v.p. (epistol─â cvasi-clandestin─â)

Lui Vio, la 60 de ani   S─â te fi z─ârit ├«nt├óia oar─â ├«n vacarmul unei adun─âri
Cite┼čte

Viorel Pîrligras: risipitorul de har

Viorel Pîrligras e un risipitor: al darurilor cu care a fost binecuvântat, al pasiunii pentru
Cite┼čte

Umberto Eco ÔÇô un medievist ├«n postmodernitatea virtual─â

Umberto Eco ÔÇô un medievist ├«n postmodernitatea virtual─â   (Aproxim─âri ipotetice) George Popescu   ┬á Printre cele mai ascu┼úite, inventive ┼či rafinate
Cite┼čte

Geo Vasile ÔÇô traduc─âtorul congener cu Gellu Naum

Geo Vasile ÔÇô traduc─âtorul congener cu Gellu Naum   Numele lui Geo Vasile l-am ├«nt├ólnit, cred, ├«nt├óia
Cite┼čte

la carta bionda del Caff├ę del Turco

la carta bionda del Caff├ę del Turco   ci sono altri hamletÔÇŽ la carta bionda del Caff├ę del
Cite┼čte

Gela Enea sau revolta disimulat─â elegiac

Ceea ce surprinde la întâia lectură a poeziei din cea de-a doua carte de versuri
Cite┼čte

Poezia ÔÇĺ sinonimie a onticului

Cu un debut revuistic ├«n ├«ndep─ârtatul 1973 ├«n revista sibian─â ÔÇ×TransilvaniaÔÇŁ ┼či cu botezul lui
Cite┼čte

disidenţă vs. rezistenţă prin cultură

  ├Än acest eseu propun o clarificare a dihotomiei disiden┼ú─â/ rezisten┼ú─â care pare sub├«nscris─â, din p─âcate,
Cite┼čte

La Rio de Janeiro Un cartier luxuriant ca un biliard al viitorului Braziliei

Se vor împlini în curând trei ani de la preluarea puterii, în Brazilia, de către
Cite┼čte

Mario Luzi: o poezie inedit─â

Am scris despre poetul italian finalist, trei ani consecutivi, al Premiului Nobel, o monografie (Povara
Cite┼čte

Eugenio Montale

    ├Än fum De c├óte ori te-am a┼čteptat la gar─â ├«n frig, ├«n cea┼ú─â. M─â plimbam tu┼čind, cump─âr├ónd ziare
Cite┼čte

Un studiu de Italo Calvino

Sfidarea labirintului[i]   1. De la revolu┼úia industrial─â, filosofi, literatur─â, art─â au cunoscut o traum─â pe care
Cite┼čte

Michele Ranchetti și poezia epifanică

Michele Ranchetti și poezia epifanică Michele Ranchetti, născut la Milano în 1925, decedat la Florenţa, în
Cite┼čte

ÔÇ×Rom├ónia ÔÇô al treilea ┼ú─ârm al fluviului care curge ├«n─âuntrul meuÔÇŁ

Interviu cu poetul, romancierul, traduc─âtorul ┼či academicianul brazilian MARCO LUCCHESI Marco Lucchesi 1Sosit pentru a nu
Cite┼čte

Incon┼čtien┼úa p─âc─âtoas─â a unor ÔÇ×formatoriÔÇŁ de opinie

Iată ce scriam cu mai bine de patru ani în urmă; mai exact, în 23
Cite┼čte

Mario Costantini

Mario Costantini: Pe drumul spre casă George Popescu  Au trecut aproape două decenii de când, în medievala
Cite┼čte

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului   Din noul (merituos ╚Öi provocator) val de poe╚Ťi craioveni, Eleanor Mircea
Cite┼čte

Alda Merini

Alda Merini I poeti lavorano di notte / Poe╚Ťii lucreaz─â noaptea ÔÇ×C├ónd sunt ├«ntrebat─â de unde se
Cite┼čte

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound.

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound. (ap─ârut ├«n ÔÇ×Corriere dÔÇÖinformazioneÔÇŁ, 26-27 aprilie 1958, apoi ├«n colec╚Ťia
Cite┼čte

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis ┬áGeorge Popescu ┬áAndrea Zanzotto, ÔÇťcel mai bun dintre poe╚Ťii italieni n─âscu╚Ťi
Cite┼čte

disidenţă vs. rezistenţă prin cultură

19 iulie 2019
Autor

 

├Än acest eseu propun o clarificare a dihotomiei disiden┼ú─â/ rezisten┼ú─â care pare sub├«nscris─â, din p─âcate, ├«n aceea┼či serie opozi┼úionist─â, ├«n care protagoni┼čtii, de ambele p─âr┼úi, se afl─â ├«ntr-o rela┼úie de excludere reciproc─â, miza fiind ┼či de data aceasta (la fel de perdant─â) un act de auto-determinare, civic─â ┼či moral─â ÔÇô atunci c├ónd invocarea criteriului estetic pare s─â nu mai fie ├«ndestul─âtor┬á ÔÇô, ├«n raport cu regimul totalitar. Iar dac─â, pentru actorii disiden┼úei, cei reali ┼či documenta┼úi biografic, preten┼úia recunoa┼čterii este superflu─â, pentru sus┼úin─âtorii pozi┼úiei de rezisten┼ú─â preten┼úia aceasta nu doar c─â e evocat─â ┼či invocat─â cu o ostenta┼úie prin ea ├«ns─â┼či generatoare de suspiciuni, dar e uneori supralicitat─â p├ón─â spre riscul de a-┼či pierde legitimitatea. C├óteva idei portante pornind de la o investigare lexico-semantic─â a conceptului de disiden┼ú─â ┼či a familiei sale lexicale ├«┼či verific─â utilitatea ├«n decelarea fenomenului pe care ├«l sub├«nscrie.

Pornind de la ceea ce pare la prima lectur─â doar un simplu exerci┼úiu lexicografic, vom ├«ncerca, apoi, s─â prob─âm cel pu┼úin dou─â dintre aspectele ce alimenteaz─â cu o nemeritat─â risip─â de energie latura controversat─â a problematicii circumscrise disiden┼úei ┼či deopotriv─â raportul, nu mai pu┼úin controversat, dintre disiden┼ú─â ┼či rezisten┼ú─â prin cultur─â. ├Änc─â ┼či mai precis, ├«n chiar termenii dezbaterilor ce-au excelat ├«n ultimele dou─â decenii, este vorba de a opera, pe c├ót posibil cu obiectivitate, sau cu acel survol pe care un ideocritic de talia ┼či discern─âm├óntul lui Starobinski ├«l recomanda actului estetic evaluator.

O opera┼úie care ni se pare cu at├ót mai necesar─â cu c├ót, ca ├«n at├ótea alte dezbateri ce ne-au ├«nso┼úit, nu o dat─â chinuitor ┼či, din nefericire, chiar infertil ├«n ultimii dou─âzeci de ani, ┼či cea consacrat─â disiden┼úei ┼či actan┼úilor ei a sf├ór┼čit, datorit─â unor varii motive, ├«ntr-un fel de diserta┼úie goal─â, turnat─â ├«ntr-o retoric─â de cele mai multe ori neobi┼čnuit de inflamat─â. Avem ├«n vedere, printre motivele de eviden┼ú─â, unghiurile aprehensive incorecte ori doar inadecvate, dar ├«ndeosebi veritabilul r─âzboi al orgoliilor angaj├ónd supra-dimensional patimi ┼či pasiuni ce-au condus dezbaterea ├«ntr-un punct mort, golind-o astfel de un con┼úinutul ce s-ar fi putut constitui, al─âturi de altele compromise la r├óndul lor, ├«n repere de ie┼čire din topica unei societ─â┼úi post-totalitare c─âreia tocmai disiden┼úa ┼či protagoni┼čtii ei ├«i indicaser─â ├«ntreag─â cazuistic─â bolnav─â ┼či bolnav─â ├«n sensul cel mai frust ┼či freudian al termenului.

Două premise ale intervenţiei noastre apar ca utile încă la acest punct:

i) disiden┼úa ÔÇô ┼či actorii ei ÔÇô nu reprezint─â un fenomen recent, redus la opozi┼úia f─â┼úi┼č─â, programatic─â ┼či structural─â ori nu, la regimurile totalitare din ultima sut─â de ani; cu ├«ntreg riscul unei generaliz─âri circumstan┼úiale, ea acoper─â istoria umanit─â┼úii ┼či, id est, istoria Omului, ca fiin┼ú─â dotat─â cu voca┼úia interoga┼úiei despre sine ┼či despre cel─âlalt, despre comunitatea ┼či societatea ├«n care tr─âie┼čte, condamnat, ├«n sens sartrian, s-o tr─âiasc─â, pe care se simte dator s-o judece cu scopul eminamente virtual de a o ameliora potrivit cu propriile nevoi, dorin┼úe, deziderate etc. ├Än aceast─â perspectiv─â, disiden┼úa devine o component─â structural─â a fiin┼úei umane, egal─â, prin statut ┼či ac┼úiune, componentei opozi┼úionale care ar fi, cu un termen ce pare ├«n mod nedrept ie┼čit din uz, concordia;

ii) cu referire la disputa ├«n jurul disiden┼úei din spa┼úiul nostru cultural, consider─âm c─â, ├«n absen┼úa unor abord─âri ghidate de principialitate ┼či rezisten┼ú─â la ispita unei zarve, pe alocuri n─âucitoare, s-a ajuns, exact pe acela┼či ra┼úionament schismatic ce era de denun┼úat, la o alt─â schism─â, nu mai pu┼úin periculoas─â, a deschiderii a dou─â fronturi antagonice: de o parte, disiden┼úii autentici, consacra┼úi ca atare prin istoria lor biografic─â ┼či cultural─â ├«n regimul totalitar, iar de cealalt─â parte cei care, acuz├ónd propria absen┼ú─â de pe acel front activ al opozi┼úiei, au sf├ór┼čit prin tentative, deschise ori mai cur├ónd voalate, s─â minimalizeze ori chiar s─â compromit─â sensul ┼či importan┼úa pu┼úinelor mi┼čc─âri de disiden┼ú─â asumat─â.

Mai ├«nainte de a articula propriile noastre puncte de vedere ├«n raport cu aceste premise nelipsite de bune doze dilematice, s─â revenim la ipoteza de la care am pornit ┼či s─â proced─âm, a┼čadar, pe c├ót posibil metodic, cercet├ónd, a┼ča cum anticipam, ÔÇ×istoriaÔÇŁ familiei lexicale ce porne┼čte de la acel substantivul ÔÇ×dissidiumÔÇŁ┬á ┼či, mai ales, de la verbul ÔÇ×dissedereÔÇŁ, ambele prezente la autorii latini spre a ajunge, prin disiparea unor deriva┼úii ├«n sincronia semantic─â a termenului, c─âtre nucleul pe care acela┼či termen urmeaz─â s─â-l asume ├«n anii ┼čaizeci ┼či care, fire┼čte, intereseaz─â ├«n mod nemijlocit dezbaterea noastr─â.

Încă o precizare preliminară.

├Än ciuda unor afirma┼úii care periodizeaz─â conceptul de disi┬şden┼ú─â relativ recent, corel├óndu-l cu evenimente ┼či ac┼úiuni precise ├«nregistrate pe la ├«nceputul anilor ┼čaizeci ├«n fosta URSS ┼či ├«n unele ┼ú─âri satelit, termenul, chiar ├«ntr-una din semnifica┼úiile sale supralicitate ast─âzi, este destul de vechi; ├«nsu┼či etimonul latin ├«i denun┼ú─â aproape cu exactitate povara semantic─â survenit─â ├«n dezbaterea din ultimele decenii: ca ÔÇ×dissideo/ dissedereÔÇŁ, verb, ÔÇ×a sta afar─âÔÇŁ, ÔÇ×a sta deoparteÔÇŁ, substantiv ÔÇ×discidiumÔÇŁ, ÔÇ×separareÔÇŁ, ÔÇ×ceart─âÔÇŁ, ÔÇ×dezacordÔÇŁ, ÔÇ×rupere ├«n afar─âÔÇŁ; de fapt, se poate cu u┼čurin┼ú─â constata din chiar structura cuv├óntului (prefixul ÔÇ×dis-ÔÇŁ disjunctiv, ┼či verbul ÔÇ×sedereÔÇŁ, ÔÇ×a staÔÇŁ).

E adev─ârat, dac─â la romani, a┼ča cum se poate proba prin mai to┼úi marii autori latini, aceast─â separare, stare de-o parte, merg├ónd p├ón─â la divor┼ú, indica un dezacord, a┼čadar o disjungere ├«n plan emo┼úional ┼či ├«n spa┼úiu public, semantica se va modifica ulterior ÔÇô ┼či cel pu┼úin o dat─â ├«ntr-o manier─â oarecum esen┼úial─â, dac─â nu chiar radical─â ÔÇô ├«ntr-un proces evolutiv pe care l-a┼č identifica circular. Mai precis: ├«n miezul Rena┼čterii, se resuscit─â sensul latin, de dezacord, separare, disjungere de o opinie a┼ča-zic├ónd canonizat─â, poten┼ú├óndu-se, astfel, embrionul semantic de opozi┼úionalitate; din c├óte am putut constata, termenul de disiden┼ú─â┬á ca atare nici nu se constituise, fiind substituit de adjectivul ÔÇ×disidentÔÇŁ, consacrat ├«n italian─â pe la 1619 ┼či derivat din substantivul ÔÇ×dissidioÔÇŁ (f─âr─â un corespondent ├«n rom├ón─â, dar ├«nsemn├ónd, fire┼čte, disensiune, dezacord, conflict, ne├«n┼úelegere etc.).

├Än italian─â, deci, ÔÇ×dissidenzaÔÇŁ, ├«nregistrat ├«n 1798, ├«n sfera vie┼úii clericale (una din consecin┼úele, cred, ale cartezianismului), marcheaz─â disocierea dintre credin┼ú─â ┼či ra┼úiune, op┼úiunea ├«n favoarea celei din urm─â calific├ónd, a┼čadar, atitudinea de opozi┼úie, de contrast fa┼ú─â de norma civico-etic─â ┼či nu numai pe care o impusese ┼či o ap─âra institu┼úia religioas─â. ├Än mod oarecum straniu, antonimul disiden┼úei va fi, ├«n acela┼či context istorico-social, ortodoxia, fire┼čte ├«n semnifica┼úia strict etimologic─â a termenului, ┼či de aceast─â dat─â, religios, de cale, pozi┼úie, opinie ├«nscrise ├«n ordinea celor drepte.

 

Mozaicul nov. 2012

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

opt + = 14

Arhiva

iulie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Iun    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031