Aldo Moro ┼či sf├ór┼čitul politicii

Pe 16 martie trecut s-au ├«mplinit ÔÇô ┼či s-au comemorat ├«ntr-o larg─â gam─â de manifest─âri
Cite┼čte

Claudio Magris despre o art─â ┼či nu numai

[...]   Al doilea g├ónd. Vorbind despre Leo Castelli, de scurt timp disp─ârut, Claudio Magris (┬źCorriere della
Cite┼čte

Portret spre neuitare: IONELA PRODAN

În lumea pe care nu contenim, uneori cu o inabilitate greu pardonabilă, s-o așezăm cu
Cite┼čte

├Änc─â o trist─â desp─âr╚ŤireÔÇŽ

Vestea plec─ârii dintre noi, ├«ntr-un alt orizont, a lui Jean B─âile╚Öteanu a sosit, s├ómb─ât─â diminea╚Ťa
Cite┼čte

O (alt─â) ÔÇ×stafieÔÇŁ b├óntuie prin Europa?

Cum poate fi ignorată ori, mai grav, uitată formula marxistă pusă ca avertisment în preambulul
Cite┼čte

Receptarea lui E. M. Cioran în Italia

A┼ča cum am promis cititorilor acestei rubrici, reiau, aici, din pagini reg─âsite ┼či doar ├«n
Cite┼čte

Despre destinul (fast) al lui Cioran în Italia

Nu știu cum se întâmplă cu noi, românii, și nu de ieri, de azi, ci
Cite┼čte

Povara nostalgiei

N.B. Sub impactul, pu┼úin a┼čteptat ┼či de aceea cople┼čitor, al celor dou─â momente omagiale pe
Cite┼čte

Zarv─â ╚Öi haos pe calea suspendat─â a speran╚Ťei

Reg─âsesc ├«n noianul de ├«nsemn─âri conservate ├«n spa╚Ťiul memorial al computerului o ├«nsemnare de mai
Cite┼čte

După scrutin: Italia o (tristă) premieră într-o neagră seară a Europei

S-a confirmat, potrivit primelor proiec╚Ťii de la ├«nchiderea sec╚Ťiilor de votare, ceea ce anticipam ├«n articolul
Cite┼čte

Roma vs Bruxelles: noi și intrigante sfidări

Tot mai bulversat de ceea ce se petrece ├«n ultimii ani pe scena politicii ÔÇô
Cite┼čte

Un poem de Andrei Tarkovski

Not─â N-am ╚Ötiut c─â marele cineast rus a scris, ├«n afara c─âr╚Ťilor sale ╚Ötiute ╚Öi citite,
Cite┼čte

Umberto Eco - un incitant apel la cultivarea memoriei

Umberto Eco Drag─â nepoate, ├«nva╚Ť─â pe de rost (articol ap─ârut ├«n s─âpt─âm├ónalul ÔÇ×LÔÇÖEspressoÔÇŁ, la rubrica sa ÔÇ×La
Cite┼čte

RESTITUIRI

  Unde tr─âiesc ?[*] Cum g├óndesc ? Ce viseaz─â ? Poe┼úii italieni de azi ?   (Anchet─â preluat─â din s─âpt─âm├ónalul de
Cite┼čte

ANDREA ZANZOTTO ┬źCEI OPTZECI DE ANI NEVROTICI AI MEI PETRECU┼óI ├ÄN DEMONTAREA CUVINTELOR┬╗

┬źCEI OPTZECI DE ANI NEVROTICI AI MEI PETRECU┼óI ├ÄN DEMONTAREA CUVINTELOR┬╗ ┬á (Interviu realizat de Franco Marcoaldi,
Cite┼čte

Avangarda vs experimentalism sau în căutarea autenticităţii scriiturii

Termenul de avangardă ca atare are, la începuturile sale, o conotaţie negativă, dacă este să
Cite┼čte

PAUL CELAN.SPINUL ÎN CARNE SAU IDENTITATEA PIERDUTĂ.

Destinul postum al poeziei lui Paul Celan conserv─â datele ┼či, ├«n mare parte, structura ┼či
Cite┼čte

Premiul literar: ├«ntre recunoa┼čtere ┼či consacrare

N-am fost niciodată un fan al premiilor literare. Tratându-le, în principiu, cu plusul de relativism
Cite┼čte

Mircea Popescu ÔÇô un c─ârturar rom├ón neresemnat

Două consistente volume cu un caracter miscelaneu fatalmente impus de un destin ingrat atestă cât
Cite┼čte

Umberto Eco: elogiul erorilor care schimb─â lumea

La doar câteva zile de la despărţirea de Umberto Eco continuă, mai ales în spaţiul
Cite┼čte

Giovanni Sartori: In memoriam

7 aprilie 2017
Autor

La venerabila v├órst─â de 92 de ani, s-a stins din via┼ú─â, mar┼úi, 4 aprilie, Giovanni Sartori, considerat unanim printre p─ârin┼úii ┼čtiin┼úelor politice moderne, cel mai mare expert italian ┼či european ┼či unul dintre cei mai importan┼úi pe plan interna┼úional ├«n aceast─â disciplin─â care, prin activitatea ┼či s├órguin┼úa sa, a devenit, ├«nc─â din anii cincizeci, ┼či o disciplin─â de nivel academic. A fost distins cu opt titluri de ÔÇ×doctor honoris causaÔÇŁ al mai multor universit─â┼úi din ┼úara sa ┼či din str─âin─âtate, onorat cu premiul ÔÇ×Prin┼ú al AsturieiÔÇŁ, un fel de Nobel al ┼čtiin┼úelor sociale, acordat ├«n 2005. Debutul universitar la f─âcut, imediat dup─â r─âzboi (refuz├ónd ├«ncorporarea), ├«n Floren┼úa natal─â, ├«n 1945, apoi a fost, pe r├ónd, titular al catedrei de politologie, la prestigioasa catedr─â Albert Schweitzer ca profesor in the Humanities la Universitatea Columbia din SUA, dup─â ce predase la Stanford..

├Än 1971 a fondat Revista italian─â de ┼čtiin┼ú─â politic─â, iar ├«n anii 90 a ├«nceput colaborarea sa ca editorialist la cotidianul milanez ÔÇ×Corriere della seraÔÇŁ. A solicitat, testamentar, s─â nu i se organizeaz─â funeralii, nici religioase ┼či nici civice.

Polemist redutabil, i s-au recunoscut ├«nc─â din tinere┼úe capacitata de a conjuga excelen┼úa ┼čtiin┼úific─â ┼či harul comunica┼úional. Lui i se datoreaz─â ┼či termeni, intra┼úi azi ├«n uzul comun al limbajului politic italian, precum ÔÇ×MattarellumÔÇŁ ┼či ÔÇ×PorcellumÔÇŁ, prin care a definit legile electorale adoptate ├«n Peninsul─â dup─â anii marilor schimb─âri de la ├«nceputul anilor 90. Tot el, critic acerb al regimului berlusconian, a inventat, pentru mandatele acestuia din urm─â, formula de ÔÇ×sultanatÔÇŁ. Era un maestru al politicii, c─âutat ┼či curtat de majoritatea celor afilia┼úi acestei ÔÇ×meseriiÔÇŁ printre cele mai vechi ┼či mai pline de capcane din istoria umanit─â┼úii, un expert ├«n dreptul constitu┼úional din toate timpurile ┼či statele, dar neevit├ónd, mai ales ca editorialist redutabil, subiecte aprinse ┼či delicate legate de multiculturalism,┬á de echilibrele ambientale, precum nici cele apar┼úin├ónd unor ┼čtiin┼úe aplicate.

Autor al unui impresionant nm─âr de c─âr┼úi, traduse ├«n marile limbi de circula┼úie, propuse ├«n bibliografii obligatorii, citite ┼či citate pretutindeni, dintre care de un interes ┼čtiin┼úific ┼či, a┼č spune, ┼či popular, ar fi de amintit cea din ├«ndep─ârtatul an 1957, ap─ârut─â la editura Il Mulino din Bologna, cu titlul ÔÇ×Democrazia e definizioniÔÇŁ, ca ┼či cea scris─â ├«n englez─â ┼či editat─â la Cambridge University Press, ├«n 1976, cu titlul ÔÇ×Parties and Party SystemsÔÇŁ devenit─â rapid un adev─ârat manual al politologiei universale.

Critic al tuturor forma┼úiunilor politice din ┼úara sa (pornind de la ceea ce el numise la finele anilor 70 un sistem al unui pluralism polarizat, ├«ntre Democra┼úia Cre┼čtin─â ┼či PCI ┼či cu multe forma┼úiuni satelitare. pe care n-a ezitat s─â-l includ─â, cu posibile grave consecin┼úe pe atunci, contextului politic al Republicii de la Weimar, al celui dinaintea R─âzboiului civil din Spania ori al celei de-a patra Republici Franceze. Sustras formulelor ┼či schemelor ÔÇ×ideologiceÔÇŁ uzuale, a fost ┼či a r─âmas un moderat ÔÇ×anticomunistÔÇŁ (pe vremea ÔÇô preciza el de fiecare dat─â ÔÇô c├ónd ├«nc─â mai existau comuni┼čti) dar deopotriv─â un critic al neoliberismului incongruent, contrar, ca ┼či concitadina sa egal de faimoas─â, Oriana Fallaci, fenomenului ÔÇ×imigra┼úiei de mas─âÔÇŁ. Pozi┼úia sa se ├«ntemeia pe teza c─â pericolul cel mai mare survenea din ceea ce el numai voca┼úia teocratic─â a Islamului, Laic la limita anticlericalismului, a critica Biserica Catolica pentru pozi┼úia decenal─â a acesteia de control al na┼čterilor. ├Än domeniul legisla┼úiei electorale, a promovat consecvent sistemul electoral uninominal ├«n dou─â tururi de scrutin, propuneri r─âmase ┼či ast─âzi neaplicate, de┼či ├«nc─â ├«n dezbatere acut─â ├«n aceste ultime luni.

Printre ultimele sale c─âr┼úi (las deoparte cele deja traduse ┼či copios citate ┼či folosite ├«n ultimele decenii la noi), personal mi-au re┼úinut aten┼úia ÔÇ×Homo vidensÔÇŁ. din 1997, ├«n care lansase alarma privind ivirea unui nou tip uman, incapabil de abstrac┼úii conceptuale fiindc─â obi┼čnuit s─â-┼či dopeze propria minte doar cu imagini, ca ┼či ÔÇ×La corsa verso il nullaÔÇŁ (ÔÇ×Cursa c─âtre nimicÔÇŁ. 2015), ├«n care pesimismul s─âu pentru soarta umanit─â┼úii a atins cotele cele mai ├«nalte.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

cinci × 3 =

Arhiva

aprilie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Mar   Mai »
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930