Incon┼čtien┼úa p─âc─âtoas─â a unor ÔÇ×formatoriÔÇŁ de opinie

Iată ce scriam cu mai bine de patru ani în urmă; mai exact, în 23
Cite┼čte

Mario Costantini

Mario Costantini: Pe drumul spre casă George Popescu  Au trecut aproape două decenii de când, în medievala
Cite┼čte

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului   Din noul (merituos ╚Öi provocator) val de poe╚Ťi craioveni, Eleanor Mircea
Cite┼čte

Alda Merini

Alda Merini I poeti lavorano di notte / Poe╚Ťii lucreaz─â noaptea ÔÇ×C├ónd sunt ├«ntrebat─â de unde se
Cite┼čte

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound.

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound. (ap─ârut ├«n ÔÇ×Corriere dÔÇÖinformazioneÔÇŁ, 26-27 aprilie 1958, apoi ├«n colec╚Ťia
Cite┼čte

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis ┬áGeorge Popescu ┬áAndrea Zanzotto, ÔÇťcel mai bun dintre poe╚Ťii italieni n─âscu╚Ťi
Cite┼čte

Davide Ronconi Scrisoare deschis─â dasc─âlilor filologi

Davide Ronconi Scrisoare deschis─â dasc─âlilor filologi   Mai mult dec├ót o scrisoare, aceasta este o implorare. Ceva unde
Cite┼čte

Aldo Moro ┼či sf├ór┼čitul politicii

Pe 16 martie trecut s-au ├«mplinit ÔÇô ┼či s-au comemorat ├«ntr-o larg─â gam─â de manifest─âri
Cite┼čte

Claudio Magris despre o art─â ┼či nu numai

[...]   Al doilea g├ónd. Vorbind despre Leo Castelli, de scurt timp disp─ârut, Claudio Magris (┬źCorriere della
Cite┼čte

Portret spre neuitare: IONELA PRODAN

În lumea pe care nu contenim, uneori cu o inabilitate greu pardonabilă, s-o așezăm cu
Cite┼čte

├Änc─â o trist─â desp─âr╚ŤireÔÇŽ

Vestea plec─ârii dintre noi, ├«ntr-un alt orizont, a lui Jean B─âile╚Öteanu a sosit, s├ómb─ât─â diminea╚Ťa
Cite┼čte

O (alt─â) ÔÇ×stafieÔÇŁ b├óntuie prin Europa?

Cum poate fi ignorată ori, mai grav, uitată formula marxistă pusă ca avertisment în preambulul
Cite┼čte

Receptarea lui E. M. Cioran în Italia

A┼ča cum am promis cititorilor acestei rubrici, reiau, aici, din pagini reg─âsite ┼či doar ├«n
Cite┼čte

Despre destinul (fast) al lui Cioran în Italia

Nu știu cum se întâmplă cu noi, românii, și nu de ieri, de azi, ci
Cite┼čte

Povara nostalgiei

N.B. Sub impactul, pu┼úin a┼čteptat ┼či de aceea cople┼čitor, al celor dou─â momente omagiale pe
Cite┼čte

Zarv─â ╚Öi haos pe calea suspendat─â a speran╚Ťei

Reg─âsesc ├«n noianul de ├«nsemn─âri conservate ├«n spa╚Ťiul memorial al computerului o ├«nsemnare de mai
Cite┼čte

După scrutin: Italia o (tristă) premieră într-o neagră seară a Europei

S-a confirmat, potrivit primelor proiec╚Ťii de la ├«nchiderea sec╚Ťiilor de votare, ceea ce anticipam ├«n articolul
Cite┼čte

Roma vs Bruxelles: noi și intrigante sfidări

Tot mai bulversat de ceea ce se petrece ├«n ultimii ani pe scena politicii ÔÇô
Cite┼čte

Un poem de Andrei Tarkovski

Not─â N-am ╚Ötiut c─â marele cineast rus a scris, ├«n afara c─âr╚Ťilor sale ╚Ötiute ╚Öi citite,
Cite┼čte

Umberto Eco - un incitant apel la cultivarea memoriei

Umberto Eco Drag─â nepoate, ├«nva╚Ť─â pe de rost (articol ap─ârut ├«n s─âpt─âm├ónalul ÔÇ×LÔÇÖEspressoÔÇŁ, la rubrica sa ÔÇ×La
Cite┼čte

Autonomia ┼či (i)responsabilitatea justi┼úiei

6 februarie 2017
Autor

Nu doar democra┼úia are limite, a┼ča cum ├«ncercam s─â relev ├«ntr-un articol precedent, ├«n baza unor sentin┼úe ce nu lipsesc g├óndirii occidentale de mai bine de dou─â milenii. Justi┼úia ÔÇô pe care trebuie s-o disociem de dreptate fie ┼či dintr-o perspectiv─â a unei tradi┼úii de sorginte cre┼čtin─â ÔÇô are ┼či ea limitele sale. ┼×i ├«nc─â ├«ntr-o propor┼úie uneori bulversant─â, de care nici istoriografia ┼či nici cultura scris─â a aceluia┼či Occident nu duc deloc lips─â. Nu iau ├«n calcul ├«n context regimurile totalitare ┼či autocrate cu sistemele lor juridice aservite f─â┼úi┼č, resorturi c├ót se poate de directe ┼či de responsabile ale lag─ârelor ┼či ale gulagurilor. Axioma antic─â ÔÇ×nimeni nu-i mai presus de legeÔÇŁ nu-i implic─â, din nefericire, doar pe dictatori ┼či clicile lor clientelare, ci ┼či pe unii, mul┼úi-pu┼úini, aproape c─â nu mai conteaz─â, dintre cei pu┼či s─â slujeasc─â actul juridic ├«n determin─ârile cele mai obiective ┼či mai responsabile ale acestuia.

├Än umila mea existen┼ú─â am evitat pe c├ót am putut orice contact cu s─âlile de judecat─â (inclusiv pe acelea solicitate de serviciu, ca jurnalist, ca s─â dau doar acest exemplu), cu excep┼úiile rare, ce-i drept, a celor circumstan┼úiate de prietenia unor magistra┼úi, unii dintre ei oameni ┼či personalit─â┼úi exemplare, preocupa┼úi ┼či de literatur─â ori, ├«n general, de actul cultural. O singur─â dat─â, cu c├ó┼úiva ani ├«n urm─â, o alt─â circumstan┼ú─â, altminteri ├«n ordinea firescului, m-a condus prin s─âlile tribunalelor pentru o cauz─â ├«nc─â ┼či mai bine plasat─â ├«n ordinea firescului: tentativa de a-mi definitiva cadastru la locuin┼ú─â ┼či la curte, ce avea s─â se transforme, prin complicitatea unor vecini, ├«ntr-un adev─ârat co┼čmar care a durat cinci ani, prin tertipuri avoc─â┼úe┼čti ┼či cu interferen┼úe de ordin ÔÇ×juridicÔÇŁ, rezolvat abia ├«n clipa ├«n care judec─âtorii au sosit la fa┼úa locului ┼či ┼či-au putut da seama de o realitate vizibil─â cu ochiul liber.

Evoc aceste momente fiindc─â nici p├ón─â ├«n ziua de azi nu mi-au trecut frisoanele ce m-au ├«ncercat atunci, determinate ├«n mare parte de superficialitatea ┼či, uneori, chiar arogan┼úa pe care am sesizat-o ┼či am resim┼úit-o la unii dintre acei slujba┼či ai Legii. ├Ämi pot imagina, ├«n consecin┼ú─â, c─â situa┼úii mult mai dramatice sunt tr─âite ├«n s─âlile de judecat─â, mai ales din r├óndul acelor bie┼úi oameni, majoritatea de prin sate, pe care i-am ┼či ├«nt├ólnit ├«n ocaziile de care aminteam, atunci c├ónd demersul juridic nu-┼či asum─â acel nivel de minim─â decen┼ú─â ├«n absen┼úa c─ârora apare starea de calvar.

Descop─âr chiar c├ónd scriu aceste r├ónduri un articol pe prima pagin─â a unui popular cotidian italian cu titlul ÔÇ×Iresponsabilitatea intangibil─â a magistra┼úilorÔÇŁ. ├Äl rezum aici fiindc─â ├«n con┼úinutul ┼či ├«n mesajul s─âu se reg─âsesc veritabile similitudini ┼či st─âri ├«n totalitate congruente cu ├«ntreaga tevatur─â ÔÇô de la nes─âbuin┼úa guvernamental─â da a drumul la o ordonan┼ú─â de o manier─â discutabil─â, dac─â nu cumva de-a dreptul buimac─â ┼či sf├ór┼čind cu valul de proteste ┼či cu multe dintre pozi┼úiile ce le-au ├«nso┼úit, le-au alimentat ori le-au desconsiderat.

Articolul cu pricina se refer─â, ├«n sintez─â, la o lege, aprobat─â ┼či aplicat─â ├«n Italia, ├«n 2014, privind responsabilitatea sau r─âspunderea magistra┼úilor. Trebuie spus c─â ea revenea, la ani distan┼ú─â dup─â o alta, aplicat─â ├«n 1988, dar cu eficien┼ú─â zero. ┼×i ┼čtim c─â ┼či la noi e ├«n plin─â discu┼úie public─â o ini┼úiativ─â de acela┼či fel, pe care, dac─â nu cumva gre┼česc, o ├«mp─ârt─â┼česc mai multe forma┼úiuni ┼či organisme, dar c─âreia ├«i opune rezisten┼ú─â tocmai sistemul juridic ├«n ansamblul lui.

Pe scurt, statul italian a fost obligat s─â pl─âteasc─â numai la nivelul anului 2016 42,1 milioane de euro desp─âgubiri pentru erorile judiciare constatate la CEDO. Din 1992 ┼či p├ón─â ├«n 2016, cifra a atins recordul absolut de 648,3 milioane de euro pentru nedrepte deten┼úii ┼či al┼úi 43, 4 milioane de euro pentru erori judiciare. ├Än total, deci, ├«n jur de un miliard de euro.

Problema ├«nc─â mai grav─â const─â ├«n faptul c─â ├«n decurs de 26 de ani au fost ├«nregistrate cca 52 de milioane de contesta┼úii (apeluri la sentin┼úe deja pronun┼úate) ├«ns─â cele admise, ┼či rezolvate n-au dep─â┼čit num─ârul de 35, dintre care, la nivelul instan┼úelor na┼úionale, n-au fost solu┼úionate dec├ótÔÇŽ7. Restul, fire┼čte, la CEDO.

Inutil de spus c─â ├«n 2014 c├ónd s-a votat legea toate asocia┼úiile na┼úionale ale magistra┼úilor au s─ârit ca arse, acuz├ónd imixtiuni ├«n ordinea lor ┼či profe┼úind compromiterea luptei justi┼úiei ├«mpotriva abaterilor de la lege.

Similitudinile sunt, cred, mai mult dec├ót evidente, sunt parc─â trase la indigo. ┼×i nu-i deloc o ├«nt├ómplare nici supraaglomerarea ┼či ├«nr─âut─â┼úirea ilor condi┼úiilor din ├«nchisorile italiene, sanc┼úionate ├«n repetate r├ónduri ┼či de Bruxelles ┼či de CEDO. ┼×i, iar─â┼či, din acela┼či motiv inclusiv anul trecut s-a produs o relativ masiv─â gra┼úiere pentru descongestionarea penitenciarelor, culmea, aplaudat─â ┼či la Bruxelles ┼či la CEDO.

ÔÇ×MoralaÔÇŁ unei astfel de compara┼úii ÔÇô ├«n aparen┼ú─â f─âr─â vreo leg─âtur─â direct─â cu incon┼čtien┼úa ┼či iresponsabilitatea cu care actualul guvern de la Bucure┼čti s-a pripit cu OUG de-acum ┼čtiut -┬á propune, ├«n opinia mea, dou─â aspecte: primul, cum de parlamentarii ┼či guvernan┼úii no┼čtri, de ieri ┼či dintotdeauna, nu ┼či-au putut alinia proiectele ┼či, apoi legisla┼úia, mai ales cele cu pronun┼úat─â cot─â de risc, cu cele ale ┼ú─ârilor partenere din UE; ┼či, apoi, de ce persist─â ├«n continuare tratamente diferite ale organismelor UE fa┼ú─â de membri s─âi, considera┼úi egali prin statut, merg├ónd de la aplauze laÔÇŽtrageri de urechi? Sper s─â nu fiu catalogat ori b─ânuit de niscaiva ifose ÔÇ×na┼úionalisteÔÇŁ, din cele rudimentare! Ceea ce m─â sperie ├«ns─â p├ón─â spre disperare e, dincolo de tentativa de a da jos un guvern ie┼čit din ni┼čte alegeri libere ┼či corecte (teama mea este c─â, ├«n realitate, un astfel de scenariu nu e deloc exclus!) ┼či c─â, ├«ntre timp, la Budapesta, ┼óarul Putin ┼či amicul s─âu declarat Viktor Orban ├«┼či str├óng m├óinile cu satisfac┼úia desfid─ârii UE dar poate ┼či cu cea a a┼čtept─ârii unui moment prielnic pentru cine ┼čtie ce alte experimente favorazate de derivele geopolitice ┼či, ├«n context, de dezbinarea noastr─â ale c─ârei riscuri nimeni nu pare a le mai acorda vreun interes major.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

┼čapte − 6 =

Arhiva

februarie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Ian   Mar »
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728