Inconştienţa păcătoasă a unor „formatori” de opinie

Iată ce scriam cu mai bine de patru ani în urmă; mai exact, în 23
Citeşte

Mario Costantini

Mario Costantini: Pe drumul spre casă George Popescu  Au trecut aproape două decenii de când, în medievala
Citeşte

Eleanor Mircea Insolitarea ludică a cotidianului

Eleanor Mircea Insolitarea ludică a cotidianului   Din noul (merituos și provocator) val de poeți craioveni, Eleanor Mircea
Citeşte

Alda Merini

Alda Merini I poeti lavorano di notte / Poeții lucrează noaptea „Când sunt întrebată de unde se
Citeşte

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound.

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound. (apărut în „Corriere d’informazione”, 26-27 aprilie 1958, apoi în colecția
Citeşte

Andrea Zanzotto: o nouă Divina Mimesis

Andrea Zanzotto: o nouă Divina Mimesis  George Popescu  Andrea Zanzotto, “cel mai bun dintre poeții italieni născuți
Citeşte

Davide Ronconi Scrisoare deschisă dascălilor filologi

Davide Ronconi Scrisoare deschisă dascălilor filologi   Mai mult decât o scrisoare, aceasta este o implorare. Ceva unde
Citeşte

Aldo Moro şi sfârşitul politicii

Pe 16 martie trecut s-au împlinit – şi s-au comemorat într-o largă gamă de manifestări
Citeşte

Claudio Magris despre o artă şi nu numai

[...]   Al doilea gând. Vorbind despre Leo Castelli, de scurt timp dispărut, Claudio Magris («Corriere della
Citeşte

Portret spre neuitare: IONELA PRODAN

În lumea pe care nu contenim, uneori cu o inabilitate greu pardonabilă, s-o așezăm cu
Citeşte

Încă o tristă despărțire…

Vestea plecării dintre noi, într-un alt orizont, a lui Jean Băileșteanu a sosit, sâmbătă dimineața
Citeşte

O (altă) „stafie” bântuie prin Europa?

Cum poate fi ignorată ori, mai grav, uitată formula marxistă pusă ca avertisment în preambulul
Citeşte

Receptarea lui E. M. Cioran în Italia

Aşa cum am promis cititorilor acestei rubrici, reiau, aici, din pagini regăsite şi doar în
Citeşte

Despre destinul (fast) al lui Cioran în Italia

Nu știu cum se întâmplă cu noi, românii, și nu de ieri, de azi, ci
Citeşte

Povara nostalgiei

N.B. Sub impactul, puţin aşteptat şi de aceea copleşitor, al celor două momente omagiale pe
Citeşte

Zarvă și haos pe calea suspendată a speranței

Regăsesc în noianul de însemnări conservate în spațiul memorial al computerului o însemnare de mai
Citeşte

După scrutin: Italia o (tristă) premieră într-o neagră seară a Europei

S-a confirmat, potrivit primelor proiecții de la închiderea secțiilor de votare, ceea ce anticipam în articolul
Citeşte

Roma vs Bruxelles: noi și intrigante sfidări

Tot mai bulversat de ceea ce se petrece în ultimii ani pe scena politicii –
Citeşte

Un poem de Andrei Tarkovski

Notă N-am știut că marele cineast rus a scris, în afara cărților sale știute și citite,
Citeşte

Umberto Eco - un incitant apel la cultivarea memoriei

Umberto Eco Dragă nepoate, învață pe de rost (articol apărut în săptămânalul „L’Espresso”, la rubrica sa „La
Citeşte

8 Martie: sub semnul solidarităţii mondiale

8 martie 2017
Autor

După mai bine de un secol de la instaurare, Ziua de 8 Martie, consacrată de-acum de tradiţie condiţiei feminine în variile sale aspecte familiale, sociale şi politice, iată că premisele ce-au întemeiat-o şi întreţinut-o par a reveni ca un straniu memento în actualitate.

Presa occidentală – nu şi cea autohtonă, prea ocupată cu altfel de proteste mult mai discutabile decât credem – anunţa că, de data aceasta, Ziua Femeii va fi marcată în peste 30 de ţări de greve şi manifestări, în principiu ca o formă de solidaritate cu revoltele organizaţiei americane Women’s March, declanşate în 21 ianuarie trecut contra preşedintelui Donald Trump.

Însă nu-i doar atât, fiindcă obiectivele şi resorturile sunt mult mai multe şi mai serioase, chiar dacă majoritatea dintre ele înscrise în istoria seculară a mişcărilor prilejuite de 8 Martie.

Printre acestea, nu putea lipsi inegalitatea dintre sexe, îndeosebi în privinţa retribuţiei muncii, dar nici violenţa asupra femeilor, în ciuda unor legislaţii deja în vigoare însă uneori ignorate ori marcate de derapaje dificil de înţeles şi de acceptat.

În Italia, spre exemplu, dar şi în alte ţări, Centrele anti-violenţă care aveau obiective punitive în legislaţie, s-au transformat în „servicii de asistenţă”, printr-un amendament la Lege intervenit în 2015 şi care obligă femeile abuzate să se adreseze mai întâi acestor centre înainte de a iniţia cauze juridice. Or, e deja o certitudine verificată că majoritatea celor care au suferit violenţe n-au curajul să urmeze o astfel de cale.

Iată opt obiective asumate de organizaţiile femeilor italiene, cărora li s-au asociat şi majoritatea sindicatelor, şi care sunt pe cât de incitante, pe atât de judicioase în substratul lor, cu atât mai mult cu cât trăim cu toţii cu impresia că, în fapt, astfel de discrepanţe n-ar mai exista:

 

- replică la violenţă şi autonomia femeilor;

- fără materializarea efectivă a drepturilor, nu există dreptate, nici libertate pentru femei;

- asupra trupurilor, sănătăţii noastre şi plăcerii noastre decidem noi singure;

- dacă vieţile noastre sunt devalorizate, nu mai producem;

- vrem să fim libere să ne mişcăm şi să rămânem contra oricăror frontiere;

- vrem să distrugem cultura violenţei prin educaţie şi formare;

- vrem să obţinem spaţiu feminismelor în cadrul unor mişcări şi să construim spaţii politice şi fizice transfeministe şi antisexiste;

- refuzăm limbajele sexiste şi misogine.

 

Cum se poate desprinde, în multe dintre obiective se regăsesc implicate aspecte legate de condiţia imigranţilor, îndeosebi în rândul femeilor, despre ale căror destine dramatice şi chiar tragice în ţările de sosire s-a vorbit şi s-a scris frecvent mai ales în ultimii ani.

Dincolo de toate aceste, cu siguranţă legitime solicitări şi obiective imperative, Ziua de 8 Martie a fost – şi a rămas – pentru noi, mai vârstnici, ori pentru tinerii de lângă noi – un moment de o simbolistică aparte, cu un surplus festiv, susţinut plenar de sentimentul omagierii, în forma unei singulare recunoştinţe, a femeii de lângă noi: în chip de mamă, de soţie, de soră, de colegă.

Dar şi, deopotrivă, o pagină nu mai puţin glorioasă a bătăliilor prin veacuri pe care omul, în identitatea sa poliedrică socială, economică şi politică, le-a purtat în numele unui ideal străvechi, cel al egalităţii, al fraternităţii, al libertăţii.

Şi al dreptului – constitutiv egal – la viaţă.

Iar incidenţa indusă de calendarul marcând intrarea în anotimpul primăverii ne face pe toţi copărtaşi la un eveniment ce-şi depăşeşte agenda constitutivă, invitându-ne, emoţional, spre zodia unei retreziri la viaţă, laolaltă cu natura şi farmecul ei, cu reînnoite şi regăsite energii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

cinci − = 2

Arhiva

martie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Feb   Apr »
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031