Afinităţi (int)elective

3 august 2013
Autor

George Popescu

 

Afinităţi (int)elective

 

Un elogiu al Celuilalt nu este posibil f─âr─â un sacrificiu teribil al Eului. Alteritatea, ├«ntru cum se verific─â ├«n sinusoidala alternan┼ú─â organic─â, nu e o simpl─â oglindire, un reflex pasager de pe sticla fad─â a aparen┼úei pe retina vie a interiorit─â┼úii. E o muta┼úie: de structur─â ce implic─â sensibilitatea ┼či mentalul. O transpunere aproape maladiv─â a unei intimit─â┼úi ├«n alt─â intimitate, un fel de cam─ât─â de destine. Nu un schimb, a┼čadar, ci o substituire.

 

Pe Marco Lucchesi l-am cunoscut ├«ntr-o sear─â de noiembrie t├órziu, ├«n holul unui hotel dintr-o mic─â localitate abbruzzez─â, l├óng─â Pescara, unde urma s─â fie omagiat proasp─âtul, atunci, premiat Nobel, Gunther Grass. ┼×tiam unul de cel─âlalt, iar Virgiliu al nostru, Nello Avella, profesor de portughez─â la Roma, avusese grij─â ca ├«nt├ólnirea aceasta s─â aib─â loc sub semnul unei inciden┼úe cu adev─ârat dante┼čti. Ne-am recunoscut f─âr─â intermediari ┼či, ├«n c├óteva minute, cu mult─â neb─âgare de seam─â, ne-am trezit pe str─âzile medievale ale micii cet─â┼úi Penne, p─âl─âvr─âgind aiuritor despre limbile noastre comune ┼či, fire┼čte, despre poezie. Au urmat c├óteva zile ├«n care p─âl─âvr─âgelile n-au contenit spre uimirea altor cuno┼čtin┼úe comune ┼či spre fascina┼úia c├ótorva dintre acestea.

Ideea de a ne revedea, ├«n Rom├ónia ori ├«n ├«ndep─ârtata Brazilie, era mai pu┼úin dec├ót o speran┼ú─â. Poate un pact, oricum ├«ntr-o ordine a tainelor abia ┼čoptite. ┼×i, totu┼či, peste dou─â luni doar, dup─â un contract cu o editur─â craiovean─â, urma s─â-i apar─â o prim─â culegere din cele c├óteva admirabile volume ale poeziei sale scrise ├«n italian─â. ┼×i, pe nea┼čteptate, Marco Lucchesi m─â anun┼ú─â, cu jubila┼úia abia re┼úinut─â a pu┼čtiului trezit pe marginea visului, c─â sose┼čte la Craiova. ┼×i a sosit. O lun─â, pe str─âzile ┼či cafenelele urbei noastre ├«nc─â at├ót de trademiste, s-a h─âl─âduit doctul brazilian ├«mb├ócsit de tomuri de culturi eterogene, ┼čtiutor, cum e, cu probe, al vreo 20 de limbi, c─âruia de cur├ónd i-a ad─âugat ┼či rom├óna, st├órnindu-┼či noii prieteni, poe┼úi ori simpli cititori spre o admira┼úie aproape f─âr─â margini.

Destinul e, uneori, generos cu noi, chiar ┼či atunci c├ónd probabil n-o merit─âm. A┼ča c─â, peste doi ani, ne-am re├«nt├ólnit, ├«n Italia, la un alt congres dedicat unui mare scriitor din p─âcate mai pu┼úin cunoscut ┼či pre┼úuit la valoarea sa: Vincenzo Consolo. ┼×i, la scurt timp, gra┼úie a doi tineri c─ârturari, el, un italian din Pescara, ea o brazilianc─â din Sao Paolo, pe care ├«i cunoscusem cu un alt prilej, tot literar, m-am trezit ├«n Brazilia, la un congres, departe, ├«n sud, de unde aveam s─â plonjez, peste scurt timp, la Rio, ├«n ├«mp─âr─â┼úia lui Marco Lucchesi. ┼×i, iar─â┼či, peste doar cinci luni, la Craiova, ┼či, apoi, din nou ├«n Italia, pentru o s─âpt─âm├ón─â de parc─â podul de granit poetic rom├óno-brazilian pe care Marco Lucchesi ├«l imaginase, ├«ntr-un interviu, devenise deja func┼úional.

┼×i, apoi, la fel de miraculos, am primit un telefon de la Marco ce tocmai se preg─âtea s─â intre ├«n vacan┼úa de var─â (brazilian─â, fire┼čte) prin care m─â ÔÇ×amenin┼úaÔÇŁ c─â n-ar fi exclus s─â-mi fac─â o vizit─â, la Craiova, de data aceasta nu singur, ci cu minunata sa logodnic─â, Constan├ža, brazilianc─â get-beget, ea ├«ns─â┼či universitar─â. A venit, mai bogat ├«n limba ┼či ├«n cultura rom├óneasc─â, m├óndru de prietenii s─âi craioveni, cu o nedisimulat─â iubire pentru ora┼čul pe care nu preget─â s─â-l a┼čeze printre cele dragi sufletului s─âu.

├Äntre timp, la Rio, dar ┼či ├«n alte p─âr┼úi ale Braziliei, a tradus din Bacovia, din Sorescu (unul din autorii s─âi prefera┼úi, al─âturi de Dante, Shakespeare, Trakl, Montale, Luzi, CharÔÇŽ), a vorbit, ori de c├óte i s-a ivit prilejul, despre cultura rom├ón─â, despre folclorul rom├ónesc pe care a ├«nceput s─â-l guste ┼či s─â-l cerceteze mai abitir dec├ót mul┼úi defeti┼čti intelectuali autohtoni, a ┼úinut conferin┼úe despre Eminescu ┼či despre Sorescu la Biblioteca Na┼úional─â Brazilian─â, o institu┼úie de nivel academic comparabil─â cu cea de la Paris, a consacrat un num─âr ├«ntreg poeziei noastre ├«n revista ÔÇ×Poesia SempreÔÇŁ al c─ârei redactor-┼čef a fost.

Considerat un fenomen, acas─â ┼či ├«n alte culturi, Marco Lucchesi a devenit ├«ntre timp, la numai 47 de ani, unul din cei patruzeci de nemuritori ai Academiei Braziliene de Litere; el ├«mpline┼čte, indubitabil, profilul acelui uomo universale pe care l-a propus umanit─â┼úii Rena┼čterea florentin─â ┼či de care s-a ata┼čat, ├«nc─â din adolescen┼ú─â, ┼či Mircea Eliade al nostru. Licen┼úiat ├«n Litere ┼či Geografie, la Rio, ├«n filozofie, la Koln, ├«n Germania, posesor a dou─â doctorate, unul ├«n Brazilia, cel─âlalt ├«n Germania, e interesat de astronomie, de matematic─â, de fizic─â, mare iubitor de muzic─â (c├ónt─â la pian ┼či cunoa┼čte pe de rost zeci de arii din celebre opere din crea┼úia marilor compozitori); dincolo de toate, ├«ns─â, Marco ├«ntruchipeaz─â profilul unui Om, dotat cu un cult al semenului ie┼čit din comun, o voca┼úie a prieteniei cu adev─ârat rar─â, care ┼či-a f─âcut din modestie o lec┼úie vie pentru cei cu care vine ├«n contact.

Iube┼čte trei ora┼če pe care ┼či le trece ├«n destin: Rio de Janiero, unde s-a n─âscut, Lucca, ora┼čul natal al p─ârin┼úilor, ┼či Craiova, pe care ├«l consider─â unul al Prieteniei ┼či al rena┼čterii sale caÔÇŽ rom├ónist. Sau, a┼ča cum ├«l simt eu, ca rom├ón.

 

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Arhiva

august 2013
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Iul   Sep »
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031