Mario Costantini, Grande Sasso

Grande Sasso*   Una grande nuvola nera Poggia sul tuo appuntito naso Oh! Grande Sasso d`Abruzzo   Ed in ogni pensiero
Citeşte

Gianni Toti și POETRONICA

Născut la Roma în 1924, decedat în 2007, Gianni Toti este un poet, jurnalist şi
Citeşte

Gianni Toti și poetronica

POST-SCRIPTUM LA EXCATOGENEZĂ   … şi noi? un tulburător concentrat al lumii? sau în realul cognoscibil noi spumă încă
Citeşte

  * mai sunt mâini pe care nu le-am atins mai sunt ochi care nu m-au privit urechi la
Citeşte

“Lucian Irimescu și tentația artistică a magmaticului”

“Lucian Irimescu și tentația artistică a magmaticului”     Lucian Irimescu probează una dintre calitățile esențiale ale artei
Citeşte

„Temută şi hulită; o aventură „competiţională” dinainte pierdută…

„Temută şi hulită; o aventură „competiţională” dinainte pierdută…   O dezbatere asupra condiţiei istoriilor literare astăzi, aşa
Citeşte

Cronos contra Cronos: suspensia poetică a nostalgicului

Consacrându-se la – şi cu – deplină maturitate cercetării literare, autoarei, printre altele, a unei
Citeşte

Premiul literar: între recunoaştere şi consacrare

  N-am fost niciodată un fan al premiilor literare. Tratându-le, în principiu, cu plusul de relativism
Citeşte

Oriana Fallaci „Un marxist la New York”

Oriana Fallaci   Un marxist la New York   Iată-l că sosește: fragil, arzând de miile sale dorinţe, de
Citeşte

Maria Corti: Avantext

Termenul ²avantext² e de-acum utilizat din două puncte de vedere în mod necesar divergente, unul
Citeşte

Marcuse- Heidegger «Scrisorile anului zero»

Deşi foarte cunoscut încă din manifestarea sa pe scena istoriei, episodul Rectoratului lui Heidegger la
Citeşte

Nadia Cavalera

Nadia Cavalera Ultra-experimentalism sau poetica nonsensului apocaliptic   Cu câteva luni în urmă, am primit din Italia un
Citeşte

Alda Merini: 17 poeme

Am văzut pe câmpul tinereţii ceva ce de departe se ivea: era culoarea fanteziei şi-n cer pornit-am să
Citeşte

Alfonso Gatto: Șapte poeme

Surâzându-ți   Surâzându-ți înseamnă a muri, împingând cuvântul spre tărâmul acela uşor spre cochilia în zumzet spre cerul înserării, spre orice lucru
Citeşte

Cioburi

Am uitat să-ţi spun (totdeauna se uită esenţialul): grădina m-a uitat şi mama n-a putut cuprinde în
Citeşte

nu mai există catifea nici speranţă

nu mai există catifea nici speranţă   ai zis atunci și mi-ai mai zis să scrii despre mine
Citeşte

Cea mai urâtă zi dintotdeauna

Cea mai urâtă zi dintotdeauna   Găsesc prin spațiul virtual, cel accesibil nouă(?) o informație interesantă –
Citeşte

Daniele Cavicchia

Născut la Montesilvano, lângă Pescara, în 1948, a publicat 15 volume de versuri, începând cu
Citeşte

Loredana Magazzeni - Miraculoasa rană

    Miraculoasa rană -   „Dezordinea mea. În asta se află: că fiece lucru pentru mine e o
Citeşte

MARIO LUNETTA

Născut la Roma, unde a decedat în 2017. Are la activ o vastă operă ce acoperă
Citeşte

Gianni Toti și poetronica

1 noiembrie 2019
Autor

POST-SCRIPTUM LA EXCATOGENEZĂ

 

… şi noi? un tulburător concentrat

al lumii? sau în realul cognoscibil

noi spumă încă în bolboroseală

liant de interferenţă între lumi?

 

o înaintare a minţii pare conştiinţa

- în întârziere faţă de minte

o înaintare a creierului pare

mintea – în întârziere faţă de ea însăşi…

 

şi atunci? Fenomen al lui ars?

pre-programat de adaptarea

filogenetică? sau om – tu nu eşti decât

un organism biologic încă

 

legat de zestrea sa biologică şi de

istoria sa – a ta evolutivă

şi de acelea – da – ale adaptărilor

paleolitice – ale tale – filogenetice

 

omuleţule! Nu eşti încă făcut – tu

pentru lumea visată şi cântată

şi rău-adaptată – rău zis? –

e încă felul tău ticăloşit de a trăi

 

şi totuşi pari de-a dreptul pre-adaptat –

chiar pentru această societate anonimă

cu enormele sale mase – de persoane?

de măşti? de proiecte? ce altceva?

 

miliardoameni ce nu se cunosc

şi nu se iubesc şi nici măcar nu se urăsc

acum ştim câte ceva – că suntem

poate poeticogenetic…

 

(poeteogeneza poate repetă

filogeneza ce ne repetă

ontogeneza ce ne repetă

şi ce ne mută-n poetoseminţie….)

 

dar se va sfârşi oare? – preistoria – când?

(Din: Frumuseţea enigmei, Carlo Mancosu Editore)

 

 

 

*

*    *

[…]

ce anume

 

dincolo de spaţiu şi timp

de superspaţiu de super-timp de super-şiruri

de super-univers infinit de finit

poate o spumăraie un burete sau numai

o reţea o specie de

sau vreo destructură

străină şi abstractă

 

aripiunde hipotothipotizează

 

prin urmare fluturi negri stele costeris

negriciune cereşti lumini întunecate cosmoximori

solitronitudini

încetinând stelele cam un milion

într-un mănunchi globular –

a răci acel mănunchi magelanic…

 

cimitire stelare inimaginarul

şi totuşi tu vorbeşti tu scrii tu citeşti

despre mănunchiuri globulare perimate

despre stări de cadavru aproape-stele

aproape-cerul aproape-cosmosul aproape-nimicul

aproape-totul aproape-aproapele

 

quam si

 

se precipită în gaura

curului albastru

(Din Ciudaţii băgăreţi, Empiria, 1986

2

Ferm insignifiant pământul

în cel mai mare al celui mai mare indicibil

astfel (ce sunt o sută de miliarde de stele? o

singură galaxie – şi nenumărate căi lactee ce au

cinci mii de ani lumină diametrale spre exemplu a

noastră în fiece an nouă milioane de kilometri în plus

o altă jumătate de milion de kilometri poate să fie

că galaxiile să fie un număr infinit ah da….)

 

lucru înăuntrul găurii deci „singularitatea“

ce istoveşte corocrania cea mai extremă limită

îndrăzneam să pălăvrăgim despre ce se poate şti

interfaţa se spune acum dintre natural şi super-

aşa cum de altfel s-ar spune luptăm mereu

contra „gravităţii limbajului“ abia ne chivernisim

povara de tăcere vorbită insignifiante

făpturi cu „principiul distructiv“ întrupat…

 

*  *  *

ter terere t(e)rare terebràtule trùtine

draùscia pocciànghera verbale

 

(că m-am îmbolnăvit de mine –

boală incurabilă – imediat

poemovracii au decretat

drept poetomografie şi poematorezonanţe

ecouscânteindu-mă poezitronic –

şi că ar trebui să sar jos din inima pe fugă

şi să beau butii din lacrimile mele

şi să sărut săruturi deja sărutate

şi guri de neprieteneşti reîndrăgostiri

visând vise-în-serie ce se pun-în-abis)

 

cimitire verbale de vizitat acum mă duc

deşertând toate zilele din rafturi –

ale gândurilor-deşelate pe şei

îmi sărbătoresc unghiile vârâte

în înaltele impeneTra-iecte irespirabile -

ale fălcilor căptuşite muţeniile

prin minele ruinate ale tâmplelor –

citesc pe cadavericele epigrafe:

ai devenit precursorul tău

poezifix în Galgalthe a limbii

pe coridoarele optografice deja în cursă

cu procesoarele şi cu şirurile cosmice

autochibrit elan controversat

12

planeta asta nu vrea s-o ia din loc

de pe băncuţele picioarelor mele – încă

atârnă deasupra artrozelor cervicale

 

mă istorisesc dar sunt istorisit

poetizez dar sunt poetezit

impersonaj prin literarităţi

rătăcit printre irevoluţii

de revelaţii pe sub sprâncene

schelălăit

 

13

 

dar încă îmi voi destinde

mâini şi picioare şi spinări şi torace

magnetorezonante sau topografice

scientigrafiind incunabulul şi „lucrul”

pe pământ şi pe fizicuri

inedite ce nu-mi sunt ştiute

ce mă omoară că eu nu sunt

 

şi mă voi travesti

la timp ca să mor

 

ca să trăiesc mai mult timp în ex-timp

(în supertimpspaţiusimetrie)

şi în vieţuirea asta să mă comemorez

ianuariind până în a decembria

şi lunedia până a vinerea

sâmbătând şi neduminecând

şi dimineţind pornînnoptând

adâncamurgind la orice eon

înzorind înserând verbjucându-mă

tacinocturn

 

iar dacă mă voi ianuariza

mă voi îneca exaltându-mă când

veacurile eu deja le nanoscandez)

mileniile eu le voi seculariza

şi voi milenariza miliardele

(numai optzeci şi două până la sfârşit…)…

 

ah dacă şi voi m-aţi ianuarizat

precum deja februarul Ianus!

însă voi vă iernaţi întomnându-vă

în verile voastre estetice

pe când eu mă împrimăvăream

şi întreitîmprimăvăram logagonic

spre ultime extremprimăveri

ce în veşnicprimăveri se postultimează

 

17

 

s-a tras – se tăgăduieşte

însă eu am sperat doar

confund împuşcsperanţa

cu prafdisperarea şi poetirotéos

 

mă voi născoci singur

(şi poemedalii pentru voi)

între excese şi sindrofii

şi du-te-vino şi reveniri-veniri verboluzorii

 

sau agăţatînstăpânind de o îndrăznea-rază ilunară

satelizând pe un astru-nou-născut

(de-acum ne putem agăţa

şi de alte nelumi).

 

Astfel ia notiţe pentru Epistole către Terrieni

Cel de-al Doisprezecelea Apostol special

autoinvitat în mai mult ca perfectul viitor

ca să vestească

 

SFÂRŞITUL

nesfârşirea

 

 

*  *  *

poiématon se termină aici – ba chiar

leşină aici – se nesfârşeşte – firav

deducta poemata filo…

 

ar fi vrut să se eposnareze – şi inenarează

fiindcă viitorul merge-nainte şi-napoi

iar trecutul trece dincolo-de-prezent

 

fapte crude – îmbrăcate cu nimic –

un susur în timpul ce respiră

într-un spaţiu elastic şi întins

şi destins – săgeată de tăcere

 

asta suntem – şi astfel poetizăm noi

împotriva viitorului negru cosmosului întunecat

fără străine stele de mare asteropământeşti

astrolatrii astronii uraniscenţe

numai lumina în închisoare şi eternoaptea

 

(acum doar cuvântul ajută)

 

nu vom mai fi – poate nici măcar

nu vom mai fi fost – însă acum suntem

scriem şi iradiem – corpuri negre –

lumină neagră dar obscură splendoare.

 

 

 

*  *  *

 

BREVIDIA

(prime lexicalizări pentru un Contradicţionar)

 

 

voi reîncepe de la faţa ta numai degete

 

fiindcă dacă spun te iau de mână te ating

cu aceste vorbe ce găuresc aerul

dacă te iau de mână dacă îţi spun te iau

de mână te ating şi cu cuvintele

cu care te iau de-acum de mână

 

dacă pe tăcutul cearşaf ne luăm totul

ce altceva să atingem intangibile intacte

acolo unde se atinge ceea ce nu se atinge

cu mâna şi cu vorba?

 

work in regress

 

cu cerebronicul şi interminabilele

deja viitoruri comemorăm

rele optimalizări optime

rele

cosmatice cosmetice

 

date daturile date datele

la băncile date de către „data”

videotipăriţivi-le în gratislandia:

aici ficţionarii ce fac să negândească

oamenii care nu fac

ceea ce negândesc şi desfac

când exonerează cerebelul

 

aici work in regress

 

contractaţie

 

activelocvent al tău e un tristelocviu

stufoasă lălăială în poetariu

fără grădină şi fără purgaţie

 

mai bine să taci paravorbind

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

× 2 = opt

Arhiva

noiembrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Sep    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930