Premiul literar: ├«ntre recunoa┼čtere ┼či consacrare

N-am fost niciodată un fan al premiilor literare. Tratându-le, în principiu, cu plusul de relativism
Cite┼čte

Mircea Popescu ÔÇô un c─ârturar rom├ón neresemnat

Două consistente volume cu un caracter miscelaneu fatalmente impus de un destin ingrat atestă cât
Cite┼čte

Umberto Eco: elogiul erorilor care schimb─â lumea

La doar câteva zile de la despărţirea de Umberto Eco continuă, mai ales în spaţiul
Cite┼čte

Un "jurnal" textualizant al lui Dracula sau o poveste postmodern─â a lui Vlad ┼óepe┼č

Când mi-a căzut întâia oară sub ochi cartea lui Marin Mincu Il diario di Dracula,
Cite┼čte

Intemperanţa ca stare poetică

aporeme (Autograf nr.1/ 2005) George Popescu Intemperan┼úa ca stare poetic─â   Intempestiv ┼či insurgent, ├«n m─âsura ├«n care ceea
Cite┼čte

RESTITUIRI

Dante Maffia, Constantin Udroiu la Sorbona Not─â   M─ârturisesc cu un sentiment de jen─â (greu pardonabil chiar ┼či ├«n
Cite┼čte

Blog/Notes RESTITUIRI

Un act incon╚Ötient de subminare a istoriei George Popescu   M─ârturisesc, am ajuns ├«n punctul nevralgic ├«n care
Cite┼čte

RESTITUIRI (Articol ap─ârut ├«n revista ÔÇ×RamuriÔÇŁ, nr. 3, martie 1991, p. 4.)   George Popescu   De la con┼čtiin┼úa crizei
Cite┼čte

Despre ceea ce nu mai trebuie demonstrat!

┼×i la urma urmei ce anume mai era de demonstrat? Ce anume nu ┼čtiam cu
Cite┼čte

Absenteismul ÔÇô o maladie recrudescent─â

Dincolo de rezultatele alegerilor locale par┼úiale desf─â┼čurate duminica trecut─â ┼či mai ├«nainte ca forma┼úiunile politice
Cite┼čte

ÔÇ×Ciuma ro┼čieÔÇŁ ÔÇô o gratuit─â blasfemie

Epitetul acesta, de ÔÇ×cium─â ro┼čieÔÇŁ, poate s─â-┼či fi avut o anume validitate ├«n primii ani
Cite┼čte

Despre grava maladie a primatului

M─ârturisesc din capul locului c─â mi-a displ─âcut dintotdeauna preten┼úia, prezent─â ┼či activ─â ├«n via┼úa de
Cite┼čte

Despre suferinţă

Cu siguranţă că suferea de Alzeimer vecinul pe care, în de-acum îndepărtata-mi copilărie, îl priveam
Cite┼čte

Sindromul cumetriei în politica dâmboviţeană

N-am scris demult despre politichia intern─â (c─âci de Politic─â, ├«n semnifica┼úia sa consacrat─â istoric ┼či
Cite┼čte

Noi tehnologii spre o ÔÇ×gaur─â neagr─â intelectual─âÔÇŁ.

Notam, în articolul de ieri, că unicul progres înregistrat la summit-ul G7 din localitatea siciliană
Cite┼čte

N. BALOT─é ÔÇô A FI PE CALE

  Aventura intelectual─â a lui N. Balot─â, ├«nceput─â cu decenii ├«n urm─â ├«n ambian┼úa specific─â a
Cite┼čte

Un summit G7 inutil spre o lume tot mai instabil─â

A fost nevoie de acest summit a celor ┼čapte granzi de pe Terra (├«n absen┼úa
Cite┼čte

Al. Piru ┼či emblema autorit─â┼úii

Sperăm, dacă nu s-a decis nimic până în prezent, ca, măcar din toamnă, 2017 să
Cite┼čte

├Änapoi, la clasiciÔÇŽ

Am scris nu demult, în această rubrică despre nevoia re-lecturii operelor care ne-au marcat, într-un
Cite┼čte

I.D. S├ÄRBU ÔÇô CAPTA┼óIA MEMORIEI

  I. D. S├«rbu r─âm├óne, orice s-ar spune, un caz singular al literaturii rom├óne: autor, printre
Cite┼čte

Giovanni Sartori: In memoriam

7 aprilie 2017
Autor

La venerabila v├órst─â de 92 de ani, s-a stins din via┼ú─â, mar┼úi, 4 aprilie, Giovanni Sartori, considerat unanim printre p─ârin┼úii ┼čtiin┼úelor politice moderne, cel mai mare expert italian ┼či european ┼či unul dintre cei mai importan┼úi pe plan interna┼úional ├«n aceast─â disciplin─â care, prin activitatea ┼či s├órguin┼úa sa, a devenit, ├«nc─â din anii cincizeci, ┼či o disciplin─â de nivel academic. A fost distins cu opt titluri de ÔÇ×doctor honoris causaÔÇŁ al mai multor universit─â┼úi din ┼úara sa ┼či din str─âin─âtate, onorat cu premiul ÔÇ×Prin┼ú al AsturieiÔÇŁ, un fel de Nobel al ┼čtiin┼úelor sociale, acordat ├«n 2005. Debutul universitar la f─âcut, imediat dup─â r─âzboi (refuz├ónd ├«ncorporarea), ├«n Floren┼úa natal─â, ├«n 1945, apoi a fost, pe r├ónd, titular al catedrei de politologie, la prestigioasa catedr─â Albert Schweitzer ca profesor in the Humanities la Universitatea Columbia din SUA, dup─â ce predase la Stanford..

├Än 1971 a fondat Revista italian─â de ┼čtiin┼ú─â politic─â, iar ├«n anii 90 a ├«nceput colaborarea sa ca editorialist la cotidianul milanez ÔÇ×Corriere della seraÔÇŁ. A solicitat, testamentar, s─â nu i se organizeaz─â funeralii, nici religioase ┼či nici civice.

Polemist redutabil, i s-au recunoscut ├«nc─â din tinere┼úe capacitata de a conjuga excelen┼úa ┼čtiin┼úific─â ┼či harul comunica┼úional. Lui i se datoreaz─â ┼či termeni, intra┼úi azi ├«n uzul comun al limbajului politic italian, precum ÔÇ×MattarellumÔÇŁ ┼či ÔÇ×PorcellumÔÇŁ, prin care a definit legile electorale adoptate ├«n Peninsul─â dup─â anii marilor schimb─âri de la ├«nceputul anilor 90. Tot el, critic acerb al regimului berlusconian, a inventat, pentru mandatele acestuia din urm─â, formula de ÔÇ×sultanatÔÇŁ. Era un maestru al politicii, c─âutat ┼či curtat de majoritatea celor afilia┼úi acestei ÔÇ×meseriiÔÇŁ printre cele mai vechi ┼či mai pline de capcane din istoria umanit─â┼úii, un expert ├«n dreptul constitu┼úional din toate timpurile ┼či statele, dar neevit├ónd, mai ales ca editorialist redutabil, subiecte aprinse ┼či delicate legate de multiculturalism,┬á de echilibrele ambientale, precum nici cele apar┼úin├ónd unor ┼čtiin┼úe aplicate.

Autor al unui impresionant nm─âr de c─âr┼úi, traduse ├«n marile limbi de circula┼úie, propuse ├«n bibliografii obligatorii, citite ┼či citate pretutindeni, dintre care de un interes ┼čtiin┼úific ┼či, a┼č spune, ┼či popular, ar fi de amintit cea din ├«ndep─ârtatul an 1957, ap─ârut─â la editura Il Mulino din Bologna, cu titlul ÔÇ×Democrazia e definizioniÔÇŁ, ca ┼či cea scris─â ├«n englez─â ┼či editat─â la Cambridge University Press, ├«n 1976, cu titlul ÔÇ×Parties and Party SystemsÔÇŁ devenit─â rapid un adev─ârat manual al politologiei universale.

Critic al tuturor forma┼úiunilor politice din ┼úara sa (pornind de la ceea ce el numise la finele anilor 70 un sistem al unui pluralism polarizat, ├«ntre Democra┼úia Cre┼čtin─â ┼či PCI ┼či cu multe forma┼úiuni satelitare. pe care n-a ezitat s─â-l includ─â, cu posibile grave consecin┼úe pe atunci, contextului politic al Republicii de la Weimar, al celui dinaintea R─âzboiului civil din Spania ori al celei de-a patra Republici Franceze. Sustras formulelor ┼či schemelor ÔÇ×ideologiceÔÇŁ uzuale, a fost ┼či a r─âmas un moderat ÔÇ×anticomunistÔÇŁ (pe vremea ÔÇô preciza el de fiecare dat─â ÔÇô c├ónd ├«nc─â mai existau comuni┼čti) dar deopotriv─â un critic al neoliberismului incongruent, contrar, ca ┼či concitadina sa egal de faimoas─â, Oriana Fallaci, fenomenului ÔÇ×imigra┼úiei de mas─âÔÇŁ. Pozi┼úia sa se ├«ntemeia pe teza c─â pericolul cel mai mare survenea din ceea ce el numai voca┼úia teocratic─â a Islamului, Laic la limita anticlericalismului, a critica Biserica Catolica pentru pozi┼úia decenal─â a acesteia de control al na┼čterilor. ├Än domeniul legisla┼úiei electorale, a promovat consecvent sistemul electoral uninominal ├«n dou─â tururi de scrutin, propuneri r─âmase ┼či ast─âzi neaplicate, de┼či ├«nc─â ├«n dezbatere acut─â ├«n aceste ultime luni.

Printre ultimele sale c─âr┼úi (las deoparte cele deja traduse ┼či copios citate ┼či folosite ├«n ultimele decenii la noi), personal mi-au re┼úinut aten┼úia ÔÇ×Homo vidensÔÇŁ. din 1997, ├«n care lansase alarma privind ivirea unui nou tip uman, incapabil de abstrac┼úii conceptuale fiindc─â obi┼čnuit s─â-┼či dopeze propria minte doar cu imagini, ca ┼či ÔÇ×La corsa verso il nullaÔÇŁ (ÔÇ×Cursa c─âtre nimicÔÇŁ. 2015), ├«n care pesimismul s─âu pentru soarta umanit─â┼úii a atins cotele cele mai ├«nalte.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

− ┼čase = 3

Arhiva

aprilie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Mar   Mai »
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930