v.p. (epistol─â cvasi-clandestin─â)

Lui Vio, la 60 de ani   S─â te fi z─ârit ├«nt├óia oar─â ├«n vacarmul unei adun─âri
Cite┼čte

Viorel Pîrligras: risipitorul de har

Viorel Pîrligras e un risipitor: al darurilor cu care a fost binecuvântat, al pasiunii pentru
Cite┼čte

Umberto Eco ÔÇô un medievist ├«n postmodernitatea virtual─â

Umberto Eco ÔÇô un medievist ├«n postmodernitatea virtual─â   (Aproxim─âri ipotetice) George Popescu   ┬á Printre cele mai ascu┼úite, inventive ┼či rafinate
Cite┼čte

Geo Vasile ÔÇô traduc─âtorul congener cu Gellu Naum

Geo Vasile ÔÇô traduc─âtorul congener cu Gellu Naum   Numele lui Geo Vasile l-am ├«nt├ólnit, cred, ├«nt├óia
Cite┼čte

la carta bionda del Caff├ę del Turco

la carta bionda del Caff├ę del Turco   ci sono altri hamletÔÇŽ la carta bionda del Caff├ę del
Cite┼čte

Gela Enea sau revolta disimulat─â elegiac

Ceea ce surprinde la întâia lectură a poeziei din cea de-a doua carte de versuri
Cite┼čte

Poezia ÔÇĺ sinonimie a onticului

Cu un debut revuistic ├«n ├«ndep─ârtatul 1973 ├«n revista sibian─â ÔÇ×TransilvaniaÔÇŁ ┼či cu botezul lui
Cite┼čte

disidenţă vs. rezistenţă prin cultură

  ├Än acest eseu propun o clarificare a dihotomiei disiden┼ú─â/ rezisten┼ú─â care pare sub├«nscris─â, din p─âcate,
Cite┼čte

La Rio de Janeiro Un cartier luxuriant ca un biliard al viitorului Braziliei

Se vor împlini în curând trei ani de la preluarea puterii, în Brazilia, de către
Cite┼čte

Mario Luzi: o poezie inedit─â

Am scris despre poetul italian finalist, trei ani consecutivi, al Premiului Nobel, o monografie (Povara
Cite┼čte

Eugenio Montale

    ├Än fum De c├óte ori te-am a┼čteptat la gar─â ├«n frig, ├«n cea┼ú─â. M─â plimbam tu┼čind, cump─âr├ónd ziare
Cite┼čte

Un studiu de Italo Calvino

Sfidarea labirintului[i]   1. De la revolu┼úia industrial─â, filosofi, literatur─â, art─â au cunoscut o traum─â pe care
Cite┼čte

Michele Ranchetti și poezia epifanică

Michele Ranchetti și poezia epifanică Michele Ranchetti, născut la Milano în 1925, decedat la Florenţa, în
Cite┼čte

ÔÇ×Rom├ónia ÔÇô al treilea ┼ú─ârm al fluviului care curge ├«n─âuntrul meuÔÇŁ

Interviu cu poetul, romancierul, traduc─âtorul ┼či academicianul brazilian MARCO LUCCHESI Marco Lucchesi 1Sosit pentru a nu
Cite┼čte

Incon┼čtien┼úa p─âc─âtoas─â a unor ÔÇ×formatoriÔÇŁ de opinie

Iată ce scriam cu mai bine de patru ani în urmă; mai exact, în 23
Cite┼čte

Mario Costantini

Mario Costantini: Pe drumul spre casă George Popescu  Au trecut aproape două decenii de când, în medievala
Cite┼čte

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului   Din noul (merituos ╚Öi provocator) val de poe╚Ťi craioveni, Eleanor Mircea
Cite┼čte

Alda Merini

Alda Merini I poeti lavorano di notte / Poe╚Ťii lucreaz─â noaptea ÔÇ×C├ónd sunt ├«ntrebat─â de unde se
Cite┼čte

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound.

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound. (ap─ârut ├«n ÔÇ×Corriere dÔÇÖinformazioneÔÇŁ, 26-27 aprilie 1958, apoi ├«n colec╚Ťia
Cite┼čte

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis ┬áGeorge Popescu ┬áAndrea Zanzotto, ÔÇťcel mai bun dintre poe╚Ťii italieni n─âscu╚Ťi
Cite┼čte

Modelul papal

13 august 2013
Autor

Interven┼úiile succesive ale noului Pap─â, Francisc, au reu┼čit, ├«n doar c├óteva luni, s─â genereze, dac─â nu o revolu┼úie, atunci cu siguran┼ú─â o furtun─â ├«n s├ónul Bisericii Catolice, ca de altfel ┼či ├«n societatea uman─â ├«n ├«ntregul ei. C├óteva dintre interven┼úiile ┼či alega┼úiile sale, livrate, ├«n ciuda unui aparent gust al spectaculosului, cu o seduc─âtoare naturale┼úe, au sf├ór┼čit prin a ┼čoca organisme, institu┼úii, ca s─â nu mai vorbesc de con┼čtiin┼úe. N-au lipsit nici undele de ┼čoc, atunci c├ónd, a┼ča cum s-a ├«nt├ómplat cu c├óteva s─âpt─âm├óni ├«n urm─â, c├ónd Suveranul pontif s-a deplasat, ├«n postura umil─â a unui p─âstor ├«n c─âutarea turmei r─ât─âcite, ├«n portul sicilian Lampedusa, spre a-i ├«nt├ólni ┼či m├óng├óia pe miile de imigran┼úi africani, victime ale unui autoexil dictat de o disperare amintind de exodul biblic.

A urmat, în văzul întregii lumi, vizita nu mai puţin pastorală, în Brazilia, unde, aclamat de trei milioane de suflete, a delineat, în discursuri memorabile, veritabile direcţii novatoare ale Bisericii, nu doar catolice, cu un suflu asumat evanghelic.
Ieri, la Vatican, s-a petrecut un alt eveniment singular, cu siguran┼ú─â unic ├«n istoria papalit─â┼úii: primirea, deloc privat─â, a fotbali┼čtilor na┼úionalelor de fotbal ale Italiei ┼či ale Argentinei, ├«n preambulul unei partide amicale, desf─â┼čurate asear─â, pe Olimpico din Roma, tocmai ca un omagiu pe care titra┼úii juc─âtori au dorit s─â i-l dedice ├«n semn de respect ┼či de pre┼úuire pentru re├«nnoirea speran┼úelor ├«n credin┼ú─â pe care le-a reaprins de la a┼čezarea sa pe scaunul lui Petru.

L─âs├ónd deoparte aceste ├«nt├ómpl─âri, cu ├«ntreaga lor aur─â singular─â, ceea ce surprinde ┼či merit─â mai mult dec├ót conjuncturale aviz─âri sunt mesajele papale, toate subsumate modelului franciscan c─âruia i s-a livrat prin chiar alegerea numelui.
M─ârturisesc c─â op┼úiunea sa deschis─â pentru modelul Sf. Francisc din Assisi a reprezentrat, pentru mine, o surpriz─â pe c├ót de ┼čocant─â pe at├ót de pl─âcut─â. Pe Sf├óntul care fraterniza, pe la mijlocul secolului al XIII-lea, pe colinele micului dar cochetului ora┼č din Umbria, cu toate vie┼úuitoarele p─âm├óntului ┼či ├«nchinase imnuri de fraternitate soarelui ┼či lunii l-am trecut, ├«nc─â din adolescen┼úa mea, ├«n r├óndul figurilor modelizante din sufletul ┼či din con┼čtiin┼úa mea. ├Äi citisem scrierile, acele economicoase, dar c├ót de profunde, texte, subjugat de poeticitatea lor ┼či de tainicele ├«nv─â┼ú─âturi sub├«nscrise ├«n ele.
Am fost, apoi, ├«n dou─â r├ónduri la Assisi. Priveli┼čtile, aerul, ambian┼úa, cromatica aceea at├ót de particular─â devenit─â, ea ├«ns─â┼či, emblem─â identitar─â a Sf├óntului, turturelele prezente ├«n firidele grotei ┼či at├ót de accesibil prietenoase cu pelegrinii ocazionali, totul ┼či toate contureaz─â ÔÇô la aproape opt veacuri distan┼ú─â ÔÇô unul din acele t─âr├ómuri purt├ónd, ├«n toate nuan┼úele sale, semnul unei binecuv├ónt─âri ca o m─ârturisire a prezen┼úei Divinit─â┼úii.
C├ót despre Papa Francisc, demersurile sale ├«n favoarea unei revigor─âri ÔÇô de structur─â ÔÇô a credin┼úei ┼či a Bisericii, cu evidentul impact asupra rea┼čez─ârii Lumii ├«n matca ei originar─â din care pare a fi ie┼čit, mie mi se prezint─â ca unul dintre modelele exemplare de care avem, imediat ┼či necondi┼úionat, o mare trebuin┼ú─â. Un model c├ót un pariu ÔÇô al nostru cu noi ├«n┼čine ÔÇô ┼či ca un afront paideic r─âsucit spre morbul ├«n ac┼úiune ┼či care este un proces insidios de degradare: al Omului, ca subiect singular, ┼či al Lumii sale intrate ├«ntr-o degringolad─â, deseori perfid─â.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

× 4 = ┼čaisprezece

Arhiva

august 2013
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Iul   Sep »
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031