Gela Enea sau revolta disimulată elegiac

Ceea ce surprinde la întâia lectură a poeziei din cea de-a doua carte de versuri
Citeşte

Poezia ‒ sinonimie a onticului

Cu un debut revuistic în îndepărtatul 1973 în revista sibiană „Transilvania” şi cu botezul lui
Citeşte

disidenţă vs. rezistenţă prin cultură

  În acest eseu propun o clarificare a dihotomiei disidenţă/ rezistenţă care pare subînscrisă, din păcate,
Citeşte

La Rio de Janeiro Un cartier luxuriant ca un biliard al viitorului Braziliei

Se vor împlini în curând trei ani de la preluarea puterii, în Brazilia, de către
Citeşte

Mario Luzi: o poezie inedită

Am scris despre poetul italian finalist, trei ani consecutivi, al Premiului Nobel, o monografie (Povara
Citeşte

Eugenio Montale

    În fum De câte ori te-am aşteptat la gară în frig, în ceaţă. Mă plimbam tuşind, cumpărând ziare
Citeşte

Un studiu de Italo Calvino

Sfidarea labirintului[i]   1. De la revoluţia industrială, filosofi, literatură, artă au cunoscut o traumă pe care
Citeşte

Michele Ranchetti și poezia epifanică

Michele Ranchetti și poezia epifanică Michele Ranchetti, născut la Milano în 1925, decedat la Florenţa, în
Citeşte

„România – al treilea ţărm al fluviului care curge înăuntrul meu”

Interviu cu poetul, romancierul, traducătorul şi academicianul brazilian MARCO LUCCHESI Marco Lucchesi 1Sosit pentru a nu
Citeşte

Inconştienţa păcătoasă a unor „formatori” de opinie

Iată ce scriam cu mai bine de patru ani în urmă; mai exact, în 23
Citeşte

Mario Costantini

Mario Costantini: Pe drumul spre casă George Popescu  Au trecut aproape două decenii de când, în medievala
Citeşte

Eleanor Mircea Insolitarea ludică a cotidianului

Eleanor Mircea Insolitarea ludică a cotidianului   Din noul (merituos și provocator) val de poeți craioveni, Eleanor Mircea
Citeşte

Alda Merini

Alda Merini I poeti lavorano di notte / Poeții lucrează noaptea „Când sunt întrebată de unde se
Citeşte

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound.

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound. (apărut în „Corriere d’informazione”, 26-27 aprilie 1958, apoi în colecția
Citeşte

Andrea Zanzotto: o nouă Divina Mimesis

Andrea Zanzotto: o nouă Divina Mimesis  George Popescu  Andrea Zanzotto, “cel mai bun dintre poeții italieni născuți
Citeşte

Davide Ronconi Scrisoare deschisă dascălilor filologi

Davide Ronconi Scrisoare deschisă dascălilor filologi   Mai mult decât o scrisoare, aceasta este o implorare. Ceva unde
Citeşte

Aldo Moro şi sfârşitul politicii

Pe 16 martie trecut s-au împlinit – şi s-au comemorat într-o largă gamă de manifestări
Citeşte

Claudio Magris despre o artă şi nu numai

[...]   Al doilea gând. Vorbind despre Leo Castelli, de scurt timp dispărut, Claudio Magris («Corriere della
Citeşte

Portret spre neuitare: IONELA PRODAN

În lumea pe care nu contenim, uneori cu o inabilitate greu pardonabilă, s-o așezăm cu
Citeşte

Încă o tristă despărțire…

Vestea plecării dintre noi, într-un alt orizont, a lui Jean Băileșteanu a sosit, sâmbătă dimineața
Citeşte

Zece lecţii de viaţă ale unui mare jurnalist

5 octombrie 2016
Autor

Am scris recent despre personalitatea unui jurnalist singular, italian şi, deopotrivă, universal (a colaborat cu cele mai titrate publicaţii din lume, de la „Time” la „Der Spiegel” şi la „Corriere della sera”), a cărui operă, al cărui destin şi a cărui operă continuă să concureze în postumitate pe cele ale prietenei sale Oriana Fallaci. Tocmai datorită faimei sale postume în continuă creştere, în Italia şi în pe alte meridiane, voi oferi succesiv câteva dintre intervenţiile sale ce-i asigură gloria nu fără o substanţială aură aproape mitică. Cineva, o jurnalistă, a extras şi propus recent, într-un site dedicat lui Tiziano Terzani, căci despre el este vorba, ceea ce ea consideră a constitui „10 lecţii de viaţă” cu valoare testamentară ale celui care, la 28 iulie 2004, se stingea, în locuinţa sa de la ţară, din Orsigna, la vârsta de 66 de ani, după ce, refuzând terapia medicală recomandată, îşi înfruntase cancerul de o manieră franciscană, printr-o conciliere cu moartea, într-un spirit orientalist, pe care îl cunoscuse pe viu, în Japonia, Thailanda, Tibet, Vietnam, Hong Kong şi China în cei peste douăzeci de ani de reporter de…teren.

 

 

 

 

Tiziano Terzani

 

1. Măceluri şi domesticiri

 

Aţi auzit vreodată urletele ce răzbesc dintr-un abator? Ar trebui ca fiecare să le audă, urletele acelea, mai înainte de a se deda la o fripturică. În fiece celulă a acelei cărni există teroarea acelei violenţe, otrava acelei ultime neaşteptate spaime a animalului pe moarte.

 

2. Adevăratul maestru

 

Unicul adevărat maestru nu se află în nicio pădure, în nicio cabană, în nicio peşteră de gheaţă din Himalaia… E înăuntrul nostru!

 

3, Fericire şi consumism

 

Noi suntem cei ce nu vrem să simţim că există altceva dincolo de materie. Întreaga lume de azi se întemeiază pe materie. Dobândire, a avea mai mult decât a exista, concurenţa. Gândeşte: un copilaş merge azi la şcoală şi în loc să descopere bucuriile pământului şi ale lumii, regulile şi minunăţiile, primul lucru pe care îl învăţăm şi i-l impunem este să-ş concureze aproapele.

 

4. Singura revoluţie posibilă e înăuntrul nostru.

 

În întreaga mea viaţă am văzut revoluţii înfrânte. Uniunea Sovietică, masacrele acelui regim în numele unui vis, un măreţ vis oribil, un coşmar… Rezultatul: o imensă sărăcie atât materială cât şi spirituală. Atunci poate că e momentul să gândim că singura revoluţie care e mai posibil de făcut se află înăuntrul nostru, să începem din noi.

 

5. Aroganţa omului alb

 

Aborigenii trăiau în acest extraordinar care e Australia cu o civilizaţie ce dispunea de moduri de comunicare dincolo de ceea ce cunoaştem noi: cuvintele… A sosit omul alb şi doar văzându-l, doar văzându-l, a distrus această civilizaţie.

 

6. A fi vegetarieni

 

Violenţa produce violenţă, nu-i nimic de făcut. De aceea şi faptul de a fi eu însumi vegetarian e o alegere morală. Însă cum poate fi domesticită viaţa spre a o ucide şi a o mânca, cum se poate obţine în acele mii şi mii de cuşti înspăimântătoare de pui cărora trebuie să le tăiem ciocul ca să nu le ciugulească găinile ce le stau alături… Totul spre a îngrăşa, totul ca să putem avea şi noi parte din această realitate… Ai auzit vreodată urletul dintr-un abator de porci? Cum mai poţi să mănânci carne de porc?

 

7.

 

Noi gândim mereu că arborii  sunt lucruri şi că pot fi tăiaţi pentru lemne de foc… Atunci mi-am deschis ochii… I-am fixat pe nepotul meu astfel încât să-i pot explica că arborele acesta are viaţă. Totul are dreptul, chiar şi acest arbore, şi dacă într-o zi va fi tăiat, fiindcă altminteri va cădea peste casă, ar trebui cel puţin să-i vorbim şi să-i cerem iertare.

 

8. Armonia vieţii

 

Acesta e un mare concept pe care cultura occidentală l-a uitat dar pe care îl păstra în sine-i: că totul e unul. Ideea aceasta a dicotomiei e cu totul greşită… Universul a armonia contrariilor. Fiindcă nu există apă fără foc, nu există feminin fără masculini, nu există noapte fără zi, nu există soare fără lună, nu există bine fără rău.

 

9.Pilule de sănătate

 

Mi-am dat seama că de fapt nu-mi doream un  medicament pentru cancerul meu. Voiam un medicament pentru acea boală pe care o au toţi care nu e cancer, ci murire… Pentru mine acest cancer a fost o mare binecuvântare, fiindcă recăzusem în rutina vieţii, iar acest cancer m-a salvat.

 

10. Reţetă a adevărului

 

Străduindu-mă să aflu acest adevăr în fapte m-am dat seama că faptele mi-l tăinuiau uneori. Există un lucru mai adevărat decât toate faptele. Şi astfel mi-am schimbat perspectiva. N.am devenit nebun. Caut mereu adevărul. Îl caut în alte părţi, nu ştiu dacă-l găsesc, dar numai faptul de a-l căuta într-un mod diferit de cum făceam înainte îmi dă o mare satisfacţie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

2 × patru =

Arhiva

octombrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Sep   Noi »
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31