Studiul ca ÔÇ×pasiune rebel─âÔÇŁ

11 august 2016
Autor

O realitate de o triste┼úe iremediabil─â e de la o vreme tot mai denun┼úat─â ├«n contexte dintre cele mai diverse: cititul c─âr┼úilor, ce-a constituit probabil unul dintre suporturile fundamentale ale modernit─â┼úii de la inaugurarea epocii gutenberghiene, s-a disipat p├ón─â ├«n punctul transform─ârii lui ├«ntr-o raritate; un defect, o pierdere de vreme, o ├«ndeletnicire ie┼čit─â din uz. Vorbesc de lectura ├«n forma sa impus─â ┼či testat─â de o tradi┼úie secular─â, c─âci cititul, ca act post-alfabetizare, nu doar c─â subzist─â, dar, ├«n formele digital-virtuale impuse de re┼úelele de socializare, e deja un mod cu valen┼úele unui drog.

F─âr─â a mai reitera aici un faimos adagio c─âlinescian dintr-o uitat─â ÔÇ×cronic─â a optimistuluiÔÇŁ semnal├ónd perplexitatea b─âtr├ónei sale gazde timi┼čorene din primii s─âi ani de profesorat liceal ÔÇô Tot mai cite┼čti, maic─â? -, am fost surprins descoperind de cur├ónd o carte a unei romanciere italiene de succes, Paola Mastrocola, ├«n care, ├«n peste dou─â sute de pagini ┼či sub titlul incitant ÔÇ×La passione ribelleÔÇŁ (ÔÇ×Pasiunea rebel─âÔÇŁ), ├«n care condi┼úia precar─â, ori chiar dispari┼úia studiului ca valen┼ú─â a condi┼úiei noastre istorice ┼či socio-psihologice, e supus─â unor ample analize ┼či evalu─âri, dezv─âluind consecin┼úe care se subsumeaz─â crizei de natur─â antropologic─â instalate deja ├«n lumea de azi.

Studiul ÔÇô afirm─â autoarea ├«n premisa c─âr┼úii ÔÇô cap─ât─â forma unei ÔÇ×pasiuni rebeleÔÇŁ┬Ě. ├Änt├ói de toate, fiindc─â dispari┼úia sa amenin┼ú─â societatea noastr─â, mai ales c─â ┼čcoala ┼či familia deja sunt pe cale s─â se adapteze fenomenului. Cauzele? Ori, cu cuvintele autoarei, ÔÇ×du┼čmaniiÔÇŁ acestei teribile mode ar fi ÔÇ×ideologia antino┼úionismului (dezinteresul pentru deprinderea no┼úiunilor, conceptelor, n. ns.), credin┼úa oarb─â ├«n tehnologie, hedonismul societ─â┼úii de azi, pasiunea pentru nou cu orice pre┼ú ┼či risc, c─ârora le st─â drept umbrel─â criza economic─â.

Conceput─â ├«n form─â de pamflet, cartea ar fi putut purta ┼či titlul ÔÇ×Elogiul studiuluiÔÇŁ ┼či, ├«n spa┼úiul restr├óns al acestei rubrici, m─â voi rezuma la a cita argumentele sale ├«n chip de pro domo de pe coperta a patra ┼či ├«n care miza ├«ntreag─â a acestui demers cap─ât─â forma unui veritabil ┼či necesar manifest, ├«n favoarea, fire┼čte, a studiului, o pledoarie de ├«ntoarcere la o ├«ndeletnicire ce-a sus┼úinut ├«ntreaga civiliza┼úie uman─â de-a lungul istoriei.

 

ÔÇ×Azi nu se mai studiaz─â. Suntem predestina┼úi ├«nfr├óngerii. Studiul ├«l evoc─â pe Leopardi care-┼či pierde tinere┼úea, ├«┼či ruineaz─â s─ân─âtatea ┼či r─âm├óne singur ca un c├óine. Mai e Pinoc├óchio ce vinde c─âr┼úi ca s─â mearg─â s─â vad─â teatrul de p─âpu┼úi. E ┼čcoala, adolescen┼úa cu co┼čuri pe fa┼ú─â, truda, plictiseala, trebuin┼úa. E o umbr─â care obscureaz─â lumea, e o cr─âp─âtur─â ├«n zid: deterioreaz─â ┼či ├«ntunec─â pl─âcuta ┼či densa noastr─â voin┼ú─â de a tr─âi ├«n prezent. Studiul a disp─ârut din vie┼úile noastre. ┼×i cu el a disp─ârut pl─âcerea pentru lucrurile ce se fac f─âr─â ne g├óndi la ce anume sunt folositoare. Lucrul cel mai incredibil e c─â nu intereseaz─â pe nimeniÔÇŁ

 

Cum s─â nu subscrii unei astfel de diagnoze, amare ├«n substan┼úa sa numai ├«n aparen┼ú─â obscur─â, mai ales fiindc─â, generalizat de-acum, pericolul cap─ât─â metaforic imaginea unui tren care nu se mai opre┼čte fiindc─â pare a nu mai putea fi oprit. Dar oare suntem cu adev─ârat siguri de acest lucru? ne chestioneaz─â autoarea, nu ├«nt├ómpl─âtor profesoar─â de aproape trei decenii ├«ntr-un liceu din Torino.

┼×i ├«ntreaga sa pledoarie ├«┼či ia ca un alt, dar nu mai pu┼úin important suport, condi┼úia uman─â egal precar─â de azi, c─âci, cum sus┼úine ├«n premisa c─âr┼úii,

 

ÔÇ×Ne-am uniformizat. Totu┼či ne rezerv─âm dreptul de a nu purta uniforme. Avem cu to┼úii acela┼či telefon. Dar cump─âr─âm huse diferite, select─âm sonerii numai ale noastre ┼či ca fundal ne punem fotografia copiilor (doar pe ai no┼čtri). Nu ne-am sim┼úit nicic├ónd at├ót de liberi ┼či de originali ┼či, cu toate acestea, nicic├ónd n-am fost at├ót de mai pu┼úin liberi ┼či de originaliÔÇŽÔÇŁ

 

├Äntr-un cuv├ónt, nu mai suntem liberi s─â alegem. Ni se ofer─â infinite op┼úiuni, dar nu-i adev─ârat, fiindc─â┬á de fapt e o singur─â op┼úiune: aceea de a avea mail, celular, computer. C─âci dac─â ├«ncerc─âm s─â ne ignor─âm unul singur din aceste mijloace suntem la p─âm├ónt: pierdem bani, avionul, prieteni, trenuri, afaceri. ┼×i totu┼či. Persist─â o ├«ntrebare: de ce nu ne revolt─âm? Cum? Printre altele, ├«ntorc├óndu-ne laÔÇŽ studiu. Ca la o mi┼čcare cu adev─ârat victorioas─â. ┼×i t─âm─âduitoare. Chiar c─âut├ónd umbra unui pom, fie ┼či imaginar, sting├ónd lumina ┼či telefoanele, ┼či televizoarele, ┼či toate instrumentele ce ne sustrag din propria intimitate.

Studiul e mai eliberator. De plictiseal─â, de nelini┼čti, de maladii, de uniformitate ├«ndeosebi. S─â fie oare o astfel de rebeliune imposibil─â azi. ┼×i mai ales m├óine? Nu, poate azi ceva mai mult, dar poate c─â ├«ntr-un m├óine ÔÇô roata se redescoper─â mereu, nu? ÔÇô ar fi posibil s─â se ├«nt├ómple. N-ar fi ├«nt├óia oar─â ├«n istorie.

 

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Arhiva

august 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Iul   Sep »
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031