* mai sunt m├óini pe care nu le-am atins mai sunt ochi care nu m-au privit urechi la
Cite┼čte

ÔÇťLucian Irimescu ╚Öi tenta╚Ťia artistic─â a magmaticuluiÔÇŁ

ÔÇťLucian Irimescu ╚Öi tenta╚Ťia artistic─â a magmaticuluiÔÇŁ     Lucian Irimescu probeaz─â una dintre calit─â╚Ťile esen╚Ťiale ale artei
Cite┼čte

ÔÇ×Temut─â ┼či hulit─â; o aventur─â ÔÇ×competi┼úional─âÔÇŁ dinainte pierdut─âÔÇŽ

ÔÇ×Temut─â ┼či hulit─â; o aventur─â ÔÇ×competi┼úional─âÔÇŁ dinainte pierdut─âÔÇŽ   O dezbatere asupra condi┼úiei istoriilor literare ast─âzi, a┼ča
Cite┼čte

Cronos contra Cronos: suspensia poetic─â a nostalgicului

Consacr├óndu-se la ÔÇô ┼či cu ÔÇô deplin─â maturitate cercet─ârii literare, autoarei, printre altele, a unei
Cite┼čte

Premiul literar: ├«ntre recunoa┼čtere ┼či consacrare

  N-am fost niciodat─â un fan al premiilor literare. Trat├óndu-le, ├«n principiu, cu plusul de relativism
Cite┼čte

Oriana Fallaci ÔÇ×Un marxist la New YorkÔÇŁ

Oriana Fallaci   Un marxist la New York   Iat─â-l c─â sose╚Öte: fragil, arz├ónd de miile sale dorin┼úe, de
Cite┼čte

Maria Corti: Avantext

Termenul ²avantext² e de-acum utilizat din două puncte de vedere în mod necesar divergente, unul
Cite┼čte

Marcuse- Heidegger ┬źScrisorile anului zero┬╗

De┼či foarte cunoscut ├«nc─â din manifestarea sa pe scena istoriei, episodul Rectoratului lui Heidegger la
Cite┼čte

Nadia Cavalera

Nadia Cavalera Ultra-experimentalism sau poetica nonsensului apocaliptic   Cu c├óteva luni ├«n urm─â, am primit din Italia un
Cite┼čte

Alda Merini: 17 poeme

Am v─âzut pe c├ómpul tinere┼úii ceva ce de departe se ivea: era culoarea fanteziei ┼či-n cer pornit-am s─â
Cite┼čte

Alfonso Gatto: ╚śapte poeme

Sur├óz├óndu-╚Ťi ┬á Sur├óz├óndu-╚Ťi ├«nseamn─â a muri, ├«mping├ónd cuv├óntul spre t─âr├ómul acela u┼čor spre cochilia ├«n zumzet spre cerul ├«nser─ârii, spre orice lucru
Cite┼čte

Cioburi

Am uitat s─â-┼úi spun (totdeauna se uit─â esen┼úialul): gr─âdina m-a uitat ┼či mama n-a putut cuprinde ├«n
Cite┼čte

nu mai există catifea nici speranţă

nu mai exist─â catifea nici speran┼ú─â   ai zis atunci ╚Öi mi-ai mai zis s─â scrii despre mine
Cite┼čte

Cea mai urâtă zi dintotdeauna

Cea mai ur├ót─â zi dintotdeauna   G─âsesc prin spa╚Ťiul virtual, cel accesibil nou─â(?) o informa╚Ťie interesant─â ÔÇô
Cite┼čte

Daniele Cavicchia

Născut la Montesilvano, lângă Pescara, în 1948, a publicat 15 volume de versuri, începând cu
Cite┼čte

Loredana Magazzeni - Miraculoasa ran─â

    Miraculoasa ran─â - ┬á ÔÇ×Dezordinea mea. ├Än asta se afl─â: c─â fiece lucru pentru mine e o
Cite┼čte

MARIO LUNETTA

Născut la Roma, unde a decedat în 2017. Are la activ o vastă operă ce acoperă
Cite┼čte

F. Aderca ÔÇô un condotier al noii literaturi

În pofida prestanţei recunoscute de cei mai importanţi reprezentanţi ai epocii literare în care a
Cite┼čte

Daniele Cavicchia

Născut la Montesilvano, lângă Pescara, în 1948, a publicat 15 volume de versuri, începând cu
Cite┼čte

Daniele Cavicchia

Născut la Montesilvano, lângă Pescara, în 1948, a publicat 15 volume de versuri, începând cu
Cite┼čte

RESTITUIRI.Tzvetan Todorov ┼či ÔÇťpericolul bineluiÔÇŁ

11 octombrie 2016
Autor

├Äntr-o coresponden┼ú─â de la Paris, jurnalistul Cesare Marinetti l-a abordat, joi, pentru edi┼úia na┼úional─â a cotidianului ┬źLa Stampa┬╗ din Torino, pe Tzvetan Todorov, filosoful ┼či criticul literar de origine bulgar─â, proasp─ât c├ó┼čtig─âtor, ├«mpreun─â cu rom├ónul Norman Manea, a unei prestigioase distinc┼úii interna┼úionale. Interviul a pornit de la un text, devenit faimos, al autorului ÔÇťGramaticii DecameronuluiÔÇŁ, prin care se gr─âbise, crede autorul interviului, s─â decreteze moartea totalitarismului odat─â cu ├«ncheierea secolului XX. Cum se explic─â atunci, a venit ├«ntrebarea, acel angoasant 11 septembrie?┬Ě ÔÇťTotalitarismul secolului XX a murit, sus┼úine Todorov, ┼či nu exist─â riscul ca el s─â se ├«ntoarc─â, nici ├«n timpul genera┼úiei noastre, nici ├«n cea a copiilor no┼čtri ┼či nici m─âcar ├«n cea a nepo┼úilor no┼čtri. Aceasta nu ├«nseamn─â c─â nu exist─â noi pericole, chiar ┼či mai mari. Eu nu cred ├«n sf├ór┼čitul istorieiÔÇŁ.

La ├«ntrebarea dac─â Bin Laden ┼či kamikazii s─âi nu ne duc ├«nl─âuntrul unei idei totalitare, Todorov r─âspunde c─â nu, fiindc─â nu e ac┼úiunea unui stat, ci a unui grup de indivizi f─âr─â stat ce atac─â cu succes cel mai puternic stat al lumii. El crede, ├«n contrast cu scenariul lui Orwell din ÔÇť1984ÔÇŁ, c─â evenimentele de la 11 septembrie i se par mai aproape de acelea ale lui Ian Fleming din serialul cu James Bond ├«n care miliardari megalomani atac─â lumea spre a o st─âp├óni. ├Än plus, adaug─â c─ârturarul parizian, nu exist─â elemente de totalitarism ┼či pentru c─â, ├«n mod judicios, ele ar apar ├«n condi┼úiile unui stat ce-┼či subjug─â proprii cet─â┼úeni, pe c├ónd terorismul musulman ┼úinte┼čte la cet─â┼úeni afla┼úi la mare distan┼ú─â.

Tema cea mai fierbinte a dialogului e generat─â de ideea ultimei c─âr┼úi a lui Todorov ce stipuleaz─â pericolul unei ÔÇťtenta┼úii a bineluiÔÇŁ. Iat─â cum ├«┼či define┼čte autorul aceast─â idee: ÔÇťEste tenta┼úia de a te considera ├«ncarnarea binelui ┼či de a ac┼úiona cu certitudinea c─â ai un drept moral s─â te impui altora. S-a ├«nt├ómplat cu Irakul ┼či cu Iugoslavia. ┼×i chiar cu 11 septembrie. Nu ├«nt├ómpl─âtor pre┼čedintele Bush a vorbit imediat de lupt─â a binelui ├«mpotriva r─âului folosind aceia┼či termeni cu ai terori┼čtilor islamici. Acela┼či maniheism ┼či aceea┼či tenta┼úie a binelui. Eu cred c─â democra┼úiile ar trebui s─â evite s─â impun─â binele: ├«n istorie victimele acelora care au crezut c─â au ├«ntrupat binele sunt mult mai numeroase dec├ót cele ale r─âuf─âc─âtorilorÔÇŁ.

Todorov nu crede ├«n solu┼úiile decise de comunitatea interna┼úional─â ├«n Kosovo ┼či ├«n Iugoslavia, spre exemplu. El sus┼úine c─â se impunea mai cur├ónd ajutorul dat Opozi┼úiei spre a-l ├«nvinge pe Milo┼čevici, iar nu bombardamentele. Adic─â exact a┼ča cum s-a ├«nt├ómplat, dar din p─âcate abia la sf├ór┼čit. Fiindc─â, argumenteaz─â el, ra┼úiunea r─âzboiului contra Iugoslaviei a fost blocarea cur─â┼úeniei etnice, iar rezultatul de acum este exact pe dos, adic─â poten┼úarea acesteia. Potrivit filosofului, nici un stat democratic nu are dreptul s─â intervin─â ├«mpotriva unui stat totalitar pentru a-l obliga s─â devin─â democratic. Ar fi exact aceea┼či tenta┼úie a binelui ce sf├ór┼če┼čte prin a sem─âna r─âul.

El repet─â ├«ns─â c─â nu-l scandalizeaz─â ideea de a ajuta, prin mijloace pa┼čnice, for┼úele democratice s─â preia puterea ├«ntr-un stat totalitar ┼či crede c─â acesta ar fi trebuit s─â fie scenariul pentru Iugoslavia. ├Än fond, spune el, cel mai grav lucru este acela de a-i l─âsa pe militari s─â judece politica, ├«n loc, a┼ča cum e normal, ca politica s─â fie cea care-i judec─â pe militari. Un avertisment lucid al unui g├ónditor care ┼či-a f─âcut din tema celuilalt una din ideile forte nu doar ale lumii de azi, ci ale istoriei umanit─â┼úii.

 

24 ianuarie 2002


  • ┬Ě Referin┼úele la evenimente ├«n act la data interviului oferit de c─ârturar ÔÇô 11 septembrie 2001 ┼či, mai ales, conflictul din fosta Iugoslavie nu impieteaz─â cu nimic asupra actualit─â┼úii evalu─ârilor sale de perspectiv─â general uman─â ┼či istoric─â.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

+ 5 = zece

Arhiva

octombrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Sep   Noi »
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31