ÔÇ×Rom├ónia ÔÇô al treilea ┼ú─ârm al fluviului care curge ├«n─âuntrul meuÔÇŁ

Interviu cu poetul, romancierul, traduc─âtorul ┼či academicianul brazilian MARCO LUCCHESI Marco Lucchesi 1Sosit pentru a nu
Cite┼čte

Incon┼čtien┼úa p─âc─âtoas─â a unor ÔÇ×formatoriÔÇŁ de opinie

Iată ce scriam cu mai bine de patru ani în urmă; mai exact, în 23
Cite┼čte

Mario Costantini

Mario Costantini: Pe drumul spre casă George Popescu  Au trecut aproape două decenii de când, în medievala
Cite┼čte

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului   Din noul (merituos ╚Öi provocator) val de poe╚Ťi craioveni, Eleanor Mircea
Cite┼čte

Alda Merini

Alda Merini I poeti lavorano di notte / Poe╚Ťii lucreaz─â noaptea ÔÇ×C├ónd sunt ├«ntrebat─â de unde se
Cite┼čte

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound.

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound. (ap─ârut ├«n ÔÇ×Corriere dÔÇÖinformazioneÔÇŁ, 26-27 aprilie 1958, apoi ├«n colec╚Ťia
Cite┼čte

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis ┬áGeorge Popescu ┬áAndrea Zanzotto, ÔÇťcel mai bun dintre poe╚Ťii italieni n─âscu╚Ťi
Cite┼čte

Davide Ronconi Scrisoare deschis─â dasc─âlilor filologi

Davide Ronconi Scrisoare deschis─â dasc─âlilor filologi   Mai mult dec├ót o scrisoare, aceasta este o implorare. Ceva unde
Cite┼čte

Aldo Moro ┼či sf├ór┼čitul politicii

Pe 16 martie trecut s-au ├«mplinit ÔÇô ┼či s-au comemorat ├«ntr-o larg─â gam─â de manifest─âri
Cite┼čte

Claudio Magris despre o art─â ┼či nu numai

[...]   Al doilea g├ónd. Vorbind despre Leo Castelli, de scurt timp disp─ârut, Claudio Magris (┬źCorriere della
Cite┼čte

Portret spre neuitare: IONELA PRODAN

În lumea pe care nu contenim, uneori cu o inabilitate greu pardonabilă, s-o așezăm cu
Cite┼čte

├Änc─â o trist─â desp─âr╚ŤireÔÇŽ

Vestea plec─ârii dintre noi, ├«ntr-un alt orizont, a lui Jean B─âile╚Öteanu a sosit, s├ómb─ât─â diminea╚Ťa
Cite┼čte

O (alt─â) ÔÇ×stafieÔÇŁ b├óntuie prin Europa?

Cum poate fi ignorată ori, mai grav, uitată formula marxistă pusă ca avertisment în preambulul
Cite┼čte

Receptarea lui E. M. Cioran în Italia

A┼ča cum am promis cititorilor acestei rubrici, reiau, aici, din pagini reg─âsite ┼či doar ├«n
Cite┼čte

Despre destinul (fast) al lui Cioran în Italia

Nu știu cum se întâmplă cu noi, românii, și nu de ieri, de azi, ci
Cite┼čte

Povara nostalgiei

N.B. Sub impactul, pu┼úin a┼čteptat ┼či de aceea cople┼čitor, al celor dou─â momente omagiale pe
Cite┼čte

Zarv─â ╚Öi haos pe calea suspendat─â a speran╚Ťei

Reg─âsesc ├«n noianul de ├«nsemn─âri conservate ├«n spa╚Ťiul memorial al computerului o ├«nsemnare de mai
Cite┼čte

După scrutin: Italia o (tristă) premieră într-o neagră seară a Europei

S-a confirmat, potrivit primelor proiec╚Ťii de la ├«nchiderea sec╚Ťiilor de votare, ceea ce anticipam ├«n articolul
Cite┼čte

Roma vs Bruxelles: noi și intrigante sfidări

Tot mai bulversat de ceea ce se petrece ├«n ultimii ani pe scena politicii ÔÇô
Cite┼čte

Un poem de Andrei Tarkovski

Not─â N-am ╚Ötiut c─â marele cineast rus a scris, ├«n afara c─âr╚Ťilor sale ╚Ötiute ╚Öi citite,
Cite┼čte

După scrutin: Italia o (tristă) premieră într-o neagră seară a Europei

6 martie 2018
Autor

S-a confirmat, potrivit primelor proiec╚Ťii de la ├«nchiderea sec╚Ťiilor de votare, ceea ce anticipam

în articolul de ieri, în forma a două concluzii cu titlu de ipoteză și, deopotrivă, cu un accent de

trist─â premoni╚Ťie: ÔÇ×o revigorare a unei drepte extinse doctrinar spre o v─âdit─â tendin╚Ť─â de

extremismÔÇŁ ╚Öi, pe de alt─â parte, ascensiunea populi╚Ötilor din forma╚Ťiunea Cinque Stelle ce-ar

putea ocupa ├«nt├óia pozi╚Ťie ├«n topul preferin╚Ťelor aleg─âtorilorÔÇŁ.

Rezultatele ├«n curs de confirmare sunt ├«nc─â ╚Öi mai surprinz─âtoare dec├ót anticip─ârile noastre contur├ónd f─âr─â putin╚Ť─â de t─âgad─â o realitate f─âr─â precedent, ├«n toat─â istoria post-belic─â a Italiei ╚Öi, mai grav, ├«n Uniunea European─â. Aceast─â realitate e reductibil─â, ├«n principiu, la dificultatea constituirii unui guvern legitim cu o majoritate apt─â s─â ob╚Ťin─â un consens ├«n noul Parlament, motivele principale fiind datorate, pe de o parte, incompatibilit─â╚Ťilor doctrinare ╚Öi, mai ales, promisiunilor asumate ante-scrutin de refuz al vreunui compromis ├«n baza a ceea ce s-a desemnat prin expresia ÔÇ×coali╚Ťii contra naturiiÔÇŁ.

├Än ce const─â marea sfidare a acestor alegeri? Primul ÔÇô ╚Öi singurul lucru pozitiv ÔÇô ├«l reprezint─â masiva afluen╚Ť─â la vot, un 74 la sut─â, cu doar 1 la sut─â mai pu╚Ťin dec├ót la alegerile din 2013. L─âs├ónd de o parte procentajele, prea abstracte spre a fotografia mai exact viitorul cadru al legislativului, distribuirea voturilor ar fi, f─âr─â posibile schimb─âri majore, urm─âtoarea:

- la Camera Deputa╚Ťilor, pragul pentru a ├«ntruni marja ├«ncredin╚Ť─ârii sarcinii form─ârii unui guvern e de 315 parlamentari ╚Öi nicio coali╚Ťie ori forma╚Ťie nu ├«l atinge (coali╚Ťia de centru-dreapta ar avea 252, mi╚Öcarea Cinci Stele 235, iar PD, cu sateli╚Ťii s─âi, doar un minim istoric de 115.

- la Senat, pragul e de 158, iar coali╚Ťia de centru dreapta ar avea 134, Cinci Stele 114, ├«n timp ce democra╚Ťii lui Renzi, plus posibili alia╚Ťi, un (alt ) minim istoric de 51 de fotolii.

Oricum ar fi ╚Öi orice ar mai surveni p├ón─â la ├«ncheierea oficial─â a num─âr─ârii voturilor, situa╚Ťia r─âm├óne dramatic─â, ceea ce i-a determinat pe cei mai mul╚Ťi anali╚Öti, prestigio╚Öi universitari ╚Öi g├ónditori din Peninsul─â s─â anticipeze dimensiunea unei catastrofe (un veritabil cutremur politic ├«ntr-o ╚Ťar─â ├«ncercat─â seismic ├«n ultimii ani); mai mult chiar, printr-o retrospec╚Ťie a ├«ntregii perioade postbelice, avans├óndu-se ipoteza na╚Öterii celei de-a Treia Republici, ca stadiu al unei restructur─âri de fond a politicii din Peninsul─â.

Explica╚Ťiile, contradictorii ╚Öi confuze, ce continu─â s─â anime dezbaterile mediatice ÔÇô ╚Öi, cu siguran╚Ť─â, nu se vor opri ├«n s─âpt─âm├ónile urm─âtoare, fie ╚Öi fiindc─â se estimeaz─â c─â tentativele de tran╚Öare ├«n privin╚Ťa unei majorit─â╚Ťi parlamentare, de-acum ├«n m├óinile Pre╚Öedintelui Mattarella, vor fi de lung─â durat─â ÔÇô pot fi subsumate c├ótorva evalu─âri c├ót se poate de sintetice.

Electoratul italian, ├«n majoritatea sa, a ╚Ťinut s─â premieze populismul, at├ót cel de extrem─â dreapt─â (al Ligii unui Matteo Salvini narcisist, autoproclam├óndu-se viitor premier ├«nc─â ├«n sloganul propriei forma╚Ťii), c├ót ╚Öi pe cel antisistem, al Mi╚Öc─ârii Cinque Stelle, unica forma╚Ťiune net victorioas─â, dep─â╚Öind pragul de 30 la sut─â.

Ce resorturi au f─âcut posibil─â o astfel de preferin╚Ť─â? C├ót se poate de succint, promisiunile unei altfel de politic─â, ├«n fapt, o antipolitic─â, a╚Öa cum ╚Öi-au definit-o programatic ├«nc─â de la ├«nceput, ┬ápentastellati lui Beppe Grillo ╚Öi Luigi Di Maio, cucerind o majoritate confortabil─â ├«n Sudul mai s─ârac ╚Öi mai mereu uitat ori ignorat printr-o lung─â ╚Öi proast─â tradi╚Ťie; ├«n cel prive╚Öte pe Salvini ╚Öi Liga sa, belicoasa campania anti-migratorie ╚Öi anti-europenist─â, sub sloganul, nu mai pu╚Ťin populist ╚Öi nu f─âr─â reverbera╚Ťii na╚Ťionalist-╚Öovine, ÔÇ×Prima gli italianiÔÇŁ (ÔÇ×Mai ├«nt├ói, italieniiÔÇŁ).

Necunoscutele nu se opresc ├«ns─â aici. ├Änainte de toate, e de re╚Ťinut ÔÇ×sinucidereaÔÇŁ st├óngii (a lui Renzi obligat la demisie, dar ╚Öi a ├«nvechi╚Ťilor camarazi de arme ├«nc─â ╚Öi mai perdan╚Ťi, ├«ntruc├ót r─âma╚Öi ├«n afara jocului politic, ├«n frunte cu D`Alema, categoric ├«nvins prin vot nominal). ├Än al doilea r├ónd, e╚Öecul lui Berlusconi, for╚Ťat, de scor, s─â-i recunoasc─â lui Salvini nu doar pozi╚Ťia de leadership, ci ╚Öi, ├«n condi╚Ťiile reu╚Öitei unei majorit─â╚Ťi, pe cea de viitor premier.

├Äns─â simpla ipotez─â a unui guvern leghist cu un premier precum Matteo Salvini d─â ├«nc─â ├«n faza de ipotez─â fiori nu doar Italiei ori a unei ├«nc─â lucide ╚Öi responsabile p─âr╚Ťi a ei, ci ╚Öi ├«n Europei ╚Öi, ├«n primul r├ónd, instan╚Ťelor de la Bruxelles.

C├ót despre metafora din titlu, de neagr─â sear─â a Europei, ea nu putea s─â parvin─â dec├ót de la o campioan─â a antieuropeismului, Marine Le Pen, ├«ntr-o felicitare adresat─â cui altcineva dac─â nu tovar─â╚Öului s─âu de credin╚Ť─â Salvini? C├ót despre cincisteli╚Ötii lui Di Maio, anti-sistem ╚Öi anti-europeni╚Öti ╚Öi ei, cine altcineva ├«i putea gratula pentru succes la ├«nchiderea urnelor dec├ót amicul lor de credin╚Ťe, controversatul englez┬á Nigel Farage? De parc─â, privind ╚Öi de o parte ╚Öi de alta, ipoteza, sfios sugerat─â de c├ó╚Ťiva lideri de la Bruxelles, a unei posibile Italexit, n-ar fi chiar o n─âstru╚Önicie. Ar fi ├«ns─â, cu certitudine, un faliment, dac─â nu falimentul ├«nsu╚Öi al acestei Europe Unite.

 

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

6 + trei =

Arhiva

martie 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Noi   Apr »
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031