Incon┼čtien┼úa p─âc─âtoas─â a unor ÔÇ×formatoriÔÇŁ de opinie

Iată ce scriam cu mai bine de patru ani în urmă; mai exact, în 23
Cite┼čte

Mario Costantini

Mario Costantini: Pe drumul spre casă George Popescu  Au trecut aproape două decenii de când, în medievala
Cite┼čte

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului   Din noul (merituos ╚Öi provocator) val de poe╚Ťi craioveni, Eleanor Mircea
Cite┼čte

Alda Merini

Alda Merini I poeti lavorano di notte / Poe╚Ťii lucreaz─â noaptea ÔÇ×C├ónd sunt ├«ntrebat─â de unde se
Cite┼čte

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound.

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound. (ap─ârut ├«n ÔÇ×Corriere dÔÇÖinformazioneÔÇŁ, 26-27 aprilie 1958, apoi ├«n colec╚Ťia
Cite┼čte

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis ┬áGeorge Popescu ┬áAndrea Zanzotto, ÔÇťcel mai bun dintre poe╚Ťii italieni n─âscu╚Ťi
Cite┼čte

Davide Ronconi Scrisoare deschis─â dasc─âlilor filologi

Davide Ronconi Scrisoare deschis─â dasc─âlilor filologi   Mai mult dec├ót o scrisoare, aceasta este o implorare. Ceva unde
Cite┼čte

Aldo Moro ┼či sf├ór┼čitul politicii

Pe 16 martie trecut s-au ├«mplinit ÔÇô ┼či s-au comemorat ├«ntr-o larg─â gam─â de manifest─âri
Cite┼čte

Claudio Magris despre o art─â ┼či nu numai

[...]   Al doilea g├ónd. Vorbind despre Leo Castelli, de scurt timp disp─ârut, Claudio Magris (┬źCorriere della
Cite┼čte

Portret spre neuitare: IONELA PRODAN

În lumea pe care nu contenim, uneori cu o inabilitate greu pardonabilă, s-o așezăm cu
Cite┼čte

├Änc─â o trist─â desp─âr╚ŤireÔÇŽ

Vestea plec─ârii dintre noi, ├«ntr-un alt orizont, a lui Jean B─âile╚Öteanu a sosit, s├ómb─ât─â diminea╚Ťa
Cite┼čte

O (alt─â) ÔÇ×stafieÔÇŁ b├óntuie prin Europa?

Cum poate fi ignorată ori, mai grav, uitată formula marxistă pusă ca avertisment în preambulul
Cite┼čte

Receptarea lui E. M. Cioran în Italia

A┼ča cum am promis cititorilor acestei rubrici, reiau, aici, din pagini reg─âsite ┼či doar ├«n
Cite┼čte

Despre destinul (fast) al lui Cioran în Italia

Nu știu cum se întâmplă cu noi, românii, și nu de ieri, de azi, ci
Cite┼čte

Povara nostalgiei

N.B. Sub impactul, pu┼úin a┼čteptat ┼či de aceea cople┼čitor, al celor dou─â momente omagiale pe
Cite┼čte

Zarv─â ╚Öi haos pe calea suspendat─â a speran╚Ťei

Reg─âsesc ├«n noianul de ├«nsemn─âri conservate ├«n spa╚Ťiul memorial al computerului o ├«nsemnare de mai
Cite┼čte

După scrutin: Italia o (tristă) premieră într-o neagră seară a Europei

S-a confirmat, potrivit primelor proiec╚Ťii de la ├«nchiderea sec╚Ťiilor de votare, ceea ce anticipam ├«n articolul
Cite┼čte

Roma vs Bruxelles: noi și intrigante sfidări

Tot mai bulversat de ceea ce se petrece ├«n ultimii ani pe scena politicii ÔÇô
Cite┼čte

Un poem de Andrei Tarkovski

Not─â N-am ╚Ötiut c─â marele cineast rus a scris, ├«n afara c─âr╚Ťilor sale ╚Ötiute ╚Öi citite,
Cite┼čte

Umberto Eco - un incitant apel la cultivarea memoriei

Umberto Eco Drag─â nepoate, ├«nva╚Ť─â pe de rost (articol ap─ârut ├«n s─âpt─âm├ónalul ÔÇ×LÔÇÖEspressoÔÇŁ, la rubrica sa ÔÇ×La
Cite┼čte

Ispite apocrife ┼či exorciz─âri poietice

6 decembrie 2016
Autor

├Äntre un stop-cadru fellinian ┼či o stamp─â de t├órziu settecento au colaborat cu autoarea, la proiectarea copertei ultimului volum de versuri publicat de Ruxandra Cesereanu, la editura Dacia, ├«n seria ┬źPoe┼úii Clujului┬╗, Mihai Benea ┼či Alexandru Pecican: fericit─â idee, m─â gr─âbesc s─â subliniez, c├ót timp cartea ├«n sine e o provocare, ├«n linia deja ┼čtiut─â a acestei poete iconoclaste, dispus─â s─â-┼či joace, funambulesc, ca aici, un fel de ÔÇťultimÔÇŁ pariu al s─âu cu resursele poeticit─â┼úii.

├Än ordinea unui prim palier al lecturii, autoarea c─âr┼úii intitulate Vene┼úia cu vene violete. Scrisorile unei curtezane, mimeaz─â, ├«n regim autoironic, registrul intertextualit─â┼úii: poemul ini┼úial, intitulat deloc inocent, ┬źVene┼úia terminus┬╗, pune ├«n racursiu celebrul sonet eminescian, ├«n care partitura contrapunctic─â marcheaz─â nu at├ót o distan┼ú─â ├«ntre modele de producere a textului poetic, c├ót mai degrab─â o tentativ─â de rescriere de tip palimpsestic.

├Än realitate, resortul esen┼úial al poeziei Ruxandrei Cesereanu din acest volum apar┼úine unei poetici apocaliptice. ├Än aceast─â perspectiv─â, alegerea Vene┼úiei ca topos al unei aventuri deschis asumate la limita fantasticului ┼či al funambulescului ni se pare c├ót se poate de ilustrativ─â. Cine a fost, fie ┼či pentru c├óteva ore, ├«n bizara cetate italic─â, fost─â c├óndva o ÔÇťm├óndr─âÔÇŁ Republic─â marinar─â, resimte, la lectura c─âr┼úii Ruxandrei Cesereanu, aproape ├«ntreaga ├«nc─ârc─âtur─â a fanteziei pe care autoarea ├«┼či joac─â, a┼ča cum anticipam, chiar rostuirea poetic─â. Cetate f─âr─â mari poe┼úi, ai ei, ┼úin s─â precizez, cu o istorie spuzind ├«ns─â ├«n personaje, mai ales literare, La Serenissima, cum o numise Byron, are ├«nc─â o putere de seduc┼úie ce nu elimin─â st─ârile umorale, dar care alimenteaz─â spiritul fantast p├ón─â ├«n punctul ├«n care sensul degrad─ârii (al decaden┼úei, sugereaz─â ├«n mai multe locuri autoarea) etaleaz─â, oric├ót de paradoxal, toate agrementele extazului. Un extaz morbid, fie, de apocalips─â ├«n ordinea imediat─â a lucrurilor, dar ┼či de salvare, in extremis, pe culoarele mai cur├ónd al livrescului care, ├«n lagun─â, se suprapune p├ón─â la substituire cu realul.

Structura volumului e fals ori fantezist epistolar─â: poeta imagineaz─â o destinatoare a unor scrisori, ├«n a c─ârei descenden┼ú─â fantast─â ├«┼či ├«nscrie propria biografie, ├«ns─â, ca ├«ntr-un roman puzzle, las─â s─â se dizolve reperele unei reprezent─âri lineare spre a crea o entitate (biografic─â) bizar─â, la limita ├«n care orice identitate de sex se evapor─â. Demersul ┼úinte┼čte nu doar generarea unei confuzii a timpurilor, ci chiar o poten┼úare a sim┼úurilor cu scopul nu totdeauna disimulat de structurare, astfel, a unui fel de Babilonie: nu idiomurile s-au amestecat aici, ci chiar sim┼úurile de care vorbeam mai ├«nainte. Topoii poetici devin de-acum ÔÇťai ispitei ┼či ai ambiguit─â┼úiiÔÇŁ.

De aici, gradul foarte last de referen┼úialitate (├«n care intr─â Eminescu, Borges, Cesare Pavese, Giorgio De Chirico, spre a nu mai vorbi de personajele imaginare), dar ┼či decizia, la nivelul poiesis-ului, de a pune cuv├óntul la lucru, ├«ntr-o tentativ─â liminar─â de exorcizare a ÔÇťdecadentuluiÔÇŁ l─âuntric. Amploarea unor pagini ce exceleaz─â ├«ntr-un descriptivism frust ┼či alternarea lor cu versuri amintind mai cur├ónd de ├«nfior─ârile ermetice ale unui poet precum Sandro Penna, el ├«nsu┼či unul din ultimii mari poe┼úi peninsulari aclimatiza┼úi ├«n Lagun─â confer─â discursului acestui volum extrem de particular dimensiunea unui demers poetic ├«mpins p├ón─â la ultima limit─â a poeticit─â┼úii, a┼ča cum lecturile noastre ÔÇťmoderneÔÇŁ ne-au l─âsat-o drept mo┼čtenire.

O carte cu adevărat excepţională, asupra căreia critica literară merită să întârzie mai mult decât o face de obicei. Ceea ce ne propunem s-o facem, la rândul nostru.

 

21.02.2002

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

+ unu = 3

Arhiva

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Noi   Ian »
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031