Gela Enea sau revolta disimulată elegiac

Ceea ce surprinde la întâia lectură a poeziei din cea de-a doua carte de versuri
Citeşte

Poezia ‒ sinonimie a onticului

Cu un debut revuistic în îndepărtatul 1973 în revista sibiană „Transilvania” şi cu botezul lui
Citeşte

disidenţă vs. rezistenţă prin cultură

  În acest eseu propun o clarificare a dihotomiei disidenţă/ rezistenţă care pare subînscrisă, din păcate,
Citeşte

La Rio de Janeiro Un cartier luxuriant ca un biliard al viitorului Braziliei

Se vor împlini în curând trei ani de la preluarea puterii, în Brazilia, de către
Citeşte

Mario Luzi: o poezie inedită

Am scris despre poetul italian finalist, trei ani consecutivi, al Premiului Nobel, o monografie (Povara
Citeşte

Eugenio Montale

    În fum De câte ori te-am aşteptat la gară în frig, în ceaţă. Mă plimbam tuşind, cumpărând ziare
Citeşte

Un studiu de Italo Calvino

Sfidarea labirintului[i]   1. De la revoluţia industrială, filosofi, literatură, artă au cunoscut o traumă pe care
Citeşte

Michele Ranchetti și poezia epifanică

Michele Ranchetti și poezia epifanică Michele Ranchetti, născut la Milano în 1925, decedat la Florenţa, în
Citeşte

„România – al treilea ţărm al fluviului care curge înăuntrul meu”

Interviu cu poetul, romancierul, traducătorul şi academicianul brazilian MARCO LUCCHESI Marco Lucchesi 1Sosit pentru a nu
Citeşte

Inconştienţa păcătoasă a unor „formatori” de opinie

Iată ce scriam cu mai bine de patru ani în urmă; mai exact, în 23
Citeşte

Mario Costantini

Mario Costantini: Pe drumul spre casă George Popescu  Au trecut aproape două decenii de când, în medievala
Citeşte

Eleanor Mircea Insolitarea ludică a cotidianului

Eleanor Mircea Insolitarea ludică a cotidianului   Din noul (merituos și provocator) val de poeți craioveni, Eleanor Mircea
Citeşte

Alda Merini

Alda Merini I poeti lavorano di notte / Poeții lucrează noaptea „Când sunt întrebată de unde se
Citeşte

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound.

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound. (apărut în „Corriere d’informazione”, 26-27 aprilie 1958, apoi în colecția
Citeşte

Andrea Zanzotto: o nouă Divina Mimesis

Andrea Zanzotto: o nouă Divina Mimesis  George Popescu  Andrea Zanzotto, “cel mai bun dintre poeții italieni născuți
Citeşte

Davide Ronconi Scrisoare deschisă dascălilor filologi

Davide Ronconi Scrisoare deschisă dascălilor filologi   Mai mult decât o scrisoare, aceasta este o implorare. Ceva unde
Citeşte

Aldo Moro şi sfârşitul politicii

Pe 16 martie trecut s-au împlinit – şi s-au comemorat într-o largă gamă de manifestări
Citeşte

Claudio Magris despre o artă şi nu numai

[...]   Al doilea gând. Vorbind despre Leo Castelli, de scurt timp dispărut, Claudio Magris («Corriere della
Citeşte

Portret spre neuitare: IONELA PRODAN

În lumea pe care nu contenim, uneori cu o inabilitate greu pardonabilă, s-o așezăm cu
Citeşte

Încă o tristă despărțire…

Vestea plecării dintre noi, într-un alt orizont, a lui Jean Băileșteanu a sosit, sâmbătă dimineața
Citeşte

Lumea (de ieri, de azi şi de mâine) în viziunea unui mare jurnalist

18 octombrie 2016
Autor

Notă

 

Continuăm în acest număr publicarea textului scrisorii pe care jurnalistul italian de notorietate mondială i-a adresat-o colegei, concitadinei şi prietenei sale, Oriana Fallaci, ca răspuns la articolul acesteia, între timp publicat într-o carte („Mânie şi orgoliu”) devenită best-seller în anii care au urmat atacului sângeros de la 11 septembrie 2001.

 

 

Tiziano Terzani: Sultanul şi Sfântul Francisc (VI)

 

 

Acesta nu e relativism. Vreau doar să spun că terorismul, ca mod de a folosi violenţa, poate fi exprimat în varii forme, uneori şi economice şi că va fi foarte greu de ajuns la o definiţie comună a duşmanului da combătut.

Mult mai puţin convinşi rămân cetăţenii diferitelor ţări. Pentru moment n-au existat în Europa demonstraţii de masă pentru pace; dar sentimentul privaţiunii e răspândit tot aşa cum e răspândită confuzia cu privire la ceea ce trebuie făcut în locul războiului.

„Daţi-ne ceva mai drăguţ decât capitalismul”, spunea manifestul purtat de un demonstrant din Germania.

„O lume dreaptă nu e niciodată NATO”, era scris pe un afiş al unor tineri ce mărşăluiau cu câteva zile în urmă la Bologna. O lume „mai dreaptă” e poate ceea ce noi cu toţii, acum mai mult ca niciodată, am putea pretinde. O lume în care cine are mai mult să se îngrijească de cine nu are nimic; o lume condusă de principii de legalitate şi inspirată ceva mai mult de moralitate.

Prea vasta, compozita alianţă pe care Washingtonul tocmai o pune pe picioare, răsturnând vechi rânduieli şi reapropiind ţări şi personaje ce fuseseră puse la stâlpul infamiei, doar fiindcă acum devin mai comode reprezintă nenumăratul exemplu al acelui cinism politic care azi alimentează terorismul în anumite zone ale lumii şi descurajează atâţia bravi oameni în ţările noastre.

Spre a avea cea mai mare acoperire posibilă şi spre a da războiului împotriva terorismului un gir de legalitate internaţională, Statele Unite au implicat Naţiunile Unite şi totuşi Statele Unite rămân ţara cea mai reticentă în a plăti propriile cote la Palatul de Sticlă, sunt ţara care n-a ratificat încă nici tratatul constitutiv al Curţii Internaţionale de Justiţie, nici tratatul pentru interzicerea minelor anti-om şi cu atât mai puţin pe cel de la Kyoto asupra mutaţiilor climatice. Interesul naţional american e deasupra oricărui alt principiu. De aceea, azi Washingtonul redescoperă utilitatea Pakistanului, mai înainte ţinut la distanţă din cauza regimului său militar şi pedepsit cu sancţiuni economice din cauza experienţelor sale nucleare, de aceea CIA va fi din nou şi în curând autorizată să ia în soldă mafioţi şi gangsteri cărora să le încredinţeze „trebuşoarele murdare” de a lichida pe ici pe colo în lume persoanele pe care CIA le va pune pe lista sa neagră.

Şi cu toate acestea politica va trebui să se recoreleze cu etica dacă vom dori să trăim într-o lume mai bună: mai bună în Asia ca şi în Africa, la Timbuctu ca şi la Florenţa.

Apropo, Oriana. Şi mie, ori de câte ori îl străbat la picior, oraşul acesta îmi face rău şi mă întristează. Totul s-a schimbat, totul s-a vulgarizat. Dar vina nu e a Islamului ori a imigraţilor ce s-au instalat aici. Nu ei sunt cei ce au făcut din Florenţa un oraş bodegă, prostituată pentru turism! S-a întâmplat pretutindeni. Florenţa era frumoasă când era mai mică şi mai săracă. Acum e un oprobriu, dar nu fiindcă musulmanii sunt aşteptaţi în Piaţa Domului, fiindcă filipinezii se adună joia în Piaţa Santa Maria Novella iar albanezii în fiece zi în jurul gării.

Este aşa fiindcă şi Florenţa s-a „globalizat”, fiindcă nu a rezistat asaltului acelei forţe care, până ieri, părea irezistibilă: forţa comerţului.

În decurs de doi ani de la o frumoasă stradă din centru în care îmi plăcea să merg la plimbare a dispărut o librărie istorică, un vechi bar, o foarte tradiţională farmacie şi un magazin de muzică. Pentru a face loc la ce? La atâtea magazine de modă. Crede-mă, nici eu nu mă mai regăsesc aici.

De aceea, şi eu m-am retras, într-un fel de colibă în Himalaia indiană în faţa celor mai minunaţi munţi din lume. Petrec ore, singur, privindu-i., acolo maiestuoşi şi nemişcaţi, simbol al celei mai mari statornicii, şi totuşi chiar şi ei, cu trecerea ceasurilor, continuu diferiţi şi schimbători ca totul din această lume.

Natura e un mare maestru, Oriana, şi trebuie de fiecare dată să ne întoarcem la ea spre a lua lecţii. Întoarce-te şi tu. Odată închisă cutia unui apartament în cutia unui zgârie-nori, cu alţi zgârie-nori în faţă plini de oameni încuiaţi în cutii, vei sfârşi prin a te simţi cu adevărat singură; îţi vei simţi existenţa ca un accident şi nu ca parte a unui tot mult, mult mai mare decât toate turnurile pe care le ai dinaintea ochilor şi decât cele care nu mai sunt. Priveşte un fir de iarbă în bătaia vântului şi simte-te ca el. Îţi va trece şi mânia. Te salut, Oriana, şi-ţi urez din toată inima să-ţi găseşti pacea.

 

Fiindcă dacă aceea nu e înăuntrul nostru nu va fi nicăieri.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

− 2 = şase

Arhiva

octombrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Sep   Noi »
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31