„România – al treilea ţărm al fluviului care curge înăuntrul meu”

Interviu cu poetul, romancierul, traducătorul şi academicianul brazilian MARCO LUCCHESI Marco Lucchesi 1Sosit pentru a nu
Citeşte

Inconştienţa păcătoasă a unor „formatori” de opinie

Iată ce scriam cu mai bine de patru ani în urmă; mai exact, în 23
Citeşte

Mario Costantini

Mario Costantini: Pe drumul spre casă George Popescu  Au trecut aproape două decenii de când, în medievala
Citeşte

Eleanor Mircea Insolitarea ludică a cotidianului

Eleanor Mircea Insolitarea ludică a cotidianului   Din noul (merituos și provocator) val de poeți craioveni, Eleanor Mircea
Citeşte

Alda Merini

Alda Merini I poeti lavorano di notte / Poeții lucrează noaptea „Când sunt întrebată de unde se
Citeşte

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound.

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound. (apărut în „Corriere d’informazione”, 26-27 aprilie 1958, apoi în colecția
Citeşte

Andrea Zanzotto: o nouă Divina Mimesis

Andrea Zanzotto: o nouă Divina Mimesis  George Popescu  Andrea Zanzotto, “cel mai bun dintre poeții italieni născuți
Citeşte

Davide Ronconi Scrisoare deschisă dascălilor filologi

Davide Ronconi Scrisoare deschisă dascălilor filologi   Mai mult decât o scrisoare, aceasta este o implorare. Ceva unde
Citeşte

Aldo Moro şi sfârşitul politicii

Pe 16 martie trecut s-au împlinit – şi s-au comemorat într-o largă gamă de manifestări
Citeşte

Claudio Magris despre o artă şi nu numai

[...]   Al doilea gând. Vorbind despre Leo Castelli, de scurt timp dispărut, Claudio Magris («Corriere della
Citeşte

Portret spre neuitare: IONELA PRODAN

În lumea pe care nu contenim, uneori cu o inabilitate greu pardonabilă, s-o așezăm cu
Citeşte

Încă o tristă despărțire…

Vestea plecării dintre noi, într-un alt orizont, a lui Jean Băileșteanu a sosit, sâmbătă dimineața
Citeşte

O (altă) „stafie” bântuie prin Europa?

Cum poate fi ignorată ori, mai grav, uitată formula marxistă pusă ca avertisment în preambulul
Citeşte

Receptarea lui E. M. Cioran în Italia

Aşa cum am promis cititorilor acestei rubrici, reiau, aici, din pagini regăsite şi doar în
Citeşte

Despre destinul (fast) al lui Cioran în Italia

Nu știu cum se întâmplă cu noi, românii, și nu de ieri, de azi, ci
Citeşte

Povara nostalgiei

N.B. Sub impactul, puţin aşteptat şi de aceea copleşitor, al celor două momente omagiale pe
Citeşte

Zarvă și haos pe calea suspendată a speranței

Regăsesc în noianul de însemnări conservate în spațiul memorial al computerului o însemnare de mai
Citeşte

După scrutin: Italia o (tristă) premieră într-o neagră seară a Europei

S-a confirmat, potrivit primelor proiecții de la închiderea secțiilor de votare, ceea ce anticipam în articolul
Citeşte

Roma vs Bruxelles: noi și intrigante sfidări

Tot mai bulversat de ceea ce se petrece în ultimii ani pe scena politicii –
Citeşte

Un poem de Andrei Tarkovski

Notă N-am știut că marele cineast rus a scris, în afara cărților sale știute și citite,
Citeşte

Perplexităţile altora

5 octombrie 2016
Autor

Nimic nu poate indica mai bine ceea ce suntem noi, în acest moment ceea ce gândim, cum gândim, ceea ce facem şi cum facem decât un cetăţean străin aflat vremelnic în contact cu noi şi care îşi exprimă, când o face, perplexităţile la întâlnirea cu unele realităţi româneşti. Din păcate, de multe ori, victime ale unei atitudini defetiste, ca să nu-i spunem altfel, prea înrobiţi unei reprezentări îmbălsămate, unei retorici goale, refuzăm să ne privim în oglindă, cu luciditate şi fair-play, chiar dacă, deseori preferăm bârfa pe la colţuri, în care perspectiva autocritică trece dincolo de limitele unei viziuni catastrofice şi acuzatoare.

Zilele trecute, un lector dintr-o ţară occidentală, care predă într-o universitate limba acelei ţări, care mi-a dovedit în luni de zile buna lui credinţă şi deschidere către noi, care a aflat multe despre noi şi care face eforturi mari să ne înveţe limba, îmi făcea câteva mărturisiri. Îşi exprima de fapt câteva dintre perplexităţile pe care le trăieşte de la un timp aici şi pe care noi, transformându-le în habitutidini, nici nu le mai simţim şi, în consecinţă, nu le mai putem judeca.

Ambele erau strict localizate la nivelul educaţiei universitare, dar pot foarte bine fi extrapolate şi generalizate. Îmi spune că e tot mai uimit de faptul că studenţii noştri îi cer răspunsuri la întrebări deja puse, care, prin urmare, nu le aparţin, pe care nu le înţeleg, de care nu ştiu dacă au nevoie sau nu. Mai clar: copiii voştri, am impresia, îmi zicea el, că au fost obişnuiţi să primească deopotrivă, în actul educaţional, şi întrebările şi răspunsurile. Ei nu pun întrebări, nu le au, iar actul de învăţare (examene, colocvii, răspunsuri la seminarii etc.) devine un fel de ritual în care sunt (fiindcă au fost) obligaţi să se rezume şi la întrebări şi la răspunsuri proiectate şi «predate» de dascăli. Păcat, fiindcă sunt copii foarte dotaţi, de o inteligenţă pe care rareori am întâlnit-o pe unde am fost şi sunt astfel obligaţi la un curriculum educaţional de tip scolastic, defensiv şi lipsit de orice suport motivaţional.

A doua perplexitate: mi se întâmplă, zice, să fiu abordat de către studenţi în următoarea manieră: ştiţi, sunt studentul dumneavoastră, în anul II, m-am transferat de la limba franceză, am de dat cinci diferenţe cu dumneavoastră, dar n-am învăţat, nu sunt deloc pregătit… Şi continuă aşa, tulburat, un discurs ambiguu, chinuit, frângându-şi mâinile ca un personaj de telenovelă, aflat la o mare răscruce a vieţii sale. N-am înţeles şi nu înţeleg ce vrea de la mine?!

Sigur că n-ai înţeles, înţeleg eu foarte bine, ca… de-al casei, dar fireşte că nu-i pot spune. Mă trezesc şi brusc apucat de ifosele …rrromâneşti, de venturianismele noastre. Dar ce să înţeleagă? Păi studentul nu face altceva decât să …negocieze: cât mă costă să-mi puneţi acolo 3 note de trecere?

Din nenorocire, mă tem că întâmplarea de mai sus nu se rezumă numai la învăţământ. Este de multă vreme un modus vivendi al nostru şi nu suntem prea dispuşi să ni-l asumăm.

 

noiembrie 2000

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

× 6 = doisprezece

Arhiva

octombrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Sep   Noi »
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31