Gela Enea sau revolta disimulat─â elegiac

Ceea ce surprinde la întâia lectură a poeziei din cea de-a doua carte de versuri
Cite┼čte

Poezia ÔÇĺ sinonimie a onticului

Cu un debut revuistic ├«n ├«ndep─ârtatul 1973 ├«n revista sibian─â ÔÇ×TransilvaniaÔÇŁ ┼či cu botezul lui
Cite┼čte

disidenţă vs. rezistenţă prin cultură

  ├Än acest eseu propun o clarificare a dihotomiei disiden┼ú─â/ rezisten┼ú─â care pare sub├«nscris─â, din p─âcate,
Cite┼čte

La Rio de Janeiro Un cartier luxuriant ca un biliard al viitorului Braziliei

Se vor împlini în curând trei ani de la preluarea puterii, în Brazilia, de către
Cite┼čte

Mario Luzi: o poezie inedit─â

Am scris despre poetul italian finalist, trei ani consecutivi, al Premiului Nobel, o monografie (Povara
Cite┼čte

Eugenio Montale

    ├Än fum De c├óte ori te-am a┼čteptat la gar─â ├«n frig, ├«n cea┼ú─â. M─â plimbam tu┼čind, cump─âr├ónd ziare
Cite┼čte

Un studiu de Italo Calvino

Sfidarea labirintului[i]   1. De la revolu┼úia industrial─â, filosofi, literatur─â, art─â au cunoscut o traum─â pe care
Cite┼čte

Michele Ranchetti și poezia epifanică

Michele Ranchetti și poezia epifanică Michele Ranchetti, născut la Milano în 1925, decedat la Florenţa, în
Cite┼čte

ÔÇ×Rom├ónia ÔÇô al treilea ┼ú─ârm al fluviului care curge ├«n─âuntrul meuÔÇŁ

Interviu cu poetul, romancierul, traduc─âtorul ┼či academicianul brazilian MARCO LUCCHESI Marco Lucchesi 1Sosit pentru a nu
Cite┼čte

Incon┼čtien┼úa p─âc─âtoas─â a unor ÔÇ×formatoriÔÇŁ de opinie

Iată ce scriam cu mai bine de patru ani în urmă; mai exact, în 23
Cite┼čte

Mario Costantini

Mario Costantini: Pe drumul spre casă George Popescu  Au trecut aproape două decenii de când, în medievala
Cite┼čte

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului   Din noul (merituos ╚Öi provocator) val de poe╚Ťi craioveni, Eleanor Mircea
Cite┼čte

Alda Merini

Alda Merini I poeti lavorano di notte / Poe╚Ťii lucreaz─â noaptea ÔÇ×C├ónd sunt ├«ntrebat─â de unde se
Cite┼čte

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound.

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound. (ap─ârut ├«n ÔÇ×Corriere dÔÇÖinformazioneÔÇŁ, 26-27 aprilie 1958, apoi ├«n colec╚Ťia
Cite┼čte

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis ┬áGeorge Popescu ┬áAndrea Zanzotto, ÔÇťcel mai bun dintre poe╚Ťii italieni n─âscu╚Ťi
Cite┼čte

Davide Ronconi Scrisoare deschis─â dasc─âlilor filologi

Davide Ronconi Scrisoare deschis─â dasc─âlilor filologi   Mai mult dec├ót o scrisoare, aceasta este o implorare. Ceva unde
Cite┼čte

Aldo Moro ┼či sf├ór┼čitul politicii

Pe 16 martie trecut s-au ├«mplinit ÔÇô ┼či s-au comemorat ├«ntr-o larg─â gam─â de manifest─âri
Cite┼čte

Claudio Magris despre o art─â ┼či nu numai

[...]   Al doilea g├ónd. Vorbind despre Leo Castelli, de scurt timp disp─ârut, Claudio Magris (┬źCorriere della
Cite┼čte

Portret spre neuitare: IONELA PRODAN

În lumea pe care nu contenim, uneori cu o inabilitate greu pardonabilă, s-o așezăm cu
Cite┼čte

├Änc─â o trist─â desp─âr╚ŤireÔÇŽ

Vestea plec─ârii dintre noi, ├«ntr-un alt orizont, a lui Jean B─âile╚Öteanu a sosit, s├ómb─ât─â diminea╚Ťa
Cite┼čte

RESTITUIRI.Tzvetan Todorov ┼či ÔÇťpericolul bineluiÔÇŁ

11 octombrie 2016
Autor

├Äntr-o coresponden┼ú─â de la Paris, jurnalistul Cesare Marinetti l-a abordat, joi, pentru edi┼úia na┼úional─â a cotidianului ┬źLa Stampa┬╗ din Torino, pe Tzvetan Todorov, filosoful ┼či criticul literar de origine bulgar─â, proasp─ât c├ó┼čtig─âtor, ├«mpreun─â cu rom├ónul Norman Manea, a unei prestigioase distinc┼úii interna┼úionale. Interviul a pornit de la un text, devenit faimos, al autorului ÔÇťGramaticii DecameronuluiÔÇŁ, prin care se gr─âbise, crede autorul interviului, s─â decreteze moartea totalitarismului odat─â cu ├«ncheierea secolului XX. Cum se explic─â atunci, a venit ├«ntrebarea, acel angoasant 11 septembrie?┬Ě ÔÇťTotalitarismul secolului XX a murit, sus┼úine Todorov, ┼či nu exist─â riscul ca el s─â se ├«ntoarc─â, nici ├«n timpul genera┼úiei noastre, nici ├«n cea a copiilor no┼čtri ┼či nici m─âcar ├«n cea a nepo┼úilor no┼čtri. Aceasta nu ├«nseamn─â c─â nu exist─â noi pericole, chiar ┼či mai mari. Eu nu cred ├«n sf├ór┼čitul istorieiÔÇŁ.

La ├«ntrebarea dac─â Bin Laden ┼či kamikazii s─âi nu ne duc ├«nl─âuntrul unei idei totalitare, Todorov r─âspunde c─â nu, fiindc─â nu e ac┼úiunea unui stat, ci a unui grup de indivizi f─âr─â stat ce atac─â cu succes cel mai puternic stat al lumii. El crede, ├«n contrast cu scenariul lui Orwell din ÔÇť1984ÔÇŁ, c─â evenimentele de la 11 septembrie i se par mai aproape de acelea ale lui Ian Fleming din serialul cu James Bond ├«n care miliardari megalomani atac─â lumea spre a o st─âp├óni. ├Än plus, adaug─â c─ârturarul parizian, nu exist─â elemente de totalitarism ┼či pentru c─â, ├«n mod judicios, ele ar apar ├«n condi┼úiile unui stat ce-┼či subjug─â proprii cet─â┼úeni, pe c├ónd terorismul musulman ┼úinte┼čte la cet─â┼úeni afla┼úi la mare distan┼ú─â.

Tema cea mai fierbinte a dialogului e generat─â de ideea ultimei c─âr┼úi a lui Todorov ce stipuleaz─â pericolul unei ÔÇťtenta┼úii a bineluiÔÇŁ. Iat─â cum ├«┼či define┼čte autorul aceast─â idee: ÔÇťEste tenta┼úia de a te considera ├«ncarnarea binelui ┼či de a ac┼úiona cu certitudinea c─â ai un drept moral s─â te impui altora. S-a ├«nt├ómplat cu Irakul ┼či cu Iugoslavia. ┼×i chiar cu 11 septembrie. Nu ├«nt├ómpl─âtor pre┼čedintele Bush a vorbit imediat de lupt─â a binelui ├«mpotriva r─âului folosind aceia┼či termeni cu ai terori┼čtilor islamici. Acela┼či maniheism ┼či aceea┼či tenta┼úie a binelui. Eu cred c─â democra┼úiile ar trebui s─â evite s─â impun─â binele: ├«n istorie victimele acelora care au crezut c─â au ├«ntrupat binele sunt mult mai numeroase dec├ót cele ale r─âuf─âc─âtorilorÔÇŁ.

Todorov nu crede ├«n solu┼úiile decise de comunitatea interna┼úional─â ├«n Kosovo ┼či ├«n Iugoslavia, spre exemplu. El sus┼úine c─â se impunea mai cur├ónd ajutorul dat Opozi┼úiei spre a-l ├«nvinge pe Milo┼čevici, iar nu bombardamentele. Adic─â exact a┼ča cum s-a ├«nt├ómplat, dar din p─âcate abia la sf├ór┼čit. Fiindc─â, argumenteaz─â el, ra┼úiunea r─âzboiului contra Iugoslaviei a fost blocarea cur─â┼úeniei etnice, iar rezultatul de acum este exact pe dos, adic─â poten┼úarea acesteia. Potrivit filosofului, nici un stat democratic nu are dreptul s─â intervin─â ├«mpotriva unui stat totalitar pentru a-l obliga s─â devin─â democratic. Ar fi exact aceea┼či tenta┼úie a binelui ce sf├ór┼če┼čte prin a sem─âna r─âul.

El repet─â ├«ns─â c─â nu-l scandalizeaz─â ideea de a ajuta, prin mijloace pa┼čnice, for┼úele democratice s─â preia puterea ├«ntr-un stat totalitar ┼či crede c─â acesta ar fi trebuit s─â fie scenariul pentru Iugoslavia. ├Än fond, spune el, cel mai grav lucru este acela de a-i l─âsa pe militari s─â judece politica, ├«n loc, a┼ča cum e normal, ca politica s─â fie cea care-i judec─â pe militari. Un avertisment lucid al unui g├ónditor care ┼či-a f─âcut din tema celuilalt una din ideile forte nu doar ale lumii de azi, ci ale istoriei umanit─â┼úii.

 

24 ianuarie 2002


  • ┬Ě Referin┼úele la evenimente ├«n act la data interviului oferit de c─ârturar ÔÇô 11 septembrie 2001 ┼či, mai ales, conflictul din fosta Iugoslavie nu impieteaz─â cu nimic asupra actualit─â┼úii evalu─ârilor sale de perspectiv─â general uman─â ┼či istoric─â.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

┼čapte − = 4

Arhiva

octombrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Sep   Noi »
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31