Oriana Fallaci ÔÇ×Un marxist la New YorkÔÇŁ

Oriana Fallaci   Un marxist la New York   Iat─â-l c─â sose╚Öte: fragil, arz├ónd de miile sale dorin┼úe, de
Cite┼čte

Maria Corti: Avantext

Termenul ²avantext² e de-acum utilizat din două puncte de vedere în mod necesar divergente, unul
Cite┼čte

Marcuse- Heidegger ┬źScrisorile anului zero┬╗

De┼či foarte cunoscut ├«nc─â din manifestarea sa pe scena istoriei, episodul Rectoratului lui Heidegger la
Cite┼čte

Nadia Cavalera

Nadia Cavalera Ultra-experimentalism sau poetica nonsensului apocaliptic   Cu c├óteva luni ├«n urm─â, am primit din Italia un
Cite┼čte

Alda Merini: 17 poeme

Am v─âzut pe c├ómpul tinere┼úii ceva ce de departe se ivea: era culoarea fanteziei ┼či-n cer pornit-am s─â
Cite┼čte

Alfonso Gatto: ╚śapte poeme

Sur├óz├óndu-╚Ťi ┬á Sur├óz├óndu-╚Ťi ├«nseamn─â a muri, ├«mping├ónd cuv├óntul spre t─âr├ómul acela u┼čor spre cochilia ├«n zumzet spre cerul ├«nser─ârii, spre orice lucru
Cite┼čte

Cioburi

Am uitat s─â-┼úi spun (totdeauna se uit─â esen┼úialul): gr─âdina m-a uitat ┼či mama n-a putut cuprinde ├«n
Cite┼čte

nu mai există catifea nici speranţă

nu mai exist─â catifea nici speran┼ú─â   ai zis atunci ╚Öi mi-ai mai zis s─â scrii despre mine
Cite┼čte

Cea mai urâtă zi dintotdeauna

Cea mai ur├ót─â zi dintotdeauna   G─âsesc prin spa╚Ťiul virtual, cel accesibil nou─â(?) o informa╚Ťie interesant─â ÔÇô
Cite┼čte

Daniele Cavicchia

Născut la Montesilvano, lângă Pescara, în 1948, a publicat 15 volume de versuri, începând cu
Cite┼čte

Loredana Magazzeni - Miraculoasa ran─â

    Miraculoasa ran─â - ┬á ÔÇ×Dezordinea mea. ├Än asta se afl─â: c─â fiece lucru pentru mine e o
Cite┼čte

MARIO LUNETTA

Născut la Roma, unde a decedat în 2017. Are la activ o vastă operă ce acoperă
Cite┼čte

F. Aderca ÔÇô un condotier al noii literaturi

În pofida prestanţei recunoscute de cei mai importanţi reprezentanţi ai epocii literare în care a
Cite┼čte

Daniele Cavicchia

Născut la Montesilvano, lângă Pescara, în 1948, a publicat 15 volume de versuri, începând cu
Cite┼čte

Daniele Cavicchia

Născut la Montesilvano, lângă Pescara, în 1948, a publicat 15 volume de versuri, începând cu
Cite┼čte

I. D. Sîrbu sau terapia de sine

Memoria ca sindrom al fericirii   Cum s─â-l ui┼úi pe I. D. S├«rbu c├ónd, odat─â ce l-ai
Cite┼čte

Eugen Negrici: Sub incidenţa spiritului creator

C├ónd, ├«n toamna anului 1966, am p─â┼čit, ├«n ambientul abia ├«nfiripat al noii alma mater
Cite┼čte

Italo Calvino: ÔÇ×profe┼úiiÔÇŁ literare pentru mileniul trei

Premise metodologice*   ├Än 1984, de-acum ├«n plin─â glorie na┼úional─â ┼či interna┼úional─â, Italo Calvino prime┼čte, de
Cite┼čte

Pasolini:Visul unui centaur sau poetica corpului viu

ÔÇťCazul PasoliniÔÇŁ continu─â, ast─âzi mai mult dec├ót ieri s─â alimenteze multe dintre perplexit─â┼úile lumii literare
Cite┼čte

v.p. (epistol─â cvasi-clandestin─â)

Lui Vio, la 60 de ani   S─â te fi z─ârit ├«nt├óia oar─â ├«n vacarmul unei adun─âri
Cite┼čte

După scrutin: Italia o (tristă) premieră într-o neagră seară a Europei

6 martie 2018
Autor

S-a confirmat, potrivit primelor proiec╚Ťii de la ├«nchiderea sec╚Ťiilor de votare, ceea ce anticipam

în articolul de ieri, în forma a două concluzii cu titlu de ipoteză și, deopotrivă, cu un accent de

trist─â premoni╚Ťie: ÔÇ×o revigorare a unei drepte extinse doctrinar spre o v─âdit─â tendin╚Ť─â de

extremismÔÇŁ ╚Öi, pe de alt─â parte, ascensiunea populi╚Ötilor din forma╚Ťiunea Cinque Stelle ce-ar

putea ocupa ├«nt├óia pozi╚Ťie ├«n topul preferin╚Ťelor aleg─âtorilorÔÇŁ.

Rezultatele ├«n curs de confirmare sunt ├«nc─â ╚Öi mai surprinz─âtoare dec├ót anticip─ârile noastre contur├ónd f─âr─â putin╚Ť─â de t─âgad─â o realitate f─âr─â precedent, ├«n toat─â istoria post-belic─â a Italiei ╚Öi, mai grav, ├«n Uniunea European─â. Aceast─â realitate e reductibil─â, ├«n principiu, la dificultatea constituirii unui guvern legitim cu o majoritate apt─â s─â ob╚Ťin─â un consens ├«n noul Parlament, motivele principale fiind datorate, pe de o parte, incompatibilit─â╚Ťilor doctrinare ╚Öi, mai ales, promisiunilor asumate ante-scrutin de refuz al vreunui compromis ├«n baza a ceea ce s-a desemnat prin expresia ÔÇ×coali╚Ťii contra naturiiÔÇŁ.

├Än ce const─â marea sfidare a acestor alegeri? Primul ÔÇô ╚Öi singurul lucru pozitiv ÔÇô ├«l reprezint─â masiva afluen╚Ť─â la vot, un 74 la sut─â, cu doar 1 la sut─â mai pu╚Ťin dec├ót la alegerile din 2013. L─âs├ónd de o parte procentajele, prea abstracte spre a fotografia mai exact viitorul cadru al legislativului, distribuirea voturilor ar fi, f─âr─â posibile schimb─âri majore, urm─âtoarea:

- la Camera Deputa╚Ťilor, pragul pentru a ├«ntruni marja ├«ncredin╚Ť─ârii sarcinii form─ârii unui guvern e de 315 parlamentari ╚Öi nicio coali╚Ťie ori forma╚Ťie nu ├«l atinge (coali╚Ťia de centru-dreapta ar avea 252, mi╚Öcarea Cinci Stele 235, iar PD, cu sateli╚Ťii s─âi, doar un minim istoric de 115.

- la Senat, pragul e de 158, iar coali╚Ťia de centru dreapta ar avea 134, Cinci Stele 114, ├«n timp ce democra╚Ťii lui Renzi, plus posibili alia╚Ťi, un (alt ) minim istoric de 51 de fotolii.

Oricum ar fi ╚Öi orice ar mai surveni p├ón─â la ├«ncheierea oficial─â a num─âr─ârii voturilor, situa╚Ťia r─âm├óne dramatic─â, ceea ce i-a determinat pe cei mai mul╚Ťi anali╚Öti, prestigio╚Öi universitari ╚Öi g├ónditori din Peninsul─â s─â anticipeze dimensiunea unei catastrofe (un veritabil cutremur politic ├«ntr-o ╚Ťar─â ├«ncercat─â seismic ├«n ultimii ani); mai mult chiar, printr-o retrospec╚Ťie a ├«ntregii perioade postbelice, avans├óndu-se ipoteza na╚Öterii celei de-a Treia Republici, ca stadiu al unei restructur─âri de fond a politicii din Peninsul─â.

Explica╚Ťiile, contradictorii ╚Öi confuze, ce continu─â s─â anime dezbaterile mediatice ÔÇô ╚Öi, cu siguran╚Ť─â, nu se vor opri ├«n s─âpt─âm├ónile urm─âtoare, fie ╚Öi fiindc─â se estimeaz─â c─â tentativele de tran╚Öare ├«n privin╚Ťa unei majorit─â╚Ťi parlamentare, de-acum ├«n m├óinile Pre╚Öedintelui Mattarella, vor fi de lung─â durat─â ÔÇô pot fi subsumate c├ótorva evalu─âri c├ót se poate de sintetice.

Electoratul italian, ├«n majoritatea sa, a ╚Ťinut s─â premieze populismul, at├ót cel de extrem─â dreapt─â (al Ligii unui Matteo Salvini narcisist, autoproclam├óndu-se viitor premier ├«nc─â ├«n sloganul propriei forma╚Ťii), c├ót ╚Öi pe cel antisistem, al Mi╚Öc─ârii Cinque Stelle, unica forma╚Ťiune net victorioas─â, dep─â╚Öind pragul de 30 la sut─â.

Ce resorturi au f─âcut posibil─â o astfel de preferin╚Ť─â? C├ót se poate de succint, promisiunile unei altfel de politic─â, ├«n fapt, o antipolitic─â, a╚Öa cum ╚Öi-au definit-o programatic ├«nc─â de la ├«nceput, ┬ápentastellati lui Beppe Grillo ╚Öi Luigi Di Maio, cucerind o majoritate confortabil─â ├«n Sudul mai s─ârac ╚Öi mai mereu uitat ori ignorat printr-o lung─â ╚Öi proast─â tradi╚Ťie; ├«n cel prive╚Öte pe Salvini ╚Öi Liga sa, belicoasa campania anti-migratorie ╚Öi anti-europenist─â, sub sloganul, nu mai pu╚Ťin populist ╚Öi nu f─âr─â reverbera╚Ťii na╚Ťionalist-╚Öovine, ÔÇ×Prima gli italianiÔÇŁ (ÔÇ×Mai ├«nt├ói, italieniiÔÇŁ).

Necunoscutele nu se opresc ├«ns─â aici. ├Änainte de toate, e de re╚Ťinut ÔÇ×sinucidereaÔÇŁ st├óngii (a lui Renzi obligat la demisie, dar ╚Öi a ├«nvechi╚Ťilor camarazi de arme ├«nc─â ╚Öi mai perdan╚Ťi, ├«ntruc├ót r─âma╚Öi ├«n afara jocului politic, ├«n frunte cu D`Alema, categoric ├«nvins prin vot nominal). ├Än al doilea r├ónd, e╚Öecul lui Berlusconi, for╚Ťat, de scor, s─â-i recunoasc─â lui Salvini nu doar pozi╚Ťia de leadership, ci ╚Öi, ├«n condi╚Ťiile reu╚Öitei unei majorit─â╚Ťi, pe cea de viitor premier.

├Äns─â simpla ipotez─â a unui guvern leghist cu un premier precum Matteo Salvini d─â ├«nc─â ├«n faza de ipotez─â fiori nu doar Italiei ori a unei ├«nc─â lucide ╚Öi responsabile p─âr╚Ťi a ei, ci ╚Öi ├«n Europei ╚Öi, ├«n primul r├ónd, instan╚Ťelor de la Bruxelles.

C├ót despre metafora din titlu, de neagr─â sear─â a Europei, ea nu putea s─â parvin─â dec├ót de la o campioan─â a antieuropeismului, Marine Le Pen, ├«ntr-o felicitare adresat─â cui altcineva dac─â nu tovar─â╚Öului s─âu de credin╚Ť─â Salvini? C├ót despre cincisteli╚Ötii lui Di Maio, anti-sistem ╚Öi anti-europeni╚Öti ╚Öi ei, cine altcineva ├«i putea gratula pentru succes la ├«nchiderea urnelor dec├ót amicul lor de credin╚Ťe, controversatul englez┬á Nigel Farage? De parc─â, privind ╚Öi de o parte ╚Öi de alta, ipoteza, sfios sugerat─â de c├ó╚Ťiva lideri de la Bruxelles, a unei posibile Italexit, n-ar fi chiar o n─âstru╚Önicie. Ar fi ├«ns─â, cu certitudine, un faliment, dac─â nu falimentul ├«nsu╚Öi al acestei Europe Unite.

 

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

+ 5 = ┼čapte

Arhiva

martie 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Noi   Apr »
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031