Un poem de Andrei Tarkovski

Not─â N-am ╚Ötiut c─â marele cineast rus a scris, ├«n afara c─âr╚Ťilor sale ╚Ötiute ╚Öi citite,
Cite┼čte

Umberto Eco - un incitant apel la cultivarea memoriei

Umberto Eco Drag─â nepoate, ├«nva╚Ť─â pe de rost (articol ap─ârut ├«n s─âpt─âm├ónalul ÔÇ×LÔÇÖEspressoÔÇŁ, la rubrica sa ÔÇ×La
Cite┼čte

RESTITUIRI

  Unde tr─âiesc ?[*] Cum g├óndesc ? Ce viseaz─â ? Poe┼úii italieni de azi ?   (Anchet─â preluat─â din s─âpt─âm├ónalul de
Cite┼čte

ANDREA ZANZOTTO ┬źCEI OPTZECI DE ANI NEVROTICI AI MEI PETRECU┼óI ├ÄN DEMONTAREA CUVINTELOR┬╗

┬źCEI OPTZECI DE ANI NEVROTICI AI MEI PETRECU┼óI ├ÄN DEMONTAREA CUVINTELOR┬╗ ┬á (Interviu realizat de Franco Marcoaldi,
Cite┼čte

Avangarda vs experimentalism sau în căutarea autenticităţii scriiturii

Termenul de avangardă ca atare are, la începuturile sale, o conotaţie negativă, dacă este să
Cite┼čte

PAUL CELAN.SPINUL ÎN CARNE SAU IDENTITATEA PIERDUTĂ.

Destinul postum al poeziei lui Paul Celan conserv─â datele ┼či, ├«n mare parte, structura ┼či
Cite┼čte

Premiul literar: ├«ntre recunoa┼čtere ┼či consacrare

N-am fost niciodată un fan al premiilor literare. Tratându-le, în principiu, cu plusul de relativism
Cite┼čte

Mircea Popescu ÔÇô un c─ârturar rom├ón neresemnat

Două consistente volume cu un caracter miscelaneu fatalmente impus de un destin ingrat atestă cât
Cite┼čte

Umberto Eco: elogiul erorilor care schimb─â lumea

La doar câteva zile de la despărţirea de Umberto Eco continuă, mai ales în spaţiul
Cite┼čte

Un "jurnal" textualizant al lui Dracula sau o poveste postmodern─â a lui Vlad ┼óepe┼č

Când mi-a căzut întâia oară sub ochi cartea lui Marin Mincu Il diario di Dracula,
Cite┼čte

Intemperanţa ca stare poetică

aporeme (Autograf nr.1/ 2005) George Popescu Intemperan┼úa ca stare poetic─â   Intempestiv ┼či insurgent, ├«n m─âsura ├«n care ceea
Cite┼čte

RESTITUIRI

Dante Maffia, Constantin Udroiu la Sorbona Not─â   M─ârturisesc cu un sentiment de jen─â (greu pardonabil chiar ┼či ├«n
Cite┼čte

Blog/Notes RESTITUIRI

Un act incon╚Ötient de subminare a istoriei George Popescu   M─ârturisesc, am ajuns ├«n punctul nevralgic ├«n care
Cite┼čte

RESTITUIRI (Articol ap─ârut ├«n revista ÔÇ×RamuriÔÇŁ, nr. 3, martie 1991, p. 4.)   George Popescu   De la con┼čtiin┼úa crizei
Cite┼čte

Despre ceea ce nu mai trebuie demonstrat!

┼×i la urma urmei ce anume mai era de demonstrat? Ce anume nu ┼čtiam cu
Cite┼čte

Absenteismul ÔÇô o maladie recrudescent─â

Dincolo de rezultatele alegerilor locale par┼úiale desf─â┼čurate duminica trecut─â ┼či mai ├«nainte ca forma┼úiunile politice
Cite┼čte

ÔÇ×Ciuma ro┼čieÔÇŁ ÔÇô o gratuit─â blasfemie

Epitetul acesta, de ÔÇ×cium─â ro┼čieÔÇŁ, poate s─â-┼či fi avut o anume validitate ├«n primii ani
Cite┼čte

Despre grava maladie a primatului

M─ârturisesc din capul locului c─â mi-a displ─âcut dintotdeauna preten┼úia, prezent─â ┼či activ─â ├«n via┼úa de
Cite┼čte

Despre suferinţă

Cu siguranţă că suferea de Alzeimer vecinul pe care, în de-acum îndepărtata-mi copilărie, îl priveam
Cite┼čte

Sindromul cumetriei în politica dâmboviţeană

N-am scris demult despre politichia intern─â (c─âci de Politic─â, ├«n semnifica┼úia sa consacrat─â istoric ┼či
Cite┼čte

Mircea Popescu ÔÇô un c─ârturar rom├ón neresemnat

20 septembrie 2017
Autor

Dou─â consistente volume cu un caracter miscelaneu fatalmente impus de un destin ingrat atest─â c├ót se poate de judicios un act de restitutio demult necesar: e vorba de lucrarea MIRCEA POPESCU. Un c─ârturar, un ziarist, o con┼čtiin┼ú─â, ap─ârut─â ├«n 2013, la Bucure┼čti, ├«n ├«ngrijirea Mihaelei Albu ┼či a lui Dan Anghelescu, cu o prefa┼ú─â de Sorin Alexandrescu; dou─â volume c─ârora, a┼ča cum am fost asigurat ┼či cum se ┼či cuvine ┼či impune, le vor urma ┼či altele ┼či care repun ├«ntr-o adecvat─â circula┼úie o parte din contribu┼úiile literare ┼či o alta din coresponden┼úa lui Mircea Popescu, c─ârturarul rom├ón aflat, dup─â r─âzboi, ├«n exil la Roma.

M─ârturisesc c─â nu mi-l amintesc pe autorul acestor contribu┼úii de un interes, a┼č ├«ndr─âzni s─â spun, uria┼č pentru cultura rom├óneasc─â ├«n ansamblul ei nici din arealul radiofonic al Europei Libere ┼či nici din contactele mele italiene ┼či italianistice. Ciudat, dar ├«ntr-un fel simptomatic, dup─â vagi ┼či accidentale evoc─âri ale numelui s─âu prin zone ale Italiei ├«nt├óia consistent─â depozi┼úie despre Mircea Popescu mi-a fost oferit─â de ilustrul s─âu confrate, ├«n dubla determinare destinal─â de c─ârturari ┼či exila┼úi, Eugen Co┼čeriu. ├Äntr-o memorabil─â sear─â pe malul pontic de la Mamaia, oaspete eu al Colocviilor ce-i purtau numele ┼či al c─âror moderator era, marele lingvist cu origini basarabene mi l-a evocat ├«n contextul tentativei lor, doar par┼úial reu┼čite, de a-l traduce ┼či, eventual, a-l impune pe filosoful Lucian Blaga ├«n con┼čtiin┼úa cultural─â a Italiei imediat postbelice. Ambii tineri rom├óni, bursieri din 1940 ├«n Italia ┼či auto-desemna┼úi, ├«n dramatice circumstan┼úe, unui exil voluntar, tocmai ├«┼či ├«ncheiaser─â stagiile academice ┼či, declin├óndu-┼či repatrierea, se ofertau liminar unor traiecte existen┼úiale ├«n a c─âror ecua┼úie crea┼úia cultural─â c─âreia fuseser─â h─âr─âzi┼úi ap─ârea tulbure ┼či indefinibil─â.

Ce-a urmat, se cunoa┼čte, chiar ┼či cu o doz─â de parcimonie nedreapt─â ┼či contraproductiv─â ├«ndeosebi ├«n contextul cultural post-decembrist.

Dup─â c├ó┼úiva ani de crunt─â instabilitate petrecu┼úi prin redac┼úiile de ┼čtiri ale unor publica┼úii din Milano ┼či Roma, Co┼čeriu avea s─â ia drumul spre Montevideo ├«ntemeind, simultan cu o oper─â singular─â atunci ┼či ast─âzi, o ┼čcoal─â lingvistic─â de nivel ┼či reputa┼úie interna┼úional─â.

R─âmas la Roma, prietenul s─âu Mircea Popescu avea s─â se confrunte cu obstacole ┼či dificult─â┼úi mai dramatice, datorate, cred, ┼či deciziei de a nu ÔÇÖrupeÔÇÖ contactul cu cultura rom├óneasc─â, cheltuind, ├«ntr-un exces de generozitate ┼či de angajament fizic ┼či intelectual, energii ┼či timp ├«n slujba unor proiecte destinate valorific─ârii patrimoniului spiritual na┼úional din─âuntrul ┼či din afara ┼ó─ârii de origine.

Las deoparte circumstan┼úele biografice at├ót de marcat dramatice care ar merita, ele ├«nsele, un studiu ori studii mai aplicate, revin la corpusul celor dou─â volume, fiecare cu egal─â miz─â provocatoare, din care se desprinde figura unuia dintre intelectualii exilului rom├ónesc cei mai dedica┼úi valorilor culturii noastre, ├«n indeterminarea ei geografic─â. Dar nu neap─ârat, a┼ča cum cititorul se va convinge, ┼či politic─â. Fiindc─â, ├«n toate proiectele sale ÔÇô revuistice, congresiste, epistolare ┼či chiar la nivelul unor simple agape colocviale, Mircea Popescu se define┼čte de o intransigen┼ú─â ÔÇ×ideologic─âÔÇŁ constant─â ┼či necondi┼úionat─â. Invocarea acestui aspect nu presupune ┼či nici nu ascunde vreo inten┼úie minimalizatoare, de┼či m─âcar disocieri, c├ónd ┼či unde realit─â┼úile le impun, nu doar c─â nu ar sc─âdea din impedan┼úa contribu┼úiilor sale ci le-ar introduce ├«n circuitul firesc al aceleia┼či culturi, rom├óne┼čti, situate ├«n organicitatea ei omogene.

 

O secund─â m─ârturisire ÔÇô ┼či m─ârturie ÔÇô vizeaz─â chiar sentimentul, de un tonus cu totul particular, alimentat de lectura celor dou─â volume. ┼×i m─â refer ├«ndeosebi la sutele de cronici, recenzii ┼či contribu┼úii de istorie literar─â ┼či cultural─â pe care Mircea Popescu le-a editat ├«n diverse publica┼úii ┼či conteste cu caracter ┼čtiin┼úific ┼či public ┼či c─ârora, ├«n majoritatea lor, le-a fost ini┼úiator, organizator ┼či moderator, cu acela┼či egal spirit de sacrificiu ce i-a c─âl─âuzit exilul existen┼úial. Spun existen┼úial, fiindc─â, ├«n opinia mea, meritul cel mai de pre┼ú al acestor restituiri const─â ├«n decantarea unei idei-concluzii ce-ar merita o necesar─â schimbare de atitudine, inclusiv ori mai ales institu┼úional─â, ├«n efortul de valorificare ÔÇô ┼či reconsiderare ÔÇô a exilului cultural rom├ónesc. Ideea ar fi aceea a continuit─â┼úii, aproape constitutive, literaturii rom├óne interbelice ├«n dispre┼úul hiatusului alienant al rupturii ┼či, id est, discontinuit─â┼úilor pernicioase operate de transform─ârile de natur─â ideologic─â ┼či de schimbare radical─â de regim politic.

├Än al┼úi termeni, pentru cine ┼či-ar propune, la nivelul istoric-literar ori chiar al unor studii consacrate epocii, i s-a impune cvasi-normativ consultarea acestor pagini evaluative, dob├óndind de o manier─â categoric─â r─âspunsul la o ├«ntrebare ce n-a lipsit de-a lungul ultimelor ┼čapte decenii: cum ar fi evoluat literatura rom├ón─â, ├«n circuitul mai larg al culturii, dac─â destinul Istoriei ne-ar fi scutit de consecin┼úele nefaste ale comuniz─ârii for┼úate cu toate urm─ârile sale?

Sentimentul acesta ÔÇô al unei continuit─â┼úi organice, dificil de nu cumva imposibil, ├«n anumite cazuri, de identificat ┼či probat ├«n litera ┼či ├«n spiritul ei cele mai transparente ÔÇô e atestat, prin textele lui Mircea Popescu, ├«n larga palet─â a ┬ácriticii interbelice. Devine, astfel, ├«nc─â ┼či mai ilustrativ ipoteza ce ar permite s─â contur─âm, mai ales ├«n dezmo┼čtenitul ventennio, cum ar numi, prin analogie cu epoca mussolinian─â, noii cona┼úionali ai lui Mircea Popescu cei din perioada 1946-1966, un parcurs normal evolutiv al literaturii noastre, ├«n care ar fi activat, ├«nc─â la maturitatea ├«nzestr─ârilor lor, intelectuali post-lovinescieni, de rangul lui Pompiliu Constantinescu, Mircea Eliade, Cioran, Vintil─â Horia, dar ┼či Zaharia Stancu, Camil Petrescu, F. Aderca, Tiberiu Iliescu ┼či at├ó┼úia al┼úii.

Cele mai multe dintre cronicile adunate ├«n primul volum al acestei restituiri-eveniment sus┼úin acest g├ónd proiectiv ipotetic ┼či, din p─âcate, doar de trist─â virtualitate. M─â voi opri, cu speran┼úa unei confirm─âri, la un singur exemplu, anume la cronica pe care rom├ónul din Roma, a c─ârui locuin┼ú─â a constituit, vreme de decenii, p├ón─â la decesul s─âu prematur din 1975, un loc al confluirii, proiective, a celor mai importante personalit─â┼úi ┼či ├«ntreprinderi laborioase consacrate culturii rom├óne┼čti. Iat─â, deci, cum ├«l define┼čte Mircea Popescu pe Mircea Eliade ca autor de ÔÇ×jurnalÔÇŁ, prin cronica pe care i-o consacr─â la apari┼úia cunoscutelor ÔÇ×FragmentsÔÇŽÔÇŁ, din 196ÔÇŽ, ap─ârut─â ├«n Revista Scriitorilor Rom├óni din capitala Italiei:

ÔÇ×ÔÇŽUn scriitor, c├ót de bun, poate s─â nÔÇÖaib─â stofa jurnalului intim.

Mircea Eliade o are. ÔÇÖFragmenteleÔÇÖ pe care le public─â sunt, mai toate, iluminante, iar galeria de personaje pe care o prezint─â, dela Jung la Borges, dela Ortega Y Gasset la Gabriel Marcel, de la Dum├ęzil la Pentazzoni ┼či Giuseppe Tucci, dela Jean Paulhan la Allen Ginsberg, de

la Karl Barth la compatrio┼úii Cioran, Eugen Ionesco, Herescu, Sth├ęphane Lupasco, Br├óncu┼či, George Enescu, e vie ┼či adesea pitoreasc─â, ├«n curiozit─â┼úile ┼či maniile unor figuri de aceast─â talie. Gide, care ├«n ajunul mor┼úii e atent cu medicul la corectitudinea gramatical─â a ultimelor fraze pe care le mai poate rosti; Julien Benda, care-┼či oblig─â secretara s─â-i citeasc─â, ore ├«ntregi, din propria oper─â, fiindc─â-i pl─âcea s─â se asculte rostit de al┼úii, Beckett, care, dup─â ce scria toat─â ziua, seara t─âia cu foarfeca fraze ┼či cuvinte izolate arunc├óndu-le dup─â aceea la ├«nt├ómplare, Joyce, ocupat tot timpul s─â reclamizeze scrierile ┼či s─â le dea de lucru cititorilor ┼či criticilor pentru toat─â via┼úaÔÇŽ.ÔÇŁ

Cum s─â nu reg─âse┼čti, ├«n aceast─â manier─â fals descriptivist─â ┼či, totodat─â, captivant─â inclusiv la nivelul ┼úinutei ortografice interbelice pe care, inspira┼úi, ├«ngrijitorii acestei edi┼úii au conservat-o, ecouri, cu arome seduc─âtoare, ale marii critici interbelice ┼či cum s─â nu te revol┼úi, ├«n context, ├«mpotriva ucazului ÔÇô un insalubru viol ÔÇô ce-a blocat evolu┼úia unei culturi ├«n momentul celui mai impun─âtor elan de afirmare a ei.

Mai mult dec├ót necesare, restituirile acestea, c─ârora cei doi cercet─âtori li s-au dedicat ┼či cu alte nume ┼či alte impozante ├«ntreprinderi ale intelectualit─â┼úii exilului rom├ónesc, se constituie deja ├«n provoc─âri de lecturi ┼či re-lecturi, cu titlu deschis asumat de a┼čteptate pagini complementare ale culturii rom├óne┼čti ├«n istoricitatea ei organic─â.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

┼čase − = 0

Arhiva

septembrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Aug   Oct »
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930