v.p. (epistol─â cvasi-clandestin─â)

Lui Vio, la 60 de ani   S─â te fi z─ârit ├«nt├óia oar─â ├«n vacarmul unei adun─âri
Cite┼čte

Viorel Pîrligras: risipitorul de har

Viorel Pîrligras e un risipitor: al darurilor cu care a fost binecuvântat, al pasiunii pentru
Cite┼čte

Umberto Eco ÔÇô un medievist ├«n postmodernitatea virtual─â

Umberto Eco ÔÇô un medievist ├«n postmodernitatea virtual─â   (Aproxim─âri ipotetice) George Popescu   ┬á Printre cele mai ascu┼úite, inventive ┼či rafinate
Cite┼čte

Geo Vasile ÔÇô traduc─âtorul congener cu Gellu Naum

Geo Vasile ÔÇô traduc─âtorul congener cu Gellu Naum   Numele lui Geo Vasile l-am ├«nt├ólnit, cred, ├«nt├óia
Cite┼čte

la carta bionda del Caff├ę del Turco

la carta bionda del Caff├ę del Turco   ci sono altri hamletÔÇŽ la carta bionda del Caff├ę del
Cite┼čte

Gela Enea sau revolta disimulat─â elegiac

Ceea ce surprinde la întâia lectură a poeziei din cea de-a doua carte de versuri
Cite┼čte

Poezia ÔÇĺ sinonimie a onticului

Cu un debut revuistic ├«n ├«ndep─ârtatul 1973 ├«n revista sibian─â ÔÇ×TransilvaniaÔÇŁ ┼či cu botezul lui
Cite┼čte

disidenţă vs. rezistenţă prin cultură

  ├Än acest eseu propun o clarificare a dihotomiei disiden┼ú─â/ rezisten┼ú─â care pare sub├«nscris─â, din p─âcate,
Cite┼čte

La Rio de Janeiro Un cartier luxuriant ca un biliard al viitorului Braziliei

Se vor împlini în curând trei ani de la preluarea puterii, în Brazilia, de către
Cite┼čte

Mario Luzi: o poezie inedit─â

Am scris despre poetul italian finalist, trei ani consecutivi, al Premiului Nobel, o monografie (Povara
Cite┼čte

Eugenio Montale

    ├Än fum De c├óte ori te-am a┼čteptat la gar─â ├«n frig, ├«n cea┼ú─â. M─â plimbam tu┼čind, cump─âr├ónd ziare
Cite┼čte

Un studiu de Italo Calvino

Sfidarea labirintului[i]   1. De la revolu┼úia industrial─â, filosofi, literatur─â, art─â au cunoscut o traum─â pe care
Cite┼čte

Michele Ranchetti și poezia epifanică

Michele Ranchetti și poezia epifanică Michele Ranchetti, născut la Milano în 1925, decedat la Florenţa, în
Cite┼čte

ÔÇ×Rom├ónia ÔÇô al treilea ┼ú─ârm al fluviului care curge ├«n─âuntrul meuÔÇŁ

Interviu cu poetul, romancierul, traduc─âtorul ┼či academicianul brazilian MARCO LUCCHESI Marco Lucchesi 1Sosit pentru a nu
Cite┼čte

Incon┼čtien┼úa p─âc─âtoas─â a unor ÔÇ×formatoriÔÇŁ de opinie

Iată ce scriam cu mai bine de patru ani în urmă; mai exact, în 23
Cite┼čte

Mario Costantini

Mario Costantini: Pe drumul spre casă George Popescu  Au trecut aproape două decenii de când, în medievala
Cite┼čte

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului   Din noul (merituos ╚Öi provocator) val de poe╚Ťi craioveni, Eleanor Mircea
Cite┼čte

Alda Merini

Alda Merini I poeti lavorano di notte / Poe╚Ťii lucreaz─â noaptea ÔÇ×C├ónd sunt ├«ntrebat─â de unde se
Cite┼čte

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound.

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound. (ap─ârut ├«n ÔÇ×Corriere dÔÇÖinformazioneÔÇŁ, 26-27 aprilie 1958, apoi ├«n colec╚Ťia
Cite┼čte

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis ┬áGeorge Popescu ┬áAndrea Zanzotto, ÔÇťcel mai bun dintre poe╚Ťii italieni n─âscu╚Ťi
Cite┼čte

Davide Ronconi Scrisoare deschis─â dasc─âlilor filologi

12 ianuarie 2019
Autor

Davide Ronconi

Scrisoare deschis─â dasc─âlilor filologi

 

Mai mult dec├ót o scrisoare, aceasta este o implorare. Ceva unde invectiva, ruga ┼či t─âcerea se precipit─â ├«ntr-o stranie, definitiv─â investi┼úie. V─â zic: sunte┼úi ni┼čte monahi. ┼×i r─âzboinici. Nu tr─âda┼úi ┼či voi, ├«n aceast─â tr─âdare general─â de clerici ┼či de jurnali┼čti, de ÔÇ×exper┼úiÔÇŁ ├«n comunicare ┼či de editori ori agen┼úii de evenimente culturaleÔÇŽ Sunte┼úi monahi ┼či r─âzboinici av├ónd ├«n custodie ┼či spre cre┼čtere un bun pre┼úios, pe care aproape nimeni nu-l mai asum─â. Ori despre care prea mul┼úi vorbesc ├«ns─â at├ót de steril ┼či ├«ntr-o naftalin─â de retoric─â ori de bune inten┼úiiÔÇŽ O numesc literatur─â. Dar nu-i nimic altceva dec├ót via┼ú─â necontenit resuscitat─â a limbii, a ├«nt├óiei, a umilei ┼či ├«mbel┼čugatei rela┼úii cu care natura ne-a ├«nzestrat. Prin intermediul limbii, este via┼ú─â ce se retreze┼čte la via┼ú─â, adic─â la con┼čtiin┼ú─â. Sunte┼úi monahi ┼či r─âzboinici ai limbii care este, cum s─â spun, via┼ú─â a g├óndirii – sau a ra┼úiunii, dac─â trebuie spus. Fiindc─â, ├«n fond ce este literatura? O gr─âmad─â de c─âr┼úi ce ├«nfund─â libr─âriile? Un ata┼čament ├«n fundalul ziarului ÔÇ×Corriere della seraÔÇŁ? Sau o anex─â la ziarul ÔÇ×La ReppublicaÔÇŁ?O bibliotec─â a bibliotecilor? Sau ultima dintre mode? O list─â de clasici opus─â alteia? Nu, literatura sau cum vre┼úi s─â numi┼úi acea galerie de termeni, este o experien┼ú─â. C─â vre┼úi ori nu, v─â afla┼úi pe frontul unei lupte care are ├«n obiectiv dispari┼úia unui fenomen numit poezie, adic─â un r─âzboi asupra r─âd─âcinii ├«nse┼či a experien┼úei lingvistice ├«n aspectul s─âu de coresponden┼ú─â ├«ncercat─â cu lumea, de r─âspuns al taina care izbe┼čte din cuvinte ┼či invit─â. Nu dispari┼úia, nu. Fiindc─â nu va disp─ârea niciodat─â, f─âc├ónd parte dintre fenomenele umane primare. Asemenea foamei, sexului ┼či totului. Ci reduc┼úia sa din cauza ne├«n┼úelegerii. Anestezia sa. A┼čezarea ei printre divertismentele plictisitoare, ori mai degrab─â printre paradoxurile inutile pentru cei mai mul┼úi. ├Än schimb, ├«nc─â de copii, via┼úa ne cheam─â s─â nu folosim doar numele din registru de stare civil─â. Nu sunt suficiente cuvintele din registru stabilite prin legi ori cel adesea ┼či mai obscur ┼či s─ârac impus (┼či cu cu ce formidabile instrumente) de uz. Iubitei, fiilor le invent─âm porecle spre a ├«ncerca s─â spunem ceea ce ne vorbe┼čte de ei, cu duio┼čie ori team─â. Dante spunea c─â uneori folosim cuvintele spre a spune ceea ce nu ┼čtim. Limba deschis─â ┼či ├«ntins─â spre taina lumii este ├«nceputul ┼či spre a spune astfel concertul literaturii. Inimii, ra┼úiunii nu-i ajung cuvintele stinse pe care ni le pun ├«n gur─â. Dac─â inima ┼či ra┼úiunea sunt ├«nc─â vii. Dac─â ascult─âm ├«nc─â lumea. Dac─â ele ne primesc lovitura prezen┼úei. Sunte┼úi monahi ┼či r─âzboinici. Prost pl─âti┼úi. Pu┼či uneori s─â lucra┼úi ├«n condi┼úii groaznice. ├Äntre editori ┼či, adesea, conduc─âtori ce nu pricep nimic din toate acestea. ├Än ambian┼úe unde totul pare s─â concureze la mortificarea vie┼úii ┼či, deci, ┼či a limbii. ├Äntre birocra┼úie, capricii ce par duhori ┼či clipocitul mort al obi┼čnuin┼úei. Ispiti┼úi s─â face┼úi asemenea tuturor, retra┼či ├«n spatele chestiunilor sindicale ori familiare. Retra┼či ├«n spatele greut─â┼úilor. ├Äns─â monahul ┼či r─âzboinicul locuiesc greutatea. Nu fac doar o meserie. Fac o sut─â de mii de meserii pentru soarta vrednicei b─ât─âlii. Dac─â ave┼úi greut─â┼úi economice merge┼úi s─â fura┼úi, face┼úi unicele exproprieri care merit─â. Sau face┼úi cooperative, ligi ale profesorilor de limb─â, case de ajutor reciproc, colet─â. Ar trebui s─â v─â pl─âteasc─â miliarde, altceva dec├ót marii manageriÔÇŽ ├Äns─â ├«ntr-at├ót unica voastr─â demnitate profesional─â e destinat─â ├«n a fi f─âcut s─â tremure sau s─â deschid─â ochii cuiva care cite┼čte o capodoper─â ca ┼či cum s-ar apuca s─â scrie acolo, pe loc, cu voi, colabor├ónd ├«n a scrie ├«ntreaga voastr─â via┼ú─â ├«mpreun─â cu voi. Nu e o problem─â de bani. ┼×i nu conteaz─â dac─â sunte┼úi foarte prea cultiva┼úi ori curajo┼či sau dac─â ├«nfrico┼ča┼úi sau ├«ndr─âzne┼úi. Fapt e c─â v─â afla┼úi acolo acum, ├«n acest fel de tran┼čee, ├«n aceast─â lupt─â corp la corp. Iar ├«n m├óinile voastre ÔÇô ├«n ale voastre mai mult dec├ót ├«n altele ÔÇô responsabilitatea de a nu l─âsa s─â moar─â dulcele sunet ┼či av├óntul limbii noastre italiene. Limb─â de poezie, ├«nainte de toate, a┼ča cum se arat─â la Francesco, la Jacopone, apoi la Dante, la Petrarca, p├ón─â la Leopardi, la leul Ungaretti ┼či la at├ó┼úia al┼úii, nenum─âra┼úi care ├«n diferite m─âsuri ┼či respira┼úii au dat relief ┼či dreptate cuvintelor. Trat├óndu-le pentru ceea ce sunt: instrumente prin care de urm─ârit adev─ârul ┼či a-l dezv─âlui, asemenea unui Ioan Botez─âtorul strig├ónd ├«n pustiu, ori asemenea zv├ócniturii din p├óntecul Elisabetei. Tr─âim ├«ntr-o epoc─â de cuvinte stinse. ├Äntr-o infla┼úie de cuvinte ce cad pe umerii unor genera┼úii care nu-i adev─ârat c─â citesc pu┼úin; citesc o gr─âmad─â ÔÇô de la sms-uri la spoturi, de la ziare oferite gratis ├«n metrou, ├«ns─â toate lucruri ├«n care cuvintele sunt moarte. Lectur─â ├«n care nu exist─â via┼ú─â. Unde nu i se cere nimic celui ce cite┼čte, doar banii s─âi ori p─ârerea ori votul. Abandona┼úi programele, scaden┼úele, plan┼čele analitico-istorice. Reduce┼úi-le la minimum indispensabil. Care e aproape de zero. Plan┼ča istoric─â a limbii la ce-i folose┼čte unui copil dac─â nu se deprinde gustul ┼či scandalul literaturii? Ridica┼úi-v─â ├«n picioare, citi┼úi. Face┼úi un teatru din aceast─â via┼ú─â a limbii c├ónd ├«n ea ajunge izbitura vie┼úii. Aceast─â dublare a vie┼úii. Face┼úi a┼ča cum a┼úi v─âzut c─â s-a f─âcut ├«n fa┼úa voastr─â de c─âtre cine a citit glorioase pagini de literatur─â investindu-le cu propria fiin┼ú─â, cu propria trebuin┼ú─â de fericire ┼či descoperind taina lumii. Face┼úi a┼ča, precum monahii ├«n picioare, precum r─âzboinicii. Fiindc─â de pretutindeni nimicul arunc─â ocheade. ┼×i coboar─â pe uli┼úele ┼či autostr─âzile a posibilei voastre lenevii, a bunei voastre con┼čtiin┼úe f─âr─â drept de apel, al echivoculu vostru sim┼ú al trebuin┼úei. Destinul mi-a consemnat o mic─â parte din scrierea de versuri, c─âr┼úi, ale mele ┼či ale altora. ┼×i acum aceast─â c─âr┼úulie de lecturi ├«mp─ârt─â┼čite. Vou─â partea de a indica ┼či ├«mp─ârt─â┼či cuv├óntul arz─âtor al literaturii. Nu l─âsa┼úi s─â se sting─â, ├«n ochi orbi┼úi de plictiseal─â de c─âtre texte de reclam─â. M├ón─âstirea mea este a voastr─â ┼či acela┼či c├ómp minat. Ierta┼úi, ori nu scuza┼úi, deranjul.

 

Sursa:

http:/www.daviderondoni.altervista.org/ public2/index

 

 

├Än rom├óne┼čte de

George Popescu

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

− doi = 7

Arhiva

ianuarie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Mai   Feb »
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031