Personalizarea institu┼úional─â ÔÇô un risc periculos al statului de drept

2 martie 2017
Autor

E c├ót se poate de limpede acum c─â asist─âm ├«n Rom├ónia, intrat─â ├«ntr-o zon─â de tensiune politic─â ┼či mediatic─â de natur─â aproape agonic─â, la un moment de substituire a unei agende reale ┼či, prin urmare, imperios necesare cu una minor─â ├«n raport cu orizontul de a┼čteptare al majorit─â┼úii. Fie aceasta ┼čiÔÇŽ t─âcute, dar nu mai pu┼úin legitime dec├ót sutele de mii de ÔÇ×rezisten┼úiÔÇŁ, ale c─âror reac┼úii continu─â de-acum chiar ┼či dup─â ce motivele care i-au ÔÇ×r─âscolitÔÇŁ nu mai exist─â.

├Än context, au deplin─â ├«ndrept─â┼úire acele voci, inclusiv unele ale unor europarlamentari, s─â avertizeze asupra totalei lipse de reac┼úie a clasei politice ┼či a institu┼úiilor autohtone la riscul impunerii, deja ├«n dezbatere ├«n forurile-i proprii, unei noi structuri a UE, o comunitate cu dou─â viteze, cum se spune, ce-ar putea s─â ne arunce spre periferia ei.

C├ót despre guvernare, discutabil─â ori nu, e la fel de evident c─â las─â impresia unui statut de ÔÇ×interimatÔÇŁ p─âgubos, ├«n ciuda unor m─âsuri deja materializate, dar care sunt departe de a ascunde o stare de semi-paralizie.

Ne afl─âm, ├«ndeosebi urmare a ultimelor decizii ale Cur┼úii Constitu┼úionale, a c─âror legitimitate nimeni n-o contest─â, cel pu┼úin public, ├«ntr-o situa┼úie ├«n care mecanismul ├«nsu┼či al democra┼úiei ┼či al statului de drept pare oarecum gripat. Institu┼úii importante, mai ales cele din sistemul justi┼úiei, ├«┼či arog─â, prin ni┼čte jocuri hermeneutice lejere ori chiar gratuite, dreptul scandalos de a nu da curs deciziilor CCR, ca s─â nu mai vorbim de precariatul Parlamentului care, c├ónd nu se doarme de-a binelea, pare atins de o amor┼úeal─â malefic─â.

├Ämi ├«ng─âdui o opinie cu riscul, mai mult dec├ót posibil, de a fi catalogat ├«n tab─âra anti-rezisten┼úilor, ori chiar ├«n cea pe care, cu generozitatea-i de-acum ┼čtiut─â, un ÔÇ×mo┼čierÔÇŁ al g├óndirii autohtone post-decembriste, o desemna printr-o metafor─â stomatologic─â, cea a ÔÇ×┼čtirbilorÔÇŁ. M─ârturisesc c─â, ├«nc─â ne┼čtirb, am probleme cu dantura ┼či tocmai mi-am f─âcut o programare la dentist, ce-i drept taman pe la finalul lunii ├«n curs.

Opinia mea o subsumez supozi┼úiei c─â, atunci c├ónd e vorba de o institu┼úie ori alta, dar chiar ┼či o organiza┼úie, merg├ónd de la cele de la v├órful statului, trec├ónd pe la partide chiar mai jos, p├ón─â la primari, eroarea cea mai grav─â const─â ├«n personalizarea acestora.

S─â m─â explic, Pre┼čedin┼úia e redus─â la titularul ei, la fel se ├«nt├ómpl─â cu Parchetul General ┼či cu cele subordonate, dar ┼či cu forma┼úiunile politice: cel mai evident caz e al PSD-ului care, total identificat ÔÇô ori redus ÔÇô la Liviu Dragnea, e perceput ├«n totalitatea ┼či ├«n identitatea sa cu acesta. La fel, DNA e identificat─â exclusiv cu Kove┼či, prim─âriile exclusiv cu edilii lor ┼čefi. De aici, se ivesc ┼či sunt alimentate cu un s├órg de o dezinvoltur─â ┼či eronat─â ┼či deopotriv─â absurd─â, reac┼úii fantasmagorice, fiindc─â, numai ├«ntr-o astfel de percep┼úie, persist─â efectele ce duc la irit─âri ┼či la radicaliz─âri distribuite de toate p─âr┼úile cu mari coeficien┼úi de tensiune ┼či, p├ón─â la urm─â, de ur─â.

Pe scurt, asist─âm la un proces de personalizare institu┼úional─â, o realitate specific─â mai cur├ónd unor societ─â┼úi autoritare ori dictatoriale, cu substituirea cultului personalit─â┼úii ridicat la rang de model politic totalitar cu cel alÔÇŽ ┼čefului, mai aproape de lumea interlop─â ori cea a mafiei de ieri ┼či de azi.

Cum altfel se poate explica, ca s─â ne oprim la un singur exemplu, ipoteza augmentat─â cu un atribut aut-aut c─â o singur─â persoan─â, f─âr─â a ├«ntruni nici m─âcar girul eligibilit─â┼úii ÔÇô precum Laura Codru┼úa Kove┼či ÔÇô substituie ├«ntreaga institu┼úie pe care o conduce ┼či c─â o eventual─â schimbare a ei ar fi echivalent─â cu distrugerea ├«ntregului sistem anticorup┼úie din Rom├ónia? ┼×i, ├«n aceea┼či logic─â, de ce prezen┼úa unui Dragnea la v├órful unei forma┼úiuni politice atrage dup─â sine acuza┼úia generalizatoare la adresa tuturor pesedi┼čtilor, ba chiar ┼či a simpatizan┼úilor lor, votan┼úi ori nu?

Sigur, exist─â destule alega┼úii cu premise ┼či preten┼úii de natur─â analitic-teoretic─â ÔÇô unele justificate, alte poate subiective ori p─ârtinitoare ÔÇô c─â ├«n modelul nostru arhetipal, de ethos comunitar, cultul ┼čefului, oricare ┼či oriunde ar fi ori s-ar afla acesta, e ├«nc─â subzistent. ┼×iÔÇŽrezistent. ┼×i c─â el e corelat, printr-o insipid─â dialectic─â, cu be┼úia Puterii, ca apanaj al ┼čefilor, e iar─â┼či unul din reziduurile unui mental colectiv mai vechi, ale c─ârei ┼čanse de supravie┼úuire sunt str├óns legate de absen┼úa ori inapeten┼úa unui exerci┼úiu de durat─â al democra┼úiei ┼či al statului de drept.

C├ónd o persoan─â, fie pre┼čedinte, ori ┼čef al unei institu┼úii, se substituie total entit─â┼úii publice ├«n fruntea c─âreia se afl─â, ┼čansele derapajelor de la reguli ┼či chiar de la lege sunt vertiginos ┼či regretabil de mari.

├Än locul unei astfel de pozi┼úion─âri asumate ├«n nume propriu, o atitudine de subsumare a persoanei func┼úiei acelei entit─â┼úi legitimate ├«n totalitatea normelor sale publice ar reprezenta pasul spre normalitatea pe care cu to┼úii o clam─âm ┼či o a┼čtept─âm. ┼×i pe care cu siguran┼ú─â ar fi cazul s─â ne-o ┼či dorim, deopotriv─â prin proteste ca ┼či printr-o t─âcere care, nu o dat─â, face mai mult dec├ót filele unui tratat. Oric├ót de ingenios ┼či de atent structurat ar fi acesta.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Arhiva

martie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Feb   Apr »
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031