Un poem de Andrei Tarkovski

Not─â N-am ╚Ötiut c─â marele cineast rus a scris, ├«n afara c─âr╚Ťilor sale ╚Ötiute ╚Öi citite,
Cite┼čte

Umberto Eco - un incitant apel la cultivarea memoriei

Umberto Eco Drag─â nepoate, ├«nva╚Ť─â pe de rost (articol ap─ârut ├«n s─âpt─âm├ónalul ÔÇ×LÔÇÖEspressoÔÇŁ, la rubrica sa ÔÇ×La
Cite┼čte

RESTITUIRI

  Unde tr─âiesc ?[*] Cum g├óndesc ? Ce viseaz─â ? Poe┼úii italieni de azi ?   (Anchet─â preluat─â din s─âpt─âm├ónalul de
Cite┼čte

ANDREA ZANZOTTO ┬źCEI OPTZECI DE ANI NEVROTICI AI MEI PETRECU┼óI ├ÄN DEMONTAREA CUVINTELOR┬╗

┬źCEI OPTZECI DE ANI NEVROTICI AI MEI PETRECU┼óI ├ÄN DEMONTAREA CUVINTELOR┬╗ ┬á (Interviu realizat de Franco Marcoaldi,
Cite┼čte

Avangarda vs experimentalism sau în căutarea autenticităţii scriiturii

Termenul de avangardă ca atare are, la începuturile sale, o conotaţie negativă, dacă este să
Cite┼čte

PAUL CELAN.SPINUL ÎN CARNE SAU IDENTITATEA PIERDUTĂ.

Destinul postum al poeziei lui Paul Celan conserv─â datele ┼či, ├«n mare parte, structura ┼či
Cite┼čte

Premiul literar: ├«ntre recunoa┼čtere ┼či consacrare

N-am fost niciodată un fan al premiilor literare. Tratându-le, în principiu, cu plusul de relativism
Cite┼čte

Mircea Popescu ÔÇô un c─ârturar rom├ón neresemnat

Două consistente volume cu un caracter miscelaneu fatalmente impus de un destin ingrat atestă cât
Cite┼čte

Umberto Eco: elogiul erorilor care schimb─â lumea

La doar câteva zile de la despărţirea de Umberto Eco continuă, mai ales în spaţiul
Cite┼čte

Un "jurnal" textualizant al lui Dracula sau o poveste postmodern─â a lui Vlad ┼óepe┼č

Când mi-a căzut întâia oară sub ochi cartea lui Marin Mincu Il diario di Dracula,
Cite┼čte

Intemperanţa ca stare poetică

aporeme (Autograf nr.1/ 2005) George Popescu Intemperan┼úa ca stare poetic─â   Intempestiv ┼či insurgent, ├«n m─âsura ├«n care ceea
Cite┼čte

RESTITUIRI

Dante Maffia, Constantin Udroiu la Sorbona Not─â   M─ârturisesc cu un sentiment de jen─â (greu pardonabil chiar ┼či ├«n
Cite┼čte

Blog/Notes RESTITUIRI

Un act incon╚Ötient de subminare a istoriei George Popescu   M─ârturisesc, am ajuns ├«n punctul nevralgic ├«n care
Cite┼čte

RESTITUIRI (Articol ap─ârut ├«n revista ÔÇ×RamuriÔÇŁ, nr. 3, martie 1991, p. 4.)   George Popescu   De la con┼čtiin┼úa crizei
Cite┼čte

Despre ceea ce nu mai trebuie demonstrat!

┼×i la urma urmei ce anume mai era de demonstrat? Ce anume nu ┼čtiam cu
Cite┼čte

Absenteismul ÔÇô o maladie recrudescent─â

Dincolo de rezultatele alegerilor locale par┼úiale desf─â┼čurate duminica trecut─â ┼či mai ├«nainte ca forma┼úiunile politice
Cite┼čte

ÔÇ×Ciuma ro┼čieÔÇŁ ÔÇô o gratuit─â blasfemie

Epitetul acesta, de ÔÇ×cium─â ro┼čieÔÇŁ, poate s─â-┼či fi avut o anume validitate ├«n primii ani
Cite┼čte

Despre grava maladie a primatului

M─ârturisesc din capul locului c─â mi-a displ─âcut dintotdeauna preten┼úia, prezent─â ┼či activ─â ├«n via┼úa de
Cite┼čte

Despre suferinţă

Cu siguranţă că suferea de Alzeimer vecinul pe care, în de-acum îndepărtata-mi copilărie, îl priveam
Cite┼čte

Sindromul cumetriei în politica dâmboviţeană

N-am scris demult despre politichia intern─â (c─âci de Politic─â, ├«n semnifica┼úia sa consacrat─â istoric ┼či
Cite┼čte

Literatura română în Brazilia

9 aprilie 2017
Autor

Cine, dintre cititorii ziarului, nu-┼či aminte┼čte de prezen┼úa, ├«n mai multe r├ónduri, ├«n aceast─â pagin─â, a poetului, prozatorului, traduc─âtorului ┼či universitarului brazilian Marco Lucchesi, membru al Academiei de Litere din ┼úara sa. Ultima dat─â, pe 20 februarie, interviul pe care mi l-a acordat sub titlul (vezi aici ) ÔÇ×Al treilea ┼ú─ârm al fluviului┬á care curge ├«n─âuntrul meuÔÇŁ, prilejuit de prezen┼úa sa, pentru a nu ┼čtiu c├óta oar─â ├«n ┼úara noastr─â, spre a participa la colocviul bucure┼čtean din ambi┼úiosul ┼či fructuosul proiect al conf. univ. dr. Nicoleta Presur─â C─âlina consacrat omagierii scriitorului ┼×tefan Petic─â la 140 de ani de la decesul s─âu prematur, la doar 27 de ani.

Prietenul nostru, care nu obose┼čte s─â traduc─â, s─â scrie ┼či s─â vorbeasc─â, acas─â ┼či oriunde s-ar afla, despre limba ┼či cultura rom├óneasc─â, a surprins, ├«n mod pl─âcut, auditoriul bucure┼čtean, sus┼úin├ónd, ├«ntr-o exemplar─â limb─â a lui Eminescu ┼či a lui Petic─â, un discurs cu titlul ÔÇ×├Än bra┼úele zeilorÔÇŁ, al─âturi de contribu┼úiile remarcabililor invita┼úi autohtoni, C.D. Zeletin, Ana Blandiana ┼či Mihai Zamfir.

Iat─â c─â, mereu surprinz─âtor, f─âr─â vreun preanun┼ú, am primit zilele trecute de la Rio de Janeiro, o consistent─â nou─â carte a lui Marco Lucchesi, intitulat─â, nu f─âr─â o miz─â proprie structurii sale intelectuale ┼či de voiajor pe continente ┼či ┼ú─âri, ale c─ârei limbi ┼či culturi la cunoa┼čte ┼či le face cunoscute propriilor s─âi cona┼úionali, ÔÇ×CATEIRO IMATERIALÔÇŁ / PO┼×TA┼×UL IMATERIAL, ap─ârut─â ├«n 2016.

Ordonat─â ├«n trei sec┼úiuni, una dintre ele, ÔÇ×POSTAIS ROMENOSÔÇŁ(ÔÇ×ILUSTRATE ROM├éNE┼×TIÔÇŁ), de aproape 40 de pagini, e ├«n ├«ntregime consacrat─â culturii noastre.

Reg─âsim, astfel, ┼čapte studii care se ocup─â, pe r├ónd, de Eminescu (ÔÇ×Luceaf─ârul. V├ęsper. EminescuÔÇŁ), ├«n care, sustras cu un anume substrat, vechilor ├«n ├«ncadr─âri romantice, poetul rom├ón e integrat, ca precursor, modernit─â┼úii poetice universale, de Emil Cioran (ÔÇ×Cioran ou da dissolu├žaoÔÇŁ / ÔÇ×Cioran sau despre disolu┼úieÔÇŁ), de suprarealistul Gherasim Luca (ÔÇ×A interlingua de Gherasim LucaÔÇŁ / ÔÇ×Interlingua lui Gherasim LucaÔÇŁ), de George Bacovia, pe care l-a ┼či tradus ├«n portughez─â ┼či scrie despre experien┼úa ┼či percep┼úiile sale de laborator traductologic, de romanul italian (scris ├«n italian─â ┼či c├ó┼čtig─âtor al unui prestigios premiu na┼úional ├«n ┼úara lui Eco ┼či a lui Calvino) ÔÇ×Il diario di DraculaÔÇŁ al lui Marin Mincu, de altfel publicat ├«n Brazilia ┼či datorit─â ini┼úiativei sale.

Nu lipsesc pagini de ÔÇ×jurnalÔÇŁ, din frecventele popasuri pe meleagurile noastre ale lui Marco Lucchesi (despre Craiova, Or┼čova, unde a petrecut c├óteva neuitate zile ┼či nop┼úi, ├«n 2002, la M├ón─âstirea ÔÇ×Sf. AnaÔÇŁ, despre Alba Iulia, Timi┼čoara, Bucure┼čti). Nu lipsesc de altfel, ca ├«ntr-un amplu studiu despre geografia cultural─â bizantin─â, nici referin┼úele documentate la vechii traci ori iliri. ├Ämi amintesc cum, ├«ntr-o convorbire a noastr─â de pe la ├«nceputul unei prietenii ce se apropie de dou─â decenii, cum el vorbea despre ÔÇ×vecin─ât─â┼úileÔÇŁ de structur─â ale limbilor noastre, portugheza brazilian─â ┼či rom├óna, pe care le definea ca fiind ÔÇ×frontiereleÔÇŁ latinit─â┼úii care, potrivit unei expresii a lui Eliade, el ├«nsu┼či deseori evocat ┼či citat ├«n aceast─â ultim─â carte, trebuie considerate ca suporturi ale centralit─â┼úii limbii lui Vergiliu, a lui Ovidiu ori Hora┼úiu.

Ceea ce spore┼čte interesul (cititorului brazilian, dar nu numai) pentru aceste studii este ┼či faptul c─â aproape toate citatele folosite din autorii rom├óni sunt restituite ┼či ├«n limba lor, fapt care confirm─â, odat─â ├«n plus, rolul de ambasador devotat ┼či generos al culturii noastre ├«n Brazilia ┼či ├«n lume. Fiindc─â, a┼ča cum declara ├«n mai multe ocazii ┼či cum probeaz─â prin interven┼úiile sale ├«n prestigioase publica┼úii din Lumea prin care circul─â ca un Ulise ├«n c─âutarea Ithac─âi ├«n simbolistica sa mai general─â de acas─â, ├«n sensul novalisian al termenului, nu contene┼čte s─â evoce, s─â citeze, c├ónd e cazul, valorile rom├óne┼čti din spa┼úiul cultural-artistic cu care de-acum e deplin familiarizat.

Spre sus┼úinerea aser┼úiunilor noastre, propunem cititorului acestor r├ónduri c├óteva probe ilustrative, cu speran┼úa c─â ele ÔÇô ca ┼či studiile respective ÔÇô ar putea intra ├«n circuitul istoriei noastre literare.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

2 − unu =

Arhiva

aprilie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Mar   Mai »
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930