„România – al treilea ţărm al fluviului care curge înăuntrul meu”

Interviu cu poetul, romancierul, traducătorul şi academicianul brazilian MARCO LUCCHESI Marco Lucchesi 1Sosit pentru a nu
Citeşte

Inconştienţa păcătoasă a unor „formatori” de opinie

Iată ce scriam cu mai bine de patru ani în urmă; mai exact, în 23
Citeşte

Mario Costantini

Mario Costantini: Pe drumul spre casă George Popescu  Au trecut aproape două decenii de când, în medievala
Citeşte

Eleanor Mircea Insolitarea ludică a cotidianului

Eleanor Mircea Insolitarea ludică a cotidianului   Din noul (merituos și provocator) val de poeți craioveni, Eleanor Mircea
Citeşte

Alda Merini

Alda Merini I poeti lavorano di notte / Poeții lucrează noaptea „Când sunt întrebată de unde se
Citeşte

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound.

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound. (apărut în „Corriere d’informazione”, 26-27 aprilie 1958, apoi în colecția
Citeşte

Andrea Zanzotto: o nouă Divina Mimesis

Andrea Zanzotto: o nouă Divina Mimesis  George Popescu  Andrea Zanzotto, “cel mai bun dintre poeții italieni născuți
Citeşte

Davide Ronconi Scrisoare deschisă dascălilor filologi

Davide Ronconi Scrisoare deschisă dascălilor filologi   Mai mult decât o scrisoare, aceasta este o implorare. Ceva unde
Citeşte

Aldo Moro şi sfârşitul politicii

Pe 16 martie trecut s-au împlinit – şi s-au comemorat într-o largă gamă de manifestări
Citeşte

Claudio Magris despre o artă şi nu numai

[...]   Al doilea gând. Vorbind despre Leo Castelli, de scurt timp dispărut, Claudio Magris («Corriere della
Citeşte

Portret spre neuitare: IONELA PRODAN

În lumea pe care nu contenim, uneori cu o inabilitate greu pardonabilă, s-o așezăm cu
Citeşte

Încă o tristă despărțire…

Vestea plecării dintre noi, într-un alt orizont, a lui Jean Băileșteanu a sosit, sâmbătă dimineața
Citeşte

O (altă) „stafie” bântuie prin Europa?

Cum poate fi ignorată ori, mai grav, uitată formula marxistă pusă ca avertisment în preambulul
Citeşte

Receptarea lui E. M. Cioran în Italia

Aşa cum am promis cititorilor acestei rubrici, reiau, aici, din pagini regăsite şi doar în
Citeşte

Despre destinul (fast) al lui Cioran în Italia

Nu știu cum se întâmplă cu noi, românii, și nu de ieri, de azi, ci
Citeşte

Povara nostalgiei

N.B. Sub impactul, puţin aşteptat şi de aceea copleşitor, al celor două momente omagiale pe
Citeşte

Zarvă și haos pe calea suspendată a speranței

Regăsesc în noianul de însemnări conservate în spațiul memorial al computerului o însemnare de mai
Citeşte

După scrutin: Italia o (tristă) premieră într-o neagră seară a Europei

S-a confirmat, potrivit primelor proiecții de la închiderea secțiilor de votare, ceea ce anticipam în articolul
Citeşte

Roma vs Bruxelles: noi și intrigante sfidări

Tot mai bulversat de ceea ce se petrece în ultimii ani pe scena politicii –
Citeşte

Un poem de Andrei Tarkovski

Notă N-am știut că marele cineast rus a scris, în afara cărților sale știute și citite,
Citeşte

Eugenio Montale şi latuta mai puţin ştiută a destinului său creator

17 ianuarie 2017
Autor

 

Am scris şi publicat nu demult câteva articole ale jurnalistului Eugenio Montale, inclusiv cea apărută pe la mijlocul anilor cincizeci cu prilejul unei vizite pe care i-a făcut-o lui Constantin Brâncuşi în celebrul atelier de la Paris. Era pe vreme când marele poet era simbriaş, adică redactor la cotidianul „Corriere della sera”, unde colabora cu o libertate totală, scriind despre ceea ce dorea, liber de constrângerile inerente profesiunii de jurnalist.

Printre scrierile sale mai puţin cunoscute şi, în orice caz, total ignorate în spaţiul nostru cultural se numără şi cele adunate sub  titlul, în sine incitant, Trendadue variaziuni („Treizeci şi două de variaţiuni”) din care mi se pare interesant să propun cititorilor acestei rubrici două intervenţii, una în versuri cu un gust al umorului uşor de depistat iar alta despre condiţia traducerii  într-o lume în care războiul rece era o realitate mai nocivă decât se putea crede atunci şi, îndeosebi, de când ne putem da seama acum, când el pare a se reinstala. Notaţiile sale despre erorile unor traduceri mi se pare de un interes care merită aprofundate. (G. P.).

 

Din volumul Trentadue variazioni („Treizeci şi două de variaţiuni”).

 

21.

 

Figure

 

L’anafora sarebbe una lungagnata?

Con l’uso è scomparso anche il significato.

E lo zeugma? Un imbroglio della vista

o dell dita del linotipista.

Non certo un reuma. Quando apparve il nome

Nietzsche uno correttore fu licenziato.

 

Figuri

 

Anafora ar fi oare o tărăgănare?

Prin uz a dispărut chiar şi înţelesul.

Şi zeugma? O nălucire a vederii

ori a degetelor linotipistului.

Sigur nu o reumă. Când a apărut numele

Nietzsche  un corector a fost concediat.

 

 

 

 

22.

 

A fost vreodată Aristotel soldat? Fără să roşesc prea mult mărturisesc că nu ştiam atunci când mi s-a întâmplat să citesc Soldier Aristotle played the taws („Soldatul Aristotel se juca de-a aruncatul cu pietre la ţintă”), vers ce-a apărut într-una din cele mai faimoase poezii ale lui W. B. Yeats: Among School Children („Printre şcolare”). În forma aceasta versul s-a citit în multe ediţii şi în retipăriri şi nu a trezit obiecţii. Probabil că nici autorul n-a făcut caz de asta. Doar mai târziu eroarea a fost ştearsă şi s-a putut citi Solider Aristotle, prea puternicul Aristotel, şi a devenit clară contrapunerea la versul precedent care spune: „Pentru Platon natura ea o spumă / pe paradigma abstractă a lucrurilor”.

E limpede cum corectura a adus folos la mai buna înţelegere a textului. Dar poate că nu totdeauna e aşa. Uneori eroarea e mentală, aparţine cititorului care, apoi, informat asupra coquille, rămâne dezamăgit şi continuă să gândească textul în forma greşită. Un poet cunoscut de-al meu a scris: „Ezită peste culmea axei tremurătoare” (era vorba de un cufundar în poziţie dreaptă pe trambulină) iar compozitorul a scris: Ezită cât mai deasupra etcetera. Mulţi cititori au preferat forma greşită judecând-o mai … existenţială.

Apropo de coquille care înseamnă cochilie dar şi refuz. Într-o pagină a lui Gide litera d şi cuvântul înseamnă cu totul altceva. Probabil, fiind vorba de Gide, puţini cititori şi-au dat seama de avarie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

− cinci = 1

Arhiva

ianuarie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Dec   Feb »
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031