v.p. (epistol─â cvasi-clandestin─â)

Lui Vio, la 60 de ani   S─â te fi z─ârit ├«nt├óia oar─â ├«n vacarmul unei adun─âri
Cite┼čte

Viorel Pîrligras: risipitorul de har

Viorel Pîrligras e un risipitor: al darurilor cu care a fost binecuvântat, al pasiunii pentru
Cite┼čte

Umberto Eco ÔÇô un medievist ├«n postmodernitatea virtual─â

Umberto Eco ÔÇô un medievist ├«n postmodernitatea virtual─â   (Aproxim─âri ipotetice) George Popescu   ┬á Printre cele mai ascu┼úite, inventive ┼či rafinate
Cite┼čte

Geo Vasile ÔÇô traduc─âtorul congener cu Gellu Naum

Geo Vasile ÔÇô traduc─âtorul congener cu Gellu Naum   Numele lui Geo Vasile l-am ├«nt├ólnit, cred, ├«nt├óia
Cite┼čte

la carta bionda del Caff├ę del Turco

la carta bionda del Caff├ę del Turco   ci sono altri hamletÔÇŽ la carta bionda del Caff├ę del
Cite┼čte

Gela Enea sau revolta disimulat─â elegiac

Ceea ce surprinde la întâia lectură a poeziei din cea de-a doua carte de versuri
Cite┼čte

Poezia ÔÇĺ sinonimie a onticului

Cu un debut revuistic ├«n ├«ndep─ârtatul 1973 ├«n revista sibian─â ÔÇ×TransilvaniaÔÇŁ ┼či cu botezul lui
Cite┼čte

disidenţă vs. rezistenţă prin cultură

  ├Än acest eseu propun o clarificare a dihotomiei disiden┼ú─â/ rezisten┼ú─â care pare sub├«nscris─â, din p─âcate,
Cite┼čte

La Rio de Janeiro Un cartier luxuriant ca un biliard al viitorului Braziliei

Se vor împlini în curând trei ani de la preluarea puterii, în Brazilia, de către
Cite┼čte

Mario Luzi: o poezie inedit─â

Am scris despre poetul italian finalist, trei ani consecutivi, al Premiului Nobel, o monografie (Povara
Cite┼čte

Eugenio Montale

    ├Än fum De c├óte ori te-am a┼čteptat la gar─â ├«n frig, ├«n cea┼ú─â. M─â plimbam tu┼čind, cump─âr├ónd ziare
Cite┼čte

Un studiu de Italo Calvino

Sfidarea labirintului[i]   1. De la revolu┼úia industrial─â, filosofi, literatur─â, art─â au cunoscut o traum─â pe care
Cite┼čte

Michele Ranchetti și poezia epifanică

Michele Ranchetti și poezia epifanică Michele Ranchetti, născut la Milano în 1925, decedat la Florenţa, în
Cite┼čte

ÔÇ×Rom├ónia ÔÇô al treilea ┼ú─ârm al fluviului care curge ├«n─âuntrul meuÔÇŁ

Interviu cu poetul, romancierul, traduc─âtorul ┼či academicianul brazilian MARCO LUCCHESI Marco Lucchesi 1Sosit pentru a nu
Cite┼čte

Incon┼čtien┼úa p─âc─âtoas─â a unor ÔÇ×formatoriÔÇŁ de opinie

Iată ce scriam cu mai bine de patru ani în urmă; mai exact, în 23
Cite┼čte

Mario Costantini

Mario Costantini: Pe drumul spre casă George Popescu  Au trecut aproape două decenii de când, în medievala
Cite┼čte

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului   Din noul (merituos ╚Öi provocator) val de poe╚Ťi craioveni, Eleanor Mircea
Cite┼čte

Alda Merini

Alda Merini I poeti lavorano di notte / Poe╚Ťii lucreaz─â noaptea ÔÇ×C├ónd sunt ├«ntrebat─â de unde se
Cite┼čte

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound.

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound. (ap─ârut ├«n ÔÇ×Corriere dÔÇÖinformazioneÔÇŁ, 26-27 aprilie 1958, apoi ├«n colec╚Ťia
Cite┼čte

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis ┬áGeorge Popescu ┬áAndrea Zanzotto, ÔÇťcel mai bun dintre poe╚Ťii italieni n─âscu╚Ťi
Cite┼čte

UE ┼či posibil un co┼čmar Italia-Exit

19 noiembrie 2016
Autor

Cu Matteo Renzi premier al Italiei, c├ó┼čtig├ónd ├«n mod deta┼čat o competi┼úie ├«n interiorul propriei┬á forma┼úii politice cu mai bine de doi ├«n urm─â ├«n urma c─âreia a ajuns la pre┼čedin┼úia guvernului, s-a creat, ├«n politica european─â, o situa┼úie cel pu┼úin atipic─â. Fie ┼či numai din perspectiva clasicelor principii ale democra┼úiei a┼ča cum fusese aceasta exersat─â ├«n ultima jum─âtate de veac. Disputa se baza pe o cutum─â a aceluia┼či joc democratic potrivit c─âruia nu se poate accede spre un guvern ├«n afara unui scrutin electoral. ┼×i, de fapt, ├«ntr-un anume sens, asta s-a ├«nt├ómplat: fostul primar al Floren┼úei, nemul┼úumit de succesiunea de crize de pe scena politic─â ┼či ├«n dezacord cu managementul ÔÇ×politicÔÇŁ al colegilor s─âi de partid, ┼či-a transformat propria revolt─â ├«ntr-o ac┼úiune ce-a ap─ârut cumva la vremea respectiv─â un afront, dac─â nu chiar o ÔÇ×erezieÔÇŁ. Oricum ar fi fost, el a c├ó┼čtigat un scrutin, de o manier─â clar─â, a preluat fr├ónele unui guvern asum├óndu-┼či un rol ce-avea s─â intre chiar ┼či ├«n zona ÔÇ×folcloristic─âÔÇŁ, revendic├óndu-┼či misiunea de rottamaio, un termen dificil de tradus ├«n rom├ón─â, dar amintind cumva de reciclator al rebuturilor unei politici ÔÇô de toate culorile ÔÇô care s-ar fi distan┼úat de nevoile oamenilor simpli.

Dincolo ├«ns─â de disputele, deseori dramatice, cu proprii colegi, majoritatea reprezent├ónd direc┼úiile de sorginte ÔÇ×comunist─âÔÇŁ, Renzi avea s─â ajung─â mai devreme dec├ót orice pronosticuri ├«n contradic┼úii cu staff-urile de la Bruxelles, cu Angela Merkel ├«ndeosebi, ├«n numele unei alte viziuni, mai flexibile, mai ales ├«n privin┼úa distribu┼úiei finan┼úelor UE. Principiul flexibilit─â┼úii sus┼úinut de el cu aplomb ┼či chiar cu argumente nelipsite de ra┼úionalitate a atins ieri un punct extrem de sensibil pe care, de altfel, destui anali┼čti din toate ariile interesate, n-au pregetat s─â-l subsumeze unei posibile crize care ar putea aduce un surplus deloc neglijabil al destinului ├«nsu┼či al UE, dup─â Brexit ┼či, mai nou, dup─â victoria lui Trump ├«n SUA.

Confruntat acas─â cu dou─â ÔÇô printre multe alte necazuri ├«n mare parte comune ┼či altor state membre -, respectiv cu valul imigrator pe coastele Siciliei ┼či, foarte recent, cu cutremurele devastatoare din centrul ┼ú─ârii sale, Renzi ┼či guvernul s─âu ┼či-au reluat b─ât─âlia ├«n favoarea unei politici economice europene care s─â pun─â la baz─â ceea ce el ┼či mini┼čtrii s─âu au numit o abordare mai flexibil─â ├«n materia stabilit─â┼úii financiare.

├Än ciuda unor promisiuni ÔÇô s─â ne amintim trilaterala din insula Ventotene din vara acestui an, cu Merkel ┼či Hollande -, iat─â c─â ├«n final la prima evaluare a pactului de stabilitate de ieri de la Bruxelles, sentin┼úa i-a fost defavorabil─â. Iar ceea ce pu┼úini au crezut c─â amenin┼ú─ârile lui Renzi nu se vor putea adeveri, s-au ├«n┼čelat. ├Änt├óia oar─â ├«n istoria UE, Italia s-a ab┼úinut de la votul noii legi de stabilitate. Sigur, votul final urmeaz─â s─â fie dat abia ├«n decembrie, ├«ns─â deja o stare de ambiguitate, din care nu lipse┼čte totu┼či o bun─â doz─â de nelini┼čte, circul─â prin cancelariile de la Bruxelles, iar ├«n media se evoc─â chiar ipoteza unei Italia Exit a c─ârei consecin┼ú─â ar pune ├«n pericol ├«nsu┼či viitorul UE.

Cu siguran┼ú─â c─â e dificil de anticipat chiar aceast─â solu┼úie, ├«ns─â nu trebuie ignorat un detaliu ce s-ar putea dovedi p├ón─â la urm─â exact resortul unui deznod─âm├ónt preocupant: pe 4 decembrie, Italia e chemat─â la un test aproape f─âr─â precedent din ├«ntreaga sa istorie postbelic─â. Un referendum cu dou─â mize, una mai important─â ┼či mai disputat─â dec├ót alta: constitu┼úional─â ┼či ├«n ce prive┼čte sistemul electoral.

┼×i cum deja ÔÇ×frontulÔÇŁ lui NU se contureaz─â c├ó┼čtig─âtor, iar Renzi ├«┼či asum─â riscuri ultimative, inclusiv cele legate de reac┼úia Italiei la lipsa de ├«n┼úelegere a Europei, perspectiva unui Italia Exit nu mai pare doar un pont strict politicianist.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

cinci − 4 =

Arhiva

noiembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Oct   Dec »
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
282930