Incon┼čtien┼úa p─âc─âtoas─â a unor ÔÇ×formatoriÔÇŁ de opinie

Iată ce scriam cu mai bine de patru ani în urmă; mai exact, în 23
Cite┼čte

Mario Costantini

Mario Costantini: Pe drumul spre casă George Popescu  Au trecut aproape două decenii de când, în medievala
Cite┼čte

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului   Din noul (merituos ╚Öi provocator) val de poe╚Ťi craioveni, Eleanor Mircea
Cite┼čte

Alda Merini

Alda Merini I poeti lavorano di notte / Poe╚Ťii lucreaz─â noaptea ÔÇ×C├ónd sunt ├«ntrebat─â de unde se
Cite┼čte

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound.

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound. (ap─ârut ├«n ÔÇ×Corriere dÔÇÖinformazioneÔÇŁ, 26-27 aprilie 1958, apoi ├«n colec╚Ťia
Cite┼čte

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis ┬áGeorge Popescu ┬áAndrea Zanzotto, ÔÇťcel mai bun dintre poe╚Ťii italieni n─âscu╚Ťi
Cite┼čte

Davide Ronconi Scrisoare deschis─â dasc─âlilor filologi

Davide Ronconi Scrisoare deschis─â dasc─âlilor filologi   Mai mult dec├ót o scrisoare, aceasta este o implorare. Ceva unde
Cite┼čte

Aldo Moro ┼či sf├ór┼čitul politicii

Pe 16 martie trecut s-au ├«mplinit ÔÇô ┼či s-au comemorat ├«ntr-o larg─â gam─â de manifest─âri
Cite┼čte

Claudio Magris despre o art─â ┼či nu numai

[...]   Al doilea g├ónd. Vorbind despre Leo Castelli, de scurt timp disp─ârut, Claudio Magris (┬źCorriere della
Cite┼čte

Portret spre neuitare: IONELA PRODAN

În lumea pe care nu contenim, uneori cu o inabilitate greu pardonabilă, s-o așezăm cu
Cite┼čte

├Änc─â o trist─â desp─âr╚ŤireÔÇŽ

Vestea plec─ârii dintre noi, ├«ntr-un alt orizont, a lui Jean B─âile╚Öteanu a sosit, s├ómb─ât─â diminea╚Ťa
Cite┼čte

O (alt─â) ÔÇ×stafieÔÇŁ b├óntuie prin Europa?

Cum poate fi ignorată ori, mai grav, uitată formula marxistă pusă ca avertisment în preambulul
Cite┼čte

Receptarea lui E. M. Cioran în Italia

A┼ča cum am promis cititorilor acestei rubrici, reiau, aici, din pagini reg─âsite ┼či doar ├«n
Cite┼čte

Despre destinul (fast) al lui Cioran în Italia

Nu știu cum se întâmplă cu noi, românii, și nu de ieri, de azi, ci
Cite┼čte

Povara nostalgiei

N.B. Sub impactul, pu┼úin a┼čteptat ┼či de aceea cople┼čitor, al celor dou─â momente omagiale pe
Cite┼čte

Zarv─â ╚Öi haos pe calea suspendat─â a speran╚Ťei

Reg─âsesc ├«n noianul de ├«nsemn─âri conservate ├«n spa╚Ťiul memorial al computerului o ├«nsemnare de mai
Cite┼čte

După scrutin: Italia o (tristă) premieră într-o neagră seară a Europei

S-a confirmat, potrivit primelor proiec╚Ťii de la ├«nchiderea sec╚Ťiilor de votare, ceea ce anticipam ├«n articolul
Cite┼čte

Roma vs Bruxelles: noi și intrigante sfidări

Tot mai bulversat de ceea ce se petrece ├«n ultimii ani pe scena politicii ÔÇô
Cite┼čte

Un poem de Andrei Tarkovski

Not─â N-am ╚Ötiut c─â marele cineast rus a scris, ├«n afara c─âr╚Ťilor sale ╚Ötiute ╚Öi citite,
Cite┼čte

Umberto Eco - un incitant apel la cultivarea memoriei

Umberto Eco Drag─â nepoate, ├«nva╚Ť─â pe de rost (articol ap─ârut ├«n s─âpt─âm├ónalul ÔÇ×LÔÇÖEspressoÔÇŁ, la rubrica sa ÔÇ×La
Cite┼čte

Sub incidenţa spiritului creator

15 decembrie 2011
Autor

C├ónd, ├«n toamna anului 1966, am p─â┼čit, ├«n ambientul abia ├«nfiripat al noii alma mater craiovene, cu un entuziasm ├«ntru nimic cenzurat, un singur nume ni se oferea, mie ┼či celor ┼čaizeci ┼či cinci de c├ó┼čtig─âtori ai unui examen de admitere riguros ┼či extrem de exigent (O├║ son les ni├ęges dÔÇÖantan?), drept garan┼úie a unui parcurs universitar promi┼ú─âtor ├«n raport cu celelalte centre din ┼úar─â verificate prin tradi┼úie ┼či renume: criticul ┼či istoricul literar Al. Piru. De altfel, ÔÇ×├«mprumutatÔÇŁ filologiei bucure┼čtene c─âreia a continuat s─â-i livreze lec┼úiile sale de istorie literar─â veche ┼či premodern─â, proasp─âtul decan al literelor din B─ânie avea s─â impun─â, nu o dat─â cu un gust cvasi-subversiv, un statut normal ÔÇô ┼či firesc ÔÇô procesului academic abia institu┼úionalizat ├«mpotriva unei opozi┼úii cvasi-generalizate, merg├ónd de la iner┼úialele ÔÇ×cadreÔÇŁ mo┼čtenite de la institutul (pedagogic) de trei ani p├ón─â la sinecuri┼čtii locali ÔÇ×de partid ┼či de statÔÇŁ.

Cur├ónd, printre tinerii dasc─âli ce-┼či verificaser─â deja ucenicia ├«n pauperele amfiteatre ale ÔÇ×Sorbonic─âiÔÇŁ craiovene, figura cea mai eclatant─â pe care fragilul nostru spirit ├«n c─âutare de tutele solide a reperat-o cu aviditatea unui frate mai mic marcat nu de pu┼úine ┼čov─âieli s-a dovedit a fi ÔÇô ┼či a r─âm├óne ÔÇô aceea a lui Eugen Negrici. Prezen┼úa ÔÇô ┼či vecin─âtatea ÔÇô sa, tutelar─â pentru cine, aidoma subsemnatului, ├«┼či testa, nu ├«n clandestinitate ci public ┼či cu intempestivitatea v├órstei, probabila voca┼úie poetic─â, devenea cumva imperativ─â: m─âsura unei plato┼če, pe de o parte, contra insuficien┼úelor agresive ale celor r─âma┼či, ├«n materie de patrimoniu literar, pe versantul prolet-cultului, ┼či de ÔÇ×sabieÔÇŁ, id est temeritate, pe de alt─â parte, ├«n avansul sinuos spre o normalitate (┼či cultural─â) pe care, chinuit, o deschidea abia ├«nmuguritul ÔÇ×dezghe┼úÔÇŁ.

 *

┬áS-au scurs, iat─â, patruzeci ┼či cinci de ani din acea toamn─â: o epoc─â, s-ar spune, echival├ónd cu exact cota regimului ├«nsu┼či ├«n care genera┼úia mea se n─âscuse ┼či cu ale c─ârui provoc─âri acoperind o spiral─â poliform─â, de la nivelul ontic, a┼ča-zic├ónd cu impact antropologic, la cel axiologic, verificat nu doar ├«n c├ómp cultural ci la toate palierele socio-vitale, urma s─â se confrunte. Ce determinare anume m─â (ne) anima atunci spre actul de ÔÇ×subordonareÔÇŁ voluntar─â ÔÇô ba chiar uneori voluptuoas─â ÔÇô la vigilan┼úa protectoare, nu ÔÇ×paternal─âÔÇŁ, mai cur├ónd ÔÇ×fraternal─âÔÇŁ, a t├ón─ârului asistent universitar de atunci? Chem├ónd ├«n cauz─â o memorie care, sl─âbit─â ├«n multe alte zone, mi se confirm─â vie ┼či surprinz─âtor de proasp─ât─â pentru acei ani ┼či acele ├«nt├ómpl─âri, fisiognomia, vorba negruzzilor de mai an, lui Eugen Negrici ├«n bivalenta ei dimensiune, fizic─â ┼či intelectual─â, se resuscit─â aproape neschimbat─â: b─ârbat ÔÇ×mare la statÔÇŁ, cu vorbele cronicarului, capt├ónd, cu sau f─âr─â voie, interesul colegelor mele ie┼čite, ele ├«nsele, aproape complet dezinhibate ├«n aerul ceva mai r─âcoros al unei lumi (autohtone) ├«n faz─â de dezghe┼ú, ┼či, mai ales, un t├ón─âr literat posesor al unui set de criterii evaluatoare care, ├«n praxisul comunica┼úional, eclata, impun─âtor, ba adesea ┼či ÔÇ×punitivÔÇŁ ├«n raport cu inadverten┼úele infantile ale ├«nv─â┼ú─âceilor nedeprin┼či cu drumul marcat de dificult─â┼úile facerii de sine.

├Än ambian┼úa catedral─â, discursul lui Eugen Negrici impune prin preeminen┼úa analiticului, ├«mpins─â, ├«n dispre┼úul oric─ârei ispite retorice altminteri ├«n┬á vog─â funambulesc─â pe atunci ca ┼či acum, p├ón─â la actul, deseori cu gust impudic, al ÔÇ×decapit─âriiÔÇŁ: ÔÇ×t─âierea de capeteÔÇŁ era, dac─â memoria nu m─â ├«n┼čeal─â, o figur─â de stil ce ├«ncepea s─â treac─â din mod─â ├«n instrumentarul metaliterar abilitat de noile metode ├«n vog─â de extrac┼úie structuralist-semiotic─â. Pentru cine, ca subsemnatul, se alimentase, oarecum pre-matur, din geografia poeziei a┼ča-zic├ónd ÔÇ×tariÔÇŁ a primei jum─ât─â┼úi a veacului, rom├óneasc─â ┼či nu numai, dar ├«ntr-o neasumat─â dev─âlm─â┼čie ┼či, ├«n consecin┼ú─â, ├«nso┼úit─â de o pedagogie primar─â ├«n punctul de percep┼úie ┼či de promovare, judec─â┼úile tran┼čate apodictic ale lui Eugen Negrici propuneau, nu doar un alt mod de percep┼úie a literarului, ci deschiderea spre o abordare sistemic─â, asum├ónd, ├«n actul decompozi┼úional, ├«ns─â┼či judecata axiologic─â pasat─â astfel destinatarului. ├Än aceast─â/acea modalitate de convie┼úuire interpretativ─â cu textul literar, oricare va fi fost acela, de la pagina (de-sacralizat─â metaliterar) a lui Antim la anun┼úul de mic─â publicitate din debila pres─â comunist─â, se delineaz─â, ├«n opinia mea, instrumentarul teoretic, cu profil ┬áÔÇ×patrimonialÔÇŁ, ce va ├«nso┼úi, egal dar ┼či cu necesare adapt─âri adjuvante, aventura literar-spiritual─â a lui Eugen Negrici.

Oric├ót de paradoxal ar p─ârea, Eugen Negrici n-avea (nu are?!) aproape nimic din figura morganatic─â a universitarului de lung─â tradi┼úie, occidental─â ┼či mai ales rom├óneasc─â, pe linia, spre a ne opri la spa┼úiul autohton, ├«nceput─â de Maiorescu trec├ónd prin Iorga ┼či Nae Ionescu ┼či sf├ór┼čind cu C─âlinescu. I s-ar fi potrivit mai cur├ónd ÔÇô ├«ns─â ├«n limite facilitate de conjuncturi a┼ča s-a ┼či ├«nt├ómplat ÔÇô acea figur─â mai aproape de analitica psihanalitic─â, junghiano-hilmanian─â, ├«n care textul, literar ┼či cel indus involuntar spre expresivitate, substituie sufletul supus investiga┼úiei curative: mediul ├«n care l-am cunoscut ┼či urm─ârit mi s-a p─ârut mereu mai afin ┼čcolii americane de laborator sau, cel mult, ofertei seminariale barthesiene.

De altfel, opera┼úia sugerat─â de sintagma ÔÇ×t─âierii de capeteÔÇŁ, respectiv, ├«ntr-o traducere fragil─â, a destructur─ârii liminare a textului spre a contempla, ├«n toat─â nuditatea, osatura ÔÇ×vinovat─âÔÇŁ de toate suprapunerile semantice auctoriale, poate identifica ┼či vectorul opera┼úional esen┼úial al fiec─âreia din c─âr┼úile sale. ┼×i totul dincolo de particularit─â┼úile fiec─ârui demers, c─âci dac─â, ├«n primele dou─â studii, cele consacrate istoriografiei noastre medievale, prevaleaz─â actul de substituire, prin re-omologare a palierelor literarit─â┼úii, ├«n Sistematica poeziei ┼či, ├«ndeosebi, prin Introducerea ├«n poezia contemporan─â, actul disolutiv consist─â ├«ntr-un proces eminamente descriptiv, de cartografiere, ├«n baza unei ÔÇ×gramaticiÔÇŁ, ├«n sensul strict etimologic, elementare verificabile, ├«n faza percep┼úiei, ┼či prin rolul ce i se aloc─â eului creator ├«n confruntarea cu realul. Cine caut─â, inabil, ├«n aceste studii de maturitate judec─â┼úi de valoare ├«n perspectiva valid─ârii ori invalid─ârii unuia sau altuia dintre parcursurile poeziei rom├óne┼čti se va afla ├«ntr-o vinovat─â eroare; stau m─ârturie ├«n acest sens, ├«nainte de toate, unele reac┼úii, mai mult ori mai pu┼úin disimulate public, ale unor autori de opere poetice ÔÇ×analizateÔÇŁ, dezarma┼úi, cel pu┼úini, ├«n absen┼úa, ├«n acele demersuri, a unor (a┼čteptate!) evalu─âri aclimatizate ├«ndeosebi ├«n (proasta) tradi┼úie a criticii impresioniste; aidoma, un alt argument l-ar constitui im-proprietatea acelora┼či studii de a fi utilizate, cel pu┼úin precum ┼čtiutele c─âr┼úi ale unui Adrian Marino, ca adjuvante didactice.

Nu voi continua eu ├«nsumi, aici ┼či acum, un exerci┼úiu ÔÇô ┬áaltfel necesar, iar, ├«n dreptul propriului meu destin literar c├ót va s─â fie, ┼či obligatoriu ÔÇô de evaluare a dimensiunii spirituale produc─âtoare de sens a lui Eugen Negrici ┼či a operei sale: aniversar, cum e, momentul nu scap─â, observ, de un influx al nostalgiei, c─âruia vecin─âtatea senectu┼úii nu-i poate sustrage cu totul acel gust amar-dulce prin care, ireparabil (┼či hora┼úian), timpul fuge uit├ónd ├«n noi resturile ├«nv─âlm─â┼čite ale trecerii (pe nesim┼úite?) pe drumul vie┼úii.

Flancat de o voca┼úie teoretic─â institutoare de idei, nu numai novatoare ci ┼či nelipsit─â de o bun─â doz─â provocatoare, constant ├«n c─âutarea unui unghi al privirii deopotriv─â infra- ┼či extra-textual, capabil s─â articuleze o abordare metodic─â, Eugen Negrici ├«mi pare departe de a-┼či fi istovit zestrea de oferte creative: dimpotriv─â, a┼ča cum ne-a obi┼čnuit, e mai cur├ónd plauzibil─â irumperea sa pe o pia┼ú─â ÔÇô care geme de oferte ce sf├ór┼česc prin a se dovedi simulacre perfect compatibile cu talciocul vie┼úii noastre culturale ÔÇô cu alte surprinz─âtoare ├«ntreprinderi intelectuale capabile s─â ┼úin─â sub lama impenitent─â a unei supravegheri lucide sisificul nostru efort de ie┼čire dintr-un tunel ├«nc─â ├«ncenu┼čat de scoriile unui paseism av├óntat.

Un comentariu la Sub incidenţa spiritului creator

  1. tym on 15 decembrie 2011 at 20:41

    interesant site iar temele abordate sunt inedite asa ca ma declar cititor fidel pe viitor.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

trei × = 6

Arhiva

decembrie 2011
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
    Ian »
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031