«n principiu, cu plusul de relativism
Cite┼čte

Oriana Fallaci ÔÇ×Un marxist la New YorkÔÇŁ

Oriana Fallaci   Un marxist la New York   Iat─â-l c─â sose╚Öte: fragil, arz├ónd de miile sale dorin┼úe, de
Cite┼čte

Maria Corti: Avantext

Termenul ²avantext² e de-acum utilizat din două puncte de vedere în mod necesar divergente, unul
Cite┼čte

Marcuse- Heidegger ┬źScrisorile anului zero┬╗

De┼či foarte cunoscut ├«nc─â din manifestarea sa pe scena istoriei, episodul Rectoratului lui Heidegger la
Cite┼čte

Nadia Cavalera

Nadia Cavalera Ultra-experimentalism sau poetica nonsensului apocaliptic   Cu c├óteva luni ├«n urm─â, am primit din Italia un
Cite┼čte

Alda Merini: 17 poeme

Am v─âzut pe c├ómpul tinere┼úii ceva ce de departe se ivea: era culoarea fanteziei ┼či-n cer pornit-am s─â
Cite┼čte

Alfonso Gatto: ╚śapte poeme

Sur├óz├óndu-╚Ťi ┬á Sur├óz├óndu-╚Ťi ├«nseamn─â a muri, ├«mping├ónd cuv├óntul spre t─âr├ómul acela u┼čor spre cochilia ├«n zumzet spre cerul ├«nser─ârii, spre orice lucru
Cite┼čte

Cioburi

Am uitat s─â-┼úi spun (totdeauna se uit─â esen┼úialul): gr─âdina m-a uitat ┼či mama n-a putut cuprinde ├«n
Cite┼čte

nu mai există catifea nici speranţă

nu mai exist─â catifea nici speran┼ú─â   ai zis atunci ╚Öi mi-ai mai zis s─â scrii despre mine
Cite┼čte

Cea mai urâtă zi dintotdeauna

Cea mai ur├ót─â zi dintotdeauna   G─âsesc prin spa╚Ťiul virtual, cel accesibil nou─â(?) o informa╚Ťie interesant─â ÔÇô
Cite┼čte

Daniele Cavicchia

Născut la Montesilvano, lângă Pescara, în 1948, a publicat 15 volume de versuri, începând cu
Cite┼čte

Loredana Magazzeni - Miraculoasa ran─â

    Miraculoasa ran─â - ┬á ÔÇ×Dezordinea mea. ├Än asta se afl─â: c─â fiece lucru pentru mine e o
Cite┼čte

MARIO LUNETTA

Născut la Roma, unde a decedat în 2017. Are la activ o vastă operă ce acoperă
Cite┼čte

F. Aderca ÔÇô un condotier al noii literaturi

În pofida prestanţei recunoscute de cei mai importanţi reprezentanţi ai epocii literare în care a
Cite┼čte

Daniele Cavicchia

Născut la Montesilvano, lângă Pescara, în 1948, a publicat 15 volume de versuri, începând cu
Cite┼čte

Daniele Cavicchia

Născut la Montesilvano, lângă Pescara, în 1948, a publicat 15 volume de versuri, începând cu
Cite┼čte

Eugen Negrici: Sub incidenţa spiritului creator

1 septembrie 2019
Autor

C├ónd, ├«n toamna anului 1966, am p─â┼čit, ├«n ambientul abia ├«nfiripat al noii alma mater craiovene, cu un entuziasm ├«ntru nimic cenzurat, un singur nume ni se oferea, mie ┼či celor ┼čaizeci ┼či cinci de c├ó┼čtig─âtori ai unui examen de admitere riguros ┼či extrem de exigent (O├║ son les ni├ęges dÔÇÖantan?), drept garan┼úie a unui parcurs universitar promi┼ú─âtor ├«n raport cu celelalte centre din ┼úar─â verificate prin tradi┼úie ┼či renume: criticul ┼či istoricul literar Al. Piru. De altfel, ÔÇ×├«mprumutatÔÇŁ filologiei bucure┼čtene c─âreia a continuat s─â-i livreze lec┼úiile sale de istorie literar─â veche ┼či premodern─â, proasp─âtul decan al literelor din B─ânie avea s─â impun─â, nu o dat─â cu un gust cvasi-subversiv, un statut normal ÔÇô ┼či firesc ÔÇô procesului academic abia institu┼úionalizat ├«mpotriva unei opozi┼úii cvasi-generalizate, merg├ónd de la iner┼úialele ÔÇ×cadreÔÇŁ mo┼čtenite de la institutul (pedagogic) de trei ani p├ón─â la sinecuri┼čtii locali ÔÇ×de partid ┼či de statÔÇŁ.

Cur├ónd, printre tinerii dasc─âli ce-┼či verificaser─â deja ucenicia ├«n pauperele amfiteatre ale ÔÇ×Sorbonic─âiÔÇŁ craiovene, figura cea mai eclatant─â pe care fragilul nostru spirit ├«n c─âutare de tutele solide a reperat-o cu aviditatea unui frate mai mic marcat nu de pu┼úine ┼čov─âieli s-a dovedit a fi ÔÇô ┼či a r─âm├óne ÔÇô aceea a lui Eugen Negrici. Prezen┼úa ÔÇô ┼či vecin─âtatea ÔÇô sa, tutelar─â pentru cine, aidoma subsemnatului, ├«┼či testa, nu ├«n clandestinitate ci public ┼či cu intempestivitatea v├órstei, probabila voca┼úie poetic─â, devenea cumva imperativ─â: m─âsura unei plato┼če, pe de o parte, contra insuficien┼úelor agresive ale celor r─âma┼či, ├«n materie de patrimoniu literar, pe versantul prolet-cultului, ┼či de ÔÇ×sabieÔÇŁ, id est temeritate, pe de alt─â parte, ├«n avansul sinuos spre o normalitate (┼či cultural─â) pe care, chinuit, o deschidea abia ├«nmuguritul ÔÇ×dezghe┼úÔÇŁ.

 

*

 

S-au scurs, iat─â, patruzeci ┼či cinci de ani din acea toamn─â: o epoc─â, s-ar spune, echival├ónd cu exact cota regimului ├«nsu┼či ├«n care genera┼úia mea se n─âscuse ┼či cu ale c─ârui provoc─âri acoperind o spiral─â poliform─â, de la nivelul ontic, a┼ča-zic├ónd cu impact antropologic, la cel axiologic, verificat nu doar ├«n c├ómp cultural ci la toate palierele socio-vitale, urma s─â se confrunte. Ce determinare anume m─â (ne) anima atunci spre actul de ÔÇ×subordonareÔÇŁ voluntar─â ÔÇô ba chiar uneori voluptuoas─â ÔÇô la vigilan┼úa protectoare, nu ÔÇ×paternal─âÔÇŁ, mai cur├ónd ÔÇ×fraternal─âÔÇŁ, a t├ón─ârului asistent universitar de atunci? Chem├ónd ├«n cauz─â o memorie care, sl─âbit─â ├«n multe alte zone, mi se confirm─â vie ┼či surprinz─âtor de proasp─ât─â pentru acei ani ┼či acele ├«nt├ómpl─âri, fisiognomia, vorba negruzzilor de mai an, lui Eugen Negrici ├«n bivalenta ei dimensiune, fizic─â ┼či intelectual─â, se resuscit─â aproape neschimbat─â: b─ârbat ÔÇ×mare la statÔÇŁ, cu vorbele cronicarului, capt├ónd, cu sau f─âr─â voie, interesul colegelor mele ie┼čite, ele ├«nsele, aproape complet dezinhibate ├«n aerul ceva mai r─âcoros al unei lumi (autohtone) ├«n faz─â de dezghe┼ú, ┼či, mai ales, un t├ón─âr literat posesor al unui set de criterii evaluatoare care, ├«n praxisul comunica┼úional, eclata, impun─âtor, ba adesea ┼či ÔÇ×punitivÔÇŁ ├«n raport cu inadverten┼úele infantile ale ├«nv─â┼ú─âceilor nedeprin┼či cu drumul marcat de dificult─â┼úile facerii de sine.

├Än ambian┼úa catedral─â, discursul lui Eugen Negrici impune prin preeminen┼úa analiticului, ├«mpins─â, ├«n dispre┼úul oric─ârei ispite retorice altminteri ├«n┬á vog─â funambulesc─â pe atunci ca ┼či acum, p├ón─â la actul, deseori cu gust impudic, al ÔÇ×decapit─âriiÔÇŁ: ÔÇ×t─âierea de capeteÔÇŁ era, dac─â memoria nu m─â ├«n┼čeal─â, o figur─â de stil ce ├«ncepea s─â treac─â din mod─â ├«n instrumentarul metaliterar abilitat de noile metode ├«n vog─â de extrac┼úie structuralist-semiotic─â. Pentru cine, ca subsemnatul, se alimentase, oarecum pre-matur, din geografia poeziei a┼ča-zic├ónd ÔÇ×tariÔÇŁ a primei jum─ât─â┼úi a veacului, rom├óneasc─â ┼či nu numai, dar ├«ntr-o neasumat─â dev─âlm─â┼čie ┼či, ├«n consecin┼ú─â, ├«nso┼úit─â de o pedagogie primar─â ├«n punctul de percep┼úie ┼či de promovare, judec─â┼úile tran┼čate apodictic ale lui Eugen Negrici propuneau, nu doar un alt mod de percep┼úie a literarului, ci deschiderea spre o abordare sistemic─â, asum├ónd, ├«n actul decompozi┼úional, ├«ns─â┼či judecata axiologic─â pasat─â astfel destinatarului. ├Än aceast─â/acea modalitate de convie┼úuire interpretativ─â cu textul literar, oricare va fi fost acela, de la pagina (de-sacralizat─â metaliterar) a lui Antim la anun┼úul de mic─â publicitate din debila pres─â comunist─â, se delineaz─â, ├«n opinia mea, instrumentarul teoretic, cu profil ┬áÔÇ×patrimonialÔÇŁ, ce va ├«nso┼úi, egal dar ┼či cu necesare adapt─âri adjuvante, aventura literar-spiritual─â a lui Eugen Negrici.

Oric├ót de paradoxal ar p─ârea, Eugen Negrici n-avea (nu are?!) aproape nimic din figura morganatic─â a universitarului de lung─â tradi┼úie, occidental─â ┼či mai ales rom├óneasc─â, pe linia, spre a ne opri la spa┼úiul autohton, ├«nceput─â de Maiorescu trec├ónd prin Iorga ┼či Nae Ionescu ┼či sf├ór┼čind cu C─âlinescu. I s-ar fi potrivit mai cur├ónd ÔÇô ├«ns─â ├«n limite facilitate de conjuncturi a┼ča s-a ┼či ├«nt├ómplat ÔÇô acea figur─â mai aproape de analitica psihanalitic─â, junghiano-hilmanian─â, ├«n care textul, literar ┼či cel indus involuntar spre expresivitate, substituie sufletul supus investiga┼úiei curative: mediul ├«n care l-am cunoscut ┼či urm─ârit mi s-a p─ârut mereu mai afin ┼čcolii americane de laborator sau, cel mult, ofertei seminariale barthesiene.

De altfel, opera┼úia sugerat─â de sintagma ÔÇ×t─âierii de capeteÔÇŁ, respectiv, ├«ntr-o traducere fragil─â, a destructur─ârii liminare a textului spre a contempla, ├«n toat─â nuditatea, osatura ÔÇ×vinovat─âÔÇŁ de toate suprapunerile semantice auctoriale, poate identifica ┼či vectorul opera┼úional esen┼úial al fiec─âreia din c─âr┼úile sale. ┼×i totul dincolo de particularit─â┼úile fiec─ârui demers, c─âci dac─â, ├«n primele dou─â studii, cele consacrate istoriografiei noastre medievale, prevaleaz─â actul de substituire, prin re-omologare a palierelor literarit─â┼úii, ├«n Sistematica poeziei ┼či, ├«ndeosebi, prin Introducerea ├«n poezia contemporan─â, actul disolutiv consist─â ├«ntr-un proces eminamente descriptiv, de cartografiere, ├«n baza unei ÔÇ×gramaticiÔÇŁ, ├«n sensul strict etimologic, elementare verificabile, ├«n faza percep┼úiei, ┼či prin rolul ce i se aloc─â eului creator ├«n confruntarea cu realul. Cine caut─â, inabil, ├«n aceste studii de maturitate judec─â┼úi de valoare ├«n perspectiva valid─ârii ori invalid─ârii unuia sau altuia dintre parcursurile poeziei rom├óne┼čti se va afla ├«ntr-o vinovat─â eroare; stau m─ârturie ├«n acest sens, ├«nainte de toate, unele reac┼úii, mai mult ori mai pu┼úin disimulate public, ale unor autori de opere poetice ÔÇ×analizateÔÇŁ, dezarma┼úi, cel pu┼úini, ├«n absen┼úa, ├«n acele demersuri, a unor (a┼čteptate!) evalu─âri aclimatizate ├«ndeosebi ├«n (proasta) tradi┼úie a criticii impresioniste; aidoma, un alt argument l-ar constitui im-proprietatea acelora┼či studii de a fi utilizate, cel pu┼úin precum ┼čtiutele c─âr┼úi ale unui Adrian Marino, ca adjuvante didactice.

Nu voi continua eu ├«nsumi, aici ┼či acum, un exerci┼úiu ÔÇô ┬áaltfel necesar, iar, ├«n dreptul propriului meu destin literar c├ót va s─â fie, ┼či obligatoriu ÔÇô de evaluare a dimensiunii spirituale produc─âtoare de sens a lui Eugen Negrici ┼či a operei sale: aniversar, cum e, momentul nu scap─â, observ, de un influx al nostalgiei, c─âruia vecin─âtatea senectu┼úii nu-i poate sustrage cu totul acel gust amar-dulce prin care, ireparabil (┼či hora┼úian), timpul fuge uit├ónd ├«n noi resturile ├«nv─âlm─â┼čite ale trecerii (pe nesim┼úite?) pe drumul vie┼úii.

Flancat de o voca┼úie teoretic─â institutoare de idei, nu numai novatoare ci ┼či nelipsit─â de o bun─â doz─â provocatoare, constant ├«n c─âutarea unui unghi al privirii deopotriv─â infra- ┼či extra-textual, capabil s─â articuleze o abordare metodic─â, Eugen Negrici ├«mi pare departe de a-┼či fi istovit zestrea de oferte creative: dimpotriv─â, a┼ča cum ne-a obi┼čnuit, e mai cur├ónd plauzibil─â irumperea sa pe o pia┼ú─â ÔÇô care geme de oferte ce sf├ór┼česc prin a se dovedi simulacre perfect compatibile cu talciocul vie┼úii noastre culturale ÔÇô cu alte surprinz─âtoare ├«ntreprinderi intelectuale capabile s─â ┼úin─â sub lama impenitent─â a unei supravegheri lucide sisificul nostru efort de ie┼čire dintr-un tunel ├«nc─â ├«ncenu┼čat de scoriile unui paseism av├óntat.

2011

 

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

× cinci = 5

Arhiva

septembrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Iul    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30