Premiul literar: ├«ntre recunoa┼čtere ┼či consacrare

N-am fost niciodată un fan al premiilor literare. Tratându-le, în principiu, cu plusul de relativism
Cite┼čte

Mircea Popescu ÔÇô un c─ârturar rom├ón neresemnat

Două consistente volume cu un caracter miscelaneu fatalmente impus de un destin ingrat atestă cât
Cite┼čte

Umberto Eco: elogiul erorilor care schimb─â lumea

La doar câteva zile de la despărţirea de Umberto Eco continuă, mai ales în spaţiul
Cite┼čte

Un "jurnal" textualizant al lui Dracula sau o poveste postmodern─â a lui Vlad ┼óepe┼č

Când mi-a căzut întâia oară sub ochi cartea lui Marin Mincu Il diario di Dracula,
Cite┼čte

Intemperanţa ca stare poetică

aporeme (Autograf nr.1/ 2005) George Popescu Intemperan┼úa ca stare poetic─â   Intempestiv ┼či insurgent, ├«n m─âsura ├«n care ceea
Cite┼čte

RESTITUIRI

Dante Maffia, Constantin Udroiu la Sorbona Not─â   M─ârturisesc cu un sentiment de jen─â (greu pardonabil chiar ┼či ├«n
Cite┼čte

Blog/Notes RESTITUIRI

Un act incon╚Ötient de subminare a istoriei George Popescu   M─ârturisesc, am ajuns ├«n punctul nevralgic ├«n care
Cite┼čte

RESTITUIRI (Articol ap─ârut ├«n revista ÔÇ×RamuriÔÇŁ, nr. 3, martie 1991, p. 4.)   George Popescu   De la con┼čtiin┼úa crizei
Cite┼čte

Despre ceea ce nu mai trebuie demonstrat!

┼×i la urma urmei ce anume mai era de demonstrat? Ce anume nu ┼čtiam cu
Cite┼čte

Absenteismul ÔÇô o maladie recrudescent─â

Dincolo de rezultatele alegerilor locale par┼úiale desf─â┼čurate duminica trecut─â ┼či mai ├«nainte ca forma┼úiunile politice
Cite┼čte

ÔÇ×Ciuma ro┼čieÔÇŁ ÔÇô o gratuit─â blasfemie

Epitetul acesta, de ÔÇ×cium─â ro┼čieÔÇŁ, poate s─â-┼či fi avut o anume validitate ├«n primii ani
Cite┼čte

Despre grava maladie a primatului

M─ârturisesc din capul locului c─â mi-a displ─âcut dintotdeauna preten┼úia, prezent─â ┼či activ─â ├«n via┼úa de
Cite┼čte

Despre suferinţă

Cu siguranţă că suferea de Alzeimer vecinul pe care, în de-acum îndepărtata-mi copilărie, îl priveam
Cite┼čte

Sindromul cumetriei în politica dâmboviţeană

N-am scris demult despre politichia intern─â (c─âci de Politic─â, ├«n semnifica┼úia sa consacrat─â istoric ┼či
Cite┼čte

Noi tehnologii spre o ÔÇ×gaur─â neagr─â intelectual─âÔÇŁ.

Notam, în articolul de ieri, că unicul progres înregistrat la summit-ul G7 din localitatea siciliană
Cite┼čte

N. BALOT─é ÔÇô A FI PE CALE

  Aventura intelectual─â a lui N. Balot─â, ├«nceput─â cu decenii ├«n urm─â ├«n ambian┼úa specific─â a
Cite┼čte

Un summit G7 inutil spre o lume tot mai instabil─â

A fost nevoie de acest summit a celor ┼čapte granzi de pe Terra (├«n absen┼úa
Cite┼čte

Al. Piru ┼či emblema autorit─â┼úii

Sperăm, dacă nu s-a decis nimic până în prezent, ca, măcar din toamnă, 2017 să
Cite┼čte

├Änapoi, la clasiciÔÇŽ

Am scris nu demult, în această rubrică despre nevoia re-lecturii operelor care ne-au marcat, într-un
Cite┼čte

I.D. S├ÄRBU ÔÇô CAPTA┼óIA MEMORIEI

  I. D. S├«rbu r─âm├óne, orice s-ar spune, un caz singular al literaturii rom├óne: autor, printre
Cite┼čte

Absenteismul ÔÇô o maladie recrudescent─â

16 iunie 2017
Autor

Dincolo de rezultatele alegerilor locale par┼úiale desf─â┼čurate duminica trecut─â ┼či mai ├«nainte ca forma┼úiunile politice s─â-┼či deruleze, cu calm ┼či cuvenitul discern─âm├ónt, propriile analize, lucrul cel mai evident ┼či frapant resim┼úit chiar la ├«nchiderea urnelor a fost slaba participare la vot. Excep┼úiile, ├«nregistrate ├«n locuri marginale, cu pu┼úine sec┼úii de vot, ├«n S─âlaj ori ├«n nu ┼čtiu care localitate cu c├óteva mii de locuitori, nu atenueaz─â dezam─âgirea absenteismului aflat ├«ntr-o continu─â afirmare de ani buni, v├órful, la nivel de scrutin parlamentar, fiind atins, cum se ┼čtie, ├«n decembrie trecut.

F─âr─â preten┼úia unei analize cu substrat sociologic (nu se afl─â ├«n propriile-mi aptitudini ┼či nici ├«n zona de preocup─âri), m─â mul┼úumesc, pentru moment, a prezuma o tez─â, ca s─â spun a┼ča, la ordinea zilei ├«n spa┼úiul public european ┼či chiar peste acesta ┼či care, succint, e definit─â prin ne├«ncrederea aleg─âtorilor ├«n clasa politic─â. Oricare ┼či oriunde s-ar afla ┼či ar opera aceasta. O ne├«ncredere ┼či, ├«n acela┼či timp, o sfidare, traduse ├«n refuzul retoricii ├«mb─âls─âmate, a populismului degradat la faze de promisiuni f─âr─â acoperire, a alinierii oarbe, uneori, la ordinele, deseori dictate, ale liderilor ├«nchista┼úi ├«n stereotipii discursive cu preten┼úii de programe. Procesul acesta al degrad─ârii actului politic ├«n s├ónul ┼či ├«n numele democra┼úiei e deja ├«ntr-un considerabil av├ónt de ani buni. Cei ce-l denun┼ú─â ┼či-l alerteaz─â sunt sociologi, anali┼čti, politologi, evident cei nealinia┼úi, ├«ns─â din p─âcate judec─â┼úile ┼či avertismentele lor sf├ór┼česc ├«ntr-un gol intrigant, din varii pricini: fie c─â politicienii au devenit imuni la semnal─ârile din afara propriilor cercuri (restr├ónse, ca num─âr, la c├ó┼úiva ÔÇ×supu┼čiÔÇŁ selecta┼úi pe discutabilul criteriu al ÔÇ×fidelit─â┼úiiÔÇŁ), fie sinecuri┼čti de pe margine, mul┼úi angaja┼úi pecuniar spre a spune ce se a┼čteapt─â iar nu ce trebuie spus. ┼×i, astfel, cercul, profund viciat, se ├«nchide exact acolo unde ar trebui s─â se deschid─â spre nevoile reale ┼či urgente ale maselor de aleg─âtori.

Cum anticipam, absenteismul nu se ├«nregistreaz─â numai la noi; s-a consumat ┼či ├«n Marea Britanie joia trecut─â, la parlamentarele din Fran┼úa de duminica trecut─â, ca ┼či ├«n Italia, tot duminic─â, la un scrutin administrativ local, la care erau chema┼úi aproape zece milioane de votan┼úi. Nic─âieri ├«ns─â at├ót de frapant ┼či de ├«ngrijor─âtor ca la noi, ├«n aceste alegeri par┼úiale de primari. Un scrutin datorat ├«n parte ÔÇô ┼či acesta e un alt element de ├«ngrijorare ÔÇô vacant─ârii unor posturi din motive juridice (incompatibilit─â┼úi ori procese pe rol) ori abandon─ârii mandatului de prim gospodar prefer├óndu-i pe cel de parlamentar ori al unui post ├«n ierarhia superioar─â de stat.

├Äntr-un astfel de context, apare aproape de prisos orice tentativ─â de bilan┼ú cu accent pe argumentul competi┼úiei. A nu se trece cu vederea nici dec─âderea, p├ón─â spre anonimat, a campaniilor electorale, de partid ori de echip─â, reduse la ni┼čte afi┼če anodine, mai toate aliniate unor sloganuri pe c├ót de ├«nvechite pe at├ót de cantonate ├«n goale enun┼úuri declarative. Cei de la Putere, ├«n func┼úie a┼čadar, s-au mul┼úumit cu c├óteva plimb─âri ├«n grup prin cartiere, pe o re┼úet─â cotat─â, prin recuren┼ú─â, drept c├ó┼čtig─âtoare, iar opozan┼úii, disipa┼úi ├«ntre simboluri partinice ┼či ambi┼úii personale ori de grup, ┼či-au risipit bruma de inteligen┼ú─â ├«n sloganuri sterile, pe principiul gre┼čit al neg─ârii totale ┼či indiscriminante chiar ┼či a c├ó┼čtigurilor ÔÇô multe-pu┼úine, nici nu mai conteaz─â ÔÇô pe care cei dinaintea lor le-au ├«mplinit. Cum altfel se poate explica, ├«ntr-o logic─â a celor mai simple judec─â┼úi, un slogan gen ÔÇ×S─â ne lu─âm Craiova ├«napoi!ÔÇŁ. La o astfel de chemare, cu substrat belicos, aleg─âtorul de r├ónd n-are cum mar┼ča, uit├óndu-se oarecum surprins ├«n jur ┼či constat├ónd nu doar c─â ora┼čul s─âu e ├«ntreg ┼či ne├«nstr─âinat, dar arat─â chiar un pic mai ademenitor dec├ót cu ani ├«n urm─â.

C├óteva concluzii ÔÇô f─âr─â preten┼úia vreunui decalog demn de nu ┼čtiu care staff abilitat ÔÇô sunt c├ót se poate de simple ┼či unica lor preten┼úie e de a eluda cele c├óteva discursuri de la finalul unui act a c─ârui dimensiune par┼úial─â nu face nelegitim─â reflec┼úia de la nivelul cel mai de sus al politicii noastre.

Cea mai limpede dintre urm─âri e c─â, dincolo de cifre ori chiar ├«n baza acestora, nimeni n-a c├ó┼čtigat cu adev─ârat acest scrutin. Cel pu┼úin aici, la Craiova. O dovede┼čte pragul minimal al prezen┼úei la vot. Un adev─âr dureros, ├«ns─â adev─âr ├«n r├ónduiala legitim─â a faptelor. Ca ├«n sport, o calificare c─âznit─â ┼či la limit─â ┼či ├«n prelungiri, departe de a te descalifica, te oblig─â s─â mergi mai departe, nu f─âr─â a privi ├«n urm─â ┼či a-┼úi analiza presta┼úia, sper├ónd ca parcursul s─â fie mai bun. C├ót despre v─âic─ârelile celor ├«nvin┼či, at├ót de neinspira┼úi ├«n a-┼či recunoa┼čte ├«nfr├óngerea, ba chiar manipul├ónd-o, prin tu┼čarea rrealit─â┼úii, ├«ntr-un fel de succes (sic!), nu-i nimic de ad─âugat. ├Än afara vechiului argument c─â nu sunt dispu┼či s─â-┼či asume erorile ┼či, ceea ce ar fi nu doar cu totul nou, ci ┼či deplin stimulator pentru ora┼č ┼či pentru locuitorii s─âi, s─â-┼či felicite adversarii, pe cei victorio┼či ca ┼či pe cei perdan┼úi ca ┼či ei, oferindu-le solu┼úii de viitor din propria-le g├óndire ┼či programe. At├ótea c├óte au fost.

Amendamentul c─â un edil ales cu 7 ori 9 ori nu mai ┼čtiu c├ót la sut─â n-ar avea legitimitate e hazardat ┼či contrazis de legisla┼úie ├«n vigoare. Neinspirat─â ori proast─â, dar ├«n vigoare. ├Än Fran┼úa, spre a ne raporta la ea, partidul nou ├«nfiin┼úat─â de noul Pre┼čedinte Macron a ├«nregistrat un scor de 32 ┼či ceva la sut─â ┼či, cu aproape dou─â treimi de mandate cucerite, ├«n baza legisla┼úiei, va conduce ┼úara f─âr─â ca nimeni s─â i se opun─â, trec├ónd la un calcul aritmetic ├«n baza prezen┼úei la vot, ┼či acolo sc─âzute cu mai bine de ┼čase procente fa┼ú─â de scrutinul precedent. Iar ├«n Italia, alegerile par┼úiale, legiferate ├«n dou─â tururi, a generat nu pu┼úine controverse, la ora la care scriem spa┼úiul public fiind invadat de discu┼úii ├«n care, cu privirile spre balotajul de peste dou─â s─âpt─âm├óni, to┼úi actorii politici sunt, pe r├ónd, ┼či victorio┼či ┼či ├«nvin┼či.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

doi + = 10

Arhiva

iunie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Mai   Aug »
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930