v.p. (epistol─â cvasi-clandestin─â)

Lui Vio, la 60 de ani   S─â te fi z─ârit ├«nt├óia oar─â ├«n vacarmul unei adun─âri
Cite┼čte

Viorel Pîrligras: risipitorul de har

Viorel Pîrligras e un risipitor: al darurilor cu care a fost binecuvântat, al pasiunii pentru
Cite┼čte

Umberto Eco ÔÇô un medievist ├«n postmodernitatea virtual─â

Umberto Eco ÔÇô un medievist ├«n postmodernitatea virtual─â   (Aproxim─âri ipotetice) George Popescu   ┬á Printre cele mai ascu┼úite, inventive ┼či rafinate
Cite┼čte

Geo Vasile ÔÇô traduc─âtorul congener cu Gellu Naum

Geo Vasile ÔÇô traduc─âtorul congener cu Gellu Naum   Numele lui Geo Vasile l-am ├«nt├ólnit, cred, ├«nt├óia
Cite┼čte

la carta bionda del Caff├ę del Turco

la carta bionda del Caff├ę del Turco   ci sono altri hamletÔÇŽ la carta bionda del Caff├ę del
Cite┼čte

Gela Enea sau revolta disimulat─â elegiac

Ceea ce surprinde la întâia lectură a poeziei din cea de-a doua carte de versuri
Cite┼čte

Poezia ÔÇĺ sinonimie a onticului

Cu un debut revuistic ├«n ├«ndep─ârtatul 1973 ├«n revista sibian─â ÔÇ×TransilvaniaÔÇŁ ┼či cu botezul lui
Cite┼čte

disidenţă vs. rezistenţă prin cultură

  ├Än acest eseu propun o clarificare a dihotomiei disiden┼ú─â/ rezisten┼ú─â care pare sub├«nscris─â, din p─âcate,
Cite┼čte

La Rio de Janeiro Un cartier luxuriant ca un biliard al viitorului Braziliei

Se vor împlini în curând trei ani de la preluarea puterii, în Brazilia, de către
Cite┼čte

Mario Luzi: o poezie inedit─â

Am scris despre poetul italian finalist, trei ani consecutivi, al Premiului Nobel, o monografie (Povara
Cite┼čte

Eugenio Montale

    ├Än fum De c├óte ori te-am a┼čteptat la gar─â ├«n frig, ├«n cea┼ú─â. M─â plimbam tu┼čind, cump─âr├ónd ziare
Cite┼čte

Un studiu de Italo Calvino

Sfidarea labirintului[i]   1. De la revolu┼úia industrial─â, filosofi, literatur─â, art─â au cunoscut o traum─â pe care
Cite┼čte

Michele Ranchetti și poezia epifanică

Michele Ranchetti și poezia epifanică Michele Ranchetti, născut la Milano în 1925, decedat la Florenţa, în
Cite┼čte

ÔÇ×Rom├ónia ÔÇô al treilea ┼ú─ârm al fluviului care curge ├«n─âuntrul meuÔÇŁ

Interviu cu poetul, romancierul, traduc─âtorul ┼či academicianul brazilian MARCO LUCCHESI Marco Lucchesi 1Sosit pentru a nu
Cite┼čte

Incon┼čtien┼úa p─âc─âtoas─â a unor ÔÇ×formatoriÔÇŁ de opinie

Iată ce scriam cu mai bine de patru ani în urmă; mai exact, în 23
Cite┼čte

Mario Costantini

Mario Costantini: Pe drumul spre casă George Popescu  Au trecut aproape două decenii de când, în medievala
Cite┼čte

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului   Din noul (merituos ╚Öi provocator) val de poe╚Ťi craioveni, Eleanor Mircea
Cite┼čte

Alda Merini

Alda Merini I poeti lavorano di notte / Poe╚Ťii lucreaz─â noaptea ÔÇ×C├ónd sunt ├«ntrebat─â de unde se
Cite┼čte

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound.

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound. (ap─ârut ├«n ÔÇ×Corriere dÔÇÖinformazioneÔÇŁ, 26-27 aprilie 1958, apoi ├«n colec╚Ťia
Cite┼čte

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis ┬áGeorge Popescu ┬áAndrea Zanzotto, ÔÇťcel mai bun dintre poe╚Ťii italieni n─âscu╚Ťi
Cite┼čte

Despre suferinţă

8 iunie 2017
Autor

Cu siguran┼ú─â c─â suferea de Alzeimer vecinul pe care, ├«n de-acum ├«ndep─ârtata-mi copil─ârie, ├«l priveam mai degrab─â cu o inabil─â ┼či, ├«n parte, inocent─â curiozitate dec├ót cu compasiune.

De fapt, nu cred c─â maladia care, ├«n ultimele decenii, s-a extins, monitorizat ┼či discutat, era prezent─â ├«n vocabularul existen┼úei cotidiene. Cu at├ót mai pu┼úin ├«n cel al satului ├«n care, inflamat, prin firescul naturii umane, de clocotul bucuriilor specifice v├órstei, eram departe de a con┼čtientiza ┼či ├«n┼úelege prezen┼úa suferin┼úei la cei al─âturi de care ├«ncercam neast├ómp─ârul tr─âirii.

Mi-l amintesc ├«ns─â acum, c├ónd eu ├«nsumi m─â trezesc sub inciden┼úa simptomelor insidioase ale v├órstei. ├Än debutul senectu┼úii, m─â gr─âbesc s─â spun, intr├ónd f─âr─â de voie ├«ntr-o gratuit─â polemic─â difuz─â de un timp chiar ┼či ├«n r├óndul unor speciali┼čti, gerontologi sau nu, c─âci aproape de borna septuagenar─â nu m─â pot sustrage acestui sentiment, fie ┼či f─âr─â vreun rest de panic─â ori de regret.

Chiar ┼či aceste retreziri ale memoriei dintr-un arc de timp at├ót de revolut sunt, cred, semne c─â timpul, ireparabil cum este, ├«┼či etaleaz─â tacit z─âlogul s─âu de impacien┼ú─â.

┼×i nu m─â pot sustrage nici interoga┼úiei, mai mult ori mai pu┼úin agresive, dac─â parcursul a ad─âugat ori nu c├óte ceva la o zestre de ├«n┼úelepciune h─âr─âzite, cum ┼čtim, v├órstei a treia, spre a uza de acest termen, specific cantitativ.

Revenind la b─âtr├ónul din primii ani ai copil─âriei, chipul s─âu r─âv─â┼čit de suferin┼ú─â, vizibil marcat de neputin┼úe ÔÇô de a umbla, de a vorbi, de a (ne) privi cu ni┼čte ochi pecetlui┼úi de o triste┼úe absolut nou─â pentru ┼ú├óncul care eram ÔÇô ├«mi reapare ├«ntr-o tulbur─âtoare claritate de parc─â l-a┼č avea ├«n fa┼ú─â ├«nt├óia oar─â.

Prins ├«n jocul ghidu┼čiilor, cu prieteni de joac─â, prezen┼úa sa aproape c─â ne incomoda: c├óteodat─â, ne f─âcea chiar s─â r├ódem, ori cel pu┼úin s─â chicotim, provoca┼úi de sfor┼ú─ârile sale de a intra ├«n vorb─â schimonosind cuvintele, arunc├óndu-┼či m├óinile tremur─âtoare ├«n fa┼ú─â, scutur├óndu-┼či cu ├«nd─âr─âtnicie picioarele at├órn├ónd parc─â libere de corp de pe banca de lemn unde era, aproape sear─â de sear─â, adus ┼či instalat de o fiic─â grijulie ce nu uita niciodat─â s─â ne atrag─â aten┼úia c─â era dorin┼úa lui s─â ne stea ├«n preajm─â ┼či s─â participe la n─âzdr─âv─âniile noastre.

┼×i abia acum ├«mi dau seama c─â, ├«n fond, ceea ce ne cerea ┼či ceea ce ar fi trebuit s─â-i oferim era un picur de ├«n┼úelegere ┼či de compasiune: acel rest de ├«mp─ârt─â┼čire despre care Sf. Toma din Aquino spusese c─â ├«njum─ât─â┼úe┼čte durerea ┼či c─â bucuria pe care ar fi meritat s-o mai tr─âiasc─â prin noi ┼či cu noi i-ar fi fost dublat─â.

Nu-mi mai amintesc am─ânunte, detalii, ├«n fond nesemnificative, ┼čtiu doar c─â b─âtr├ónul meu vecin ne-a p─âr─âsit cur├ónd dup─â acele ├«nt├ómpl─âri: s-o fi dus, cum se spune, ├«n ceruri, ├«n locul cu verdea┼ú─â, unde n-ar mai fi nici durere, nici suspin, ci o odihn─â binemeritat─â. Fusese, mi s-a spus atunci, un om de o bun─âtate ┼či de o demnitate ie┼čite din comun. Exist─â, ├«mi spun acum cu un regret ├«nciudat pentru a nu fi f─âcut cutare bine, pentru a nu fi ├«mp─ârt─â┼čit cu el ┼či cu at├ó┼úia al┼úi suferinzi r├óndui┼úi pe parcursul proprii-mi vie┼úi, durere, suferin┼ú─â date, cum se spune, ├«n destinul uman.

Misticul german Jakob B├Âhme nota, ├«ntr-o expresiv─â fraz─â-metafor─â, ├«nc─â de acum mai bine de patru veacuri, c─â dac─â to┼úi mun┼úii ar fi c─âr┼úi, toate lacurile cerneal─â ┼či to┼úi copacii creioane, atunci ele nu ar ajunge s─â descrie ├«ntreaga durere a lumii. ┼×i adev─ârul acesta c├ót o sentin┼ú─â irefutabil─â ├«l tr─âim mereu, repetitiv, diferit dar mereu la fel, ieri ca ┼či azi, dispus dezordonat ┼či accidental, ├«n circumstan┼úe cu care nu reu┼čim s─â ne ├«mp─âc─âm.

Ne lipse┼čte ├«mp─ârt─â┼čirea, ├«n sensul str─âvechi al graiului nostru, ├«ntruc├ót substituit─â, ca ┼či alte intime atribute ale fiin┼úei noastre, de solidaritate. Util─â, necesar─â, obligatorie ┼či aceasta, dar lovit─â de o pierdere de semnifica┼úie egal─â cu tabuizarea mediatic─â a lumii de azi.

A nu se uita: durerea, ┼či ea ca maestra vitae, cum o socotea un antic ┼či despre care ne├«nduplecatul ÔÇô cu relele ┼či p─âcatele omene┼čti ÔÇô grec Sofocle ne asigura c─â cea mai mare dintre formele ei e aceea c─â nu ne recunoa┼čtem pe noi ├«n┼čine drept cauz─â a relelor pe care le facem. Ori pe care le ignor─âm, fie c─â nu ne plac, fie c─â ne las─â indiferen┼úi.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

5 − trei =

Arhiva

iunie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Mai   Aug »
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930