ÔÇ×Rom├ónia ÔÇô al treilea ┼ú─ârm al fluviului care curge ├«n─âuntrul meuÔÇŁ

Interviu cu poetul, romancierul, traduc─âtorul ┼či academicianul brazilian MARCO LUCCHESI Marco Lucchesi 1Sosit pentru a nu
Cite┼čte

Incon┼čtien┼úa p─âc─âtoas─â a unor ÔÇ×formatoriÔÇŁ de opinie

Iată ce scriam cu mai bine de patru ani în urmă; mai exact, în 23
Cite┼čte

Mario Costantini

Mario Costantini: Pe drumul spre casă George Popescu  Au trecut aproape două decenii de când, în medievala
Cite┼čte

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului   Din noul (merituos ╚Öi provocator) val de poe╚Ťi craioveni, Eleanor Mircea
Cite┼čte

Alda Merini

Alda Merini I poeti lavorano di notte / Poe╚Ťii lucreaz─â noaptea ÔÇ×C├ónd sunt ├«ntrebat─â de unde se
Cite┼čte

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound.

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound. (ap─ârut ├«n ÔÇ×Corriere dÔÇÖinformazioneÔÇŁ, 26-27 aprilie 1958, apoi ├«n colec╚Ťia
Cite┼čte

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis ┬áGeorge Popescu ┬áAndrea Zanzotto, ÔÇťcel mai bun dintre poe╚Ťii italieni n─âscu╚Ťi
Cite┼čte

Davide Ronconi Scrisoare deschis─â dasc─âlilor filologi

Davide Ronconi Scrisoare deschis─â dasc─âlilor filologi   Mai mult dec├ót o scrisoare, aceasta este o implorare. Ceva unde
Cite┼čte

Aldo Moro ┼či sf├ór┼čitul politicii

Pe 16 martie trecut s-au ├«mplinit ÔÇô ┼či s-au comemorat ├«ntr-o larg─â gam─â de manifest─âri
Cite┼čte

Claudio Magris despre o art─â ┼či nu numai

[...]   Al doilea g├ónd. Vorbind despre Leo Castelli, de scurt timp disp─ârut, Claudio Magris (┬źCorriere della
Cite┼čte

Portret spre neuitare: IONELA PRODAN

În lumea pe care nu contenim, uneori cu o inabilitate greu pardonabilă, s-o așezăm cu
Cite┼čte

├Änc─â o trist─â desp─âr╚ŤireÔÇŽ

Vestea plec─ârii dintre noi, ├«ntr-un alt orizont, a lui Jean B─âile╚Öteanu a sosit, s├ómb─ât─â diminea╚Ťa
Cite┼čte

O (alt─â) ÔÇ×stafieÔÇŁ b├óntuie prin Europa?

Cum poate fi ignorată ori, mai grav, uitată formula marxistă pusă ca avertisment în preambulul
Cite┼čte

Receptarea lui E. M. Cioran în Italia

A┼ča cum am promis cititorilor acestei rubrici, reiau, aici, din pagini reg─âsite ┼či doar ├«n
Cite┼čte

Despre destinul (fast) al lui Cioran în Italia

Nu știu cum se întâmplă cu noi, românii, și nu de ieri, de azi, ci
Cite┼čte

Povara nostalgiei

N.B. Sub impactul, pu┼úin a┼čteptat ┼či de aceea cople┼čitor, al celor dou─â momente omagiale pe
Cite┼čte

Zarv─â ╚Öi haos pe calea suspendat─â a speran╚Ťei

Reg─âsesc ├«n noianul de ├«nsemn─âri conservate ├«n spa╚Ťiul memorial al computerului o ├«nsemnare de mai
Cite┼čte

După scrutin: Italia o (tristă) premieră într-o neagră seară a Europei

S-a confirmat, potrivit primelor proiec╚Ťii de la ├«nchiderea sec╚Ťiilor de votare, ceea ce anticipam ├«n articolul
Cite┼čte

Roma vs Bruxelles: noi și intrigante sfidări

Tot mai bulversat de ceea ce se petrece ├«n ultimii ani pe scena politicii ÔÇô
Cite┼čte

Un poem de Andrei Tarkovski

Not─â N-am ╚Ötiut c─â marele cineast rus a scris, ├«n afara c─âr╚Ťilor sale ╚Ötiute ╚Öi citite,
Cite┼čte

Două crize în oglindă, două soluţionări diferite

16 decembrie 2016
Autor

Am tot scris ├«n ultima vreme despre limitele democra┼úiei, eviden┼úiind dificult─â┼úile, uneori veritabile capcane, ├«n care se g─âse┼čte ├«n acele momente delicate ├«n care politicul, subjugat unor constr├óngeri partinice, nu rezist─â tenta┼úiei de a interpreta aleatoriu o voin┼ú─â electoral─â. Este ┼či motivul pentru care se tot vorbe┼čte ├«n r├óndul unor politologi dar ┼či a unor personalit─â┼úi din lumea politicului, din SUA ┼či p├ón─â ├«n ┼ú─ârile din Europa, despre nevoia unei schimb─âri de paradigm─â, ├«n care e repus ├«n func┼úiune conceptul de democra┼úie participativ─â.

Nu voi intra ├«n miezul acestei dezbateri ├«n contextul crizei declan┼čate, la noi, ├«n urma scrutinului electoral de duminica trecut─â. Not├ónd, totu┼či, c─â p─âr┼úile distribuite deja pe dou─â fronturi de lupt─â acerb─â (un ÔÇ×r─âzboiÔÇŁ sinuciga┼č pentru viitorul imediat al societ─â┼úii rom├óne┼čti, a┼ča cum nu prididesc s─â se sus┼úin─â de pe mai multe flancuri) probeaz─â cu prisosin┼ú─â teza c─â locul unei solu┼úii pragmatice e substituit de activarea unor orgolii deseori infantile f─âc├ónd din vot un pretext ┼či nu o responsabil─â baz─â de discu┼úie.

De aceea, mă voi referi în cele ce urmează la două crize întâmplate în spaţiul european comunitar, ambele subsumate unui vot popular dar care, ca soluţii, se situează la poluri opuse.

├Än 4 decembrie, deci cu o duminic─â ├«naintea alegerilor parlamentare de la noi, italienii au fost chema┼úi ┼či ei la vot, la un referendum menit s─â modifice o prevedere constitu┼úional─â. Ini┼úiativa a fost a guvernului ├«n func┼úiune condus de premierul ┼či ┼čeful Partidului Democrat, Matteo Renzi, care ┼či-a asumat, ce-i drept spre finalul campaniei electorale, riscul de a conferi scrutinului o valoare de plebiscit. ┼×i a pierdut, fiindc─â 61 la sut─â din cei circa 19 milioane de concitadini, alinia┼úi frontului NU sus┼úinut de un larg grup de for┼úe politice dintre cele mai diferite ┼či chiar de pe pozi┼úii politice totalmente diverse, au respins, a┼čadar, categoric, op┼úiunea ini┼úiatorilor.

├Än mod c├ót se poate de firesc, Matteo Renzi ┼či-a anun┼úat, seara t├órziu, demisia sa ┼či a executivului pe care l-a condus timp de aproape 3 ani, dup─â care s-a declan┼čat criza a c─ârei solu┼úie s-a mutat ├«n m├óinile pre┼čedintelui Mattarella. Cum c├óteva forma┼úiuni din cele mai g─âl─âgioase au pledat pentru alegeri anticipate imediate, ├«ns─â din cauza celor dou─â legi electorale discordante, pentru cele dou─â camere ale Parlamentului, pre┼čedintele a ales calea consult─ârilor imediate, propun├ónd, cum s-a dovedit firesc, formarea unui guvern ├«ns─ârcinat cu revizuirea legilor respective ┼či, abia apoi, ├«n decurs de s─âpt─âm├óni ori luni, s─â se mearg─â la vot.

Ilustrativ e faptul c─â pre┼čedintele, fidel prevederilor constitu┼úionale, a ├«ns─ârcinat tot partidul premierului demisionat cu o propunere de guvern, ├«n baza majorit─â┼úii din Parlament pe care n-a pierdut-o. ┼×i, astfel, guvernul propus de PD-ul lui Renzi a fost agreat de institu┼úia parlamentar─â ┼či trimis ├«n fa┼úa Parlamentului spre a fi investit. Lucru care s-a ┼či ├«nt├ómplat, iar criza s-a rezolvat ├«n doar patru zile.

Revenind la situa┼úia noastr─â, ceea ce frapeaz─â ┼či ne particularizeaz─â ÔÇô din p─âcate iar─â┼či ├«n spa┼úiul unei democra┼úii ÔÇ×originaleÔÇŁ ÔÇô e un ┼čir de pozi┼úion─âri ┼či de interpret─âri, care mai de care mai inedite ┼či mai insolite ÔÇô ├«n care troneaz─â, ├«n absen┼úa oric─âror ra┼úiuni ┼či lucidit─â┼úi benefice pentru ┼óar─â, mai vechi ┼či mai noi orgolii, de partid ┼či, deopotriv─â, de persoane. Grav e c─â at├ót pre┼čedin┼úia, c├ót ┼či partidele, par a aborda rezultatul votului de duminica trecut─â ├«ntr-o hermeneutic─â cu un pronun┼úat caracter pro domo, cu interese care, oricum am judeca, sf├ór┼česc prin a arunca ├«n deriziune voin┼úa electoratului. ┼×i nu e prima dat─â c├ónd, ├«n numele unei democra┼úii emfatizate mai mult la nivel retoric, mecanismul ├«nsu┼či al statului de drept devine o banal─â anex─â a jocurilor de culise cu o miz─â exclusiv politicianist─â.

S─â ne mai ├«ntreb─âm de care parte se afl─â interesul na┼úional at├ót de invocat ┼či evocat ├«n campania electoral─â, chiar a┼ča de anemic─â ┼či de fad─â cum a fost?

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

unu × = 4

Arhiva

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Noi   Ian »
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031