v.p. (epistol─â cvasi-clandestin─â)

Lui Vio, la 60 de ani   S─â te fi z─ârit ├«nt├óia oar─â ├«n vacarmul unei adun─âri
Cite┼čte

Viorel Pîrligras: risipitorul de har

Viorel Pîrligras e un risipitor: al darurilor cu care a fost binecuvântat, al pasiunii pentru
Cite┼čte

Umberto Eco ÔÇô un medievist ├«n postmodernitatea virtual─â

Umberto Eco ÔÇô un medievist ├«n postmodernitatea virtual─â   (Aproxim─âri ipotetice) George Popescu   ┬á Printre cele mai ascu┼úite, inventive ┼či rafinate
Cite┼čte

Geo Vasile ÔÇô traduc─âtorul congener cu Gellu Naum

Geo Vasile ÔÇô traduc─âtorul congener cu Gellu Naum   Numele lui Geo Vasile l-am ├«nt├ólnit, cred, ├«nt├óia
Cite┼čte

la carta bionda del Caff├ę del Turco

la carta bionda del Caff├ę del Turco   ci sono altri hamletÔÇŽ la carta bionda del Caff├ę del
Cite┼čte

Gela Enea sau revolta disimulat─â elegiac

Ceea ce surprinde la întâia lectură a poeziei din cea de-a doua carte de versuri
Cite┼čte

Poezia ÔÇĺ sinonimie a onticului

Cu un debut revuistic ├«n ├«ndep─ârtatul 1973 ├«n revista sibian─â ÔÇ×TransilvaniaÔÇŁ ┼či cu botezul lui
Cite┼čte

disidenţă vs. rezistenţă prin cultură

  ├Än acest eseu propun o clarificare a dihotomiei disiden┼ú─â/ rezisten┼ú─â care pare sub├«nscris─â, din p─âcate,
Cite┼čte

La Rio de Janeiro Un cartier luxuriant ca un biliard al viitorului Braziliei

Se vor împlini în curând trei ani de la preluarea puterii, în Brazilia, de către
Cite┼čte

Mario Luzi: o poezie inedit─â

Am scris despre poetul italian finalist, trei ani consecutivi, al Premiului Nobel, o monografie (Povara
Cite┼čte

Eugenio Montale

    ├Än fum De c├óte ori te-am a┼čteptat la gar─â ├«n frig, ├«n cea┼ú─â. M─â plimbam tu┼čind, cump─âr├ónd ziare
Cite┼čte

Un studiu de Italo Calvino

Sfidarea labirintului[i]   1. De la revolu┼úia industrial─â, filosofi, literatur─â, art─â au cunoscut o traum─â pe care
Cite┼čte

Michele Ranchetti și poezia epifanică

Michele Ranchetti și poezia epifanică Michele Ranchetti, născut la Milano în 1925, decedat la Florenţa, în
Cite┼čte

ÔÇ×Rom├ónia ÔÇô al treilea ┼ú─ârm al fluviului care curge ├«n─âuntrul meuÔÇŁ

Interviu cu poetul, romancierul, traduc─âtorul ┼či academicianul brazilian MARCO LUCCHESI Marco Lucchesi 1Sosit pentru a nu
Cite┼čte

Incon┼čtien┼úa p─âc─âtoas─â a unor ÔÇ×formatoriÔÇŁ de opinie

Iată ce scriam cu mai bine de patru ani în urmă; mai exact, în 23
Cite┼čte

Mario Costantini

Mario Costantini: Pe drumul spre casă George Popescu  Au trecut aproape două decenii de când, în medievala
Cite┼čte

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului   Din noul (merituos ╚Öi provocator) val de poe╚Ťi craioveni, Eleanor Mircea
Cite┼čte

Alda Merini

Alda Merini I poeti lavorano di notte / Poe╚Ťii lucreaz─â noaptea ÔÇ×C├ónd sunt ├«ntrebat─â de unde se
Cite┼čte

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound.

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound. (ap─ârut ├«n ÔÇ×Corriere dÔÇÖinformazioneÔÇŁ, 26-27 aprilie 1958, apoi ├«n colec╚Ťia
Cite┼čte

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis ┬áGeorge Popescu ┬áAndrea Zanzotto, ÔÇťcel mai bun dintre poe╚Ťii italieni n─âscu╚Ťi
Cite┼čte

Mircea Popescu ÔÇô un c─ârturar rom├ón neresemnat

20 septembrie 2017
Autor

Dou─â consistente volume cu un caracter miscelaneu fatalmente impus de un destin ingrat atest─â c├ót se poate de judicios un act de restitutio demult necesar: e vorba de lucrarea MIRCEA POPESCU. Un c─ârturar, un ziarist, o con┼čtiin┼ú─â, ap─ârut─â ├«n 2013, la Bucure┼čti, ├«n ├«ngrijirea Mihaelei Albu ┼či a lui Dan Anghelescu, cu o prefa┼ú─â de Sorin Alexandrescu; dou─â volume c─ârora, a┼ča cum am fost asigurat ┼či cum se ┼či cuvine ┼či impune, le vor urma ┼či altele ┼či care repun ├«ntr-o adecvat─â circula┼úie o parte din contribu┼úiile literare ┼či o alta din coresponden┼úa lui Mircea Popescu, c─ârturarul rom├ón aflat, dup─â r─âzboi, ├«n exil la Roma.

M─ârturisesc c─â nu mi-l amintesc pe autorul acestor contribu┼úii de un interes, a┼č ├«ndr─âzni s─â spun, uria┼č pentru cultura rom├óneasc─â ├«n ansamblul ei nici din arealul radiofonic al Europei Libere ┼či nici din contactele mele italiene ┼či italianistice. Ciudat, dar ├«ntr-un fel simptomatic, dup─â vagi ┼či accidentale evoc─âri ale numelui s─âu prin zone ale Italiei ├«nt├óia consistent─â depozi┼úie despre Mircea Popescu mi-a fost oferit─â de ilustrul s─âu confrate, ├«n dubla determinare destinal─â de c─ârturari ┼či exila┼úi, Eugen Co┼čeriu. ├Äntr-o memorabil─â sear─â pe malul pontic de la Mamaia, oaspete eu al Colocviilor ce-i purtau numele ┼či al c─âror moderator era, marele lingvist cu origini basarabene mi l-a evocat ├«n contextul tentativei lor, doar par┼úial reu┼čite, de a-l traduce ┼či, eventual, a-l impune pe filosoful Lucian Blaga ├«n con┼čtiin┼úa cultural─â a Italiei imediat postbelice. Ambii tineri rom├óni, bursieri din 1940 ├«n Italia ┼či auto-desemna┼úi, ├«n dramatice circumstan┼úe, unui exil voluntar, tocmai ├«┼či ├«ncheiaser─â stagiile academice ┼či, declin├óndu-┼či repatrierea, se ofertau liminar unor traiecte existen┼úiale ├«n a c─âror ecua┼úie crea┼úia cultural─â c─âreia fuseser─â h─âr─âzi┼úi ap─ârea tulbure ┼či indefinibil─â.

Ce-a urmat, se cunoa┼čte, chiar ┼či cu o doz─â de parcimonie nedreapt─â ┼či contraproductiv─â ├«ndeosebi ├«n contextul cultural post-decembrist.

Dup─â c├ó┼úiva ani de crunt─â instabilitate petrecu┼úi prin redac┼úiile de ┼čtiri ale unor publica┼úii din Milano ┼či Roma, Co┼čeriu avea s─â ia drumul spre Montevideo ├«ntemeind, simultan cu o oper─â singular─â atunci ┼či ast─âzi, o ┼čcoal─â lingvistic─â de nivel ┼či reputa┼úie interna┼úional─â.

R─âmas la Roma, prietenul s─âu Mircea Popescu avea s─â se confrunte cu obstacole ┼či dificult─â┼úi mai dramatice, datorate, cred, ┼či deciziei de a nu ÔÇÖrupeÔÇÖ contactul cu cultura rom├óneasc─â, cheltuind, ├«ntr-un exces de generozitate ┼či de angajament fizic ┼či intelectual, energii ┼či timp ├«n slujba unor proiecte destinate valorific─ârii patrimoniului spiritual na┼úional din─âuntrul ┼či din afara ┼ó─ârii de origine.

Las deoparte circumstan┼úele biografice at├ót de marcat dramatice care ar merita, ele ├«nsele, un studiu ori studii mai aplicate, revin la corpusul celor dou─â volume, fiecare cu egal─â miz─â provocatoare, din care se desprinde figura unuia dintre intelectualii exilului rom├ónesc cei mai dedica┼úi valorilor culturii noastre, ├«n indeterminarea ei geografic─â. Dar nu neap─ârat, a┼ča cum cititorul se va convinge, ┼či politic─â. Fiindc─â, ├«n toate proiectele sale ÔÇô revuistice, congresiste, epistolare ┼či chiar la nivelul unor simple agape colocviale, Mircea Popescu se define┼čte de o intransigen┼ú─â ÔÇ×ideologic─âÔÇŁ constant─â ┼či necondi┼úionat─â. Invocarea acestui aspect nu presupune ┼či nici nu ascunde vreo inten┼úie minimalizatoare, de┼či m─âcar disocieri, c├ónd ┼či unde realit─â┼úile le impun, nu doar c─â nu ar sc─âdea din impedan┼úa contribu┼úiilor sale ci le-ar introduce ├«n circuitul firesc al aceleia┼či culturi, rom├óne┼čti, situate ├«n organicitatea ei omogene.

 

O secund─â m─ârturisire ÔÇô ┼či m─ârturie ÔÇô vizeaz─â chiar sentimentul, de un tonus cu totul particular, alimentat de lectura celor dou─â volume. ┼×i m─â refer ├«ndeosebi la sutele de cronici, recenzii ┼či contribu┼úii de istorie literar─â ┼či cultural─â pe care Mircea Popescu le-a editat ├«n diverse publica┼úii ┼či conteste cu caracter ┼čtiin┼úific ┼či public ┼či c─ârora, ├«n majoritatea lor, le-a fost ini┼úiator, organizator ┼či moderator, cu acela┼či egal spirit de sacrificiu ce i-a c─âl─âuzit exilul existen┼úial. Spun existen┼úial, fiindc─â, ├«n opinia mea, meritul cel mai de pre┼ú al acestor restituiri const─â ├«n decantarea unei idei-concluzii ce-ar merita o necesar─â schimbare de atitudine, inclusiv ori mai ales institu┼úional─â, ├«n efortul de valorificare ÔÇô ┼či reconsiderare ÔÇô a exilului cultural rom├ónesc. Ideea ar fi aceea a continuit─â┼úii, aproape constitutive, literaturii rom├óne interbelice ├«n dispre┼úul hiatusului alienant al rupturii ┼či, id est, discontinuit─â┼úilor pernicioase operate de transform─ârile de natur─â ideologic─â ┼či de schimbare radical─â de regim politic.

├Än al┼úi termeni, pentru cine ┼či-ar propune, la nivelul istoric-literar ori chiar al unor studii consacrate epocii, i s-a impune cvasi-normativ consultarea acestor pagini evaluative, dob├óndind de o manier─â categoric─â r─âspunsul la o ├«ntrebare ce n-a lipsit de-a lungul ultimelor ┼čapte decenii: cum ar fi evoluat literatura rom├ón─â, ├«n circuitul mai larg al culturii, dac─â destinul Istoriei ne-ar fi scutit de consecin┼úele nefaste ale comuniz─ârii for┼úate cu toate urm─ârile sale?

Sentimentul acesta ÔÇô al unei continuit─â┼úi organice, dificil de nu cumva imposibil, ├«n anumite cazuri, de identificat ┼či probat ├«n litera ┼či ├«n spiritul ei cele mai transparente ÔÇô e atestat, prin textele lui Mircea Popescu, ├«n larga palet─â a ┬ácriticii interbelice. Devine, astfel, ├«nc─â ┼či mai ilustrativ ipoteza ce ar permite s─â contur─âm, mai ales ├«n dezmo┼čtenitul ventennio, cum ar numi, prin analogie cu epoca mussolinian─â, noii cona┼úionali ai lui Mircea Popescu cei din perioada 1946-1966, un parcurs normal evolutiv al literaturii noastre, ├«n care ar fi activat, ├«nc─â la maturitatea ├«nzestr─ârilor lor, intelectuali post-lovinescieni, de rangul lui Pompiliu Constantinescu, Mircea Eliade, Cioran, Vintil─â Horia, dar ┼či Zaharia Stancu, Camil Petrescu, F. Aderca, Tiberiu Iliescu ┼či at├ó┼úia al┼úii.

Cele mai multe dintre cronicile adunate ├«n primul volum al acestei restituiri-eveniment sus┼úin acest g├ónd proiectiv ipotetic ┼či, din p─âcate, doar de trist─â virtualitate. M─â voi opri, cu speran┼úa unei confirm─âri, la un singur exemplu, anume la cronica pe care rom├ónul din Roma, a c─ârui locuin┼ú─â a constituit, vreme de decenii, p├ón─â la decesul s─âu prematur din 1975, un loc al confluirii, proiective, a celor mai importante personalit─â┼úi ┼či ├«ntreprinderi laborioase consacrate culturii rom├óne┼čti. Iat─â, deci, cum ├«l define┼čte Mircea Popescu pe Mircea Eliade ca autor de ÔÇ×jurnalÔÇŁ, prin cronica pe care i-o consacr─â la apari┼úia cunoscutelor ÔÇ×FragmentsÔÇŽÔÇŁ, din 196ÔÇŽ, ap─ârut─â ├«n Revista Scriitorilor Rom├óni din capitala Italiei:

ÔÇ×ÔÇŽUn scriitor, c├ót de bun, poate s─â nÔÇÖaib─â stofa jurnalului intim.

Mircea Eliade o are. ÔÇÖFragmenteleÔÇÖ pe care le public─â sunt, mai toate, iluminante, iar galeria de personaje pe care o prezint─â, dela Jung la Borges, dela Ortega Y Gasset la Gabriel Marcel, de la Dum├ęzil la Pentazzoni ┼či Giuseppe Tucci, dela Jean Paulhan la Allen Ginsberg, de

la Karl Barth la compatrio┼úii Cioran, Eugen Ionesco, Herescu, Sth├ęphane Lupasco, Br├óncu┼či, George Enescu, e vie ┼či adesea pitoreasc─â, ├«n curiozit─â┼úile ┼či maniile unor figuri de aceast─â talie. Gide, care ├«n ajunul mor┼úii e atent cu medicul la corectitudinea gramatical─â a ultimelor fraze pe care le mai poate rosti; Julien Benda, care-┼či oblig─â secretara s─â-i citeasc─â, ore ├«ntregi, din propria oper─â, fiindc─â-i pl─âcea s─â se asculte rostit de al┼úii, Beckett, care, dup─â ce scria toat─â ziua, seara t─âia cu foarfeca fraze ┼či cuvinte izolate arunc├óndu-le dup─â aceea la ├«nt├ómplare, Joyce, ocupat tot timpul s─â reclamizeze scrierile ┼či s─â le dea de lucru cititorilor ┼či criticilor pentru toat─â via┼úaÔÇŽ.ÔÇŁ

Cum s─â nu reg─âse┼čti, ├«n aceast─â manier─â fals descriptivist─â ┼či, totodat─â, captivant─â inclusiv la nivelul ┼úinutei ortografice interbelice pe care, inspira┼úi, ├«ngrijitorii acestei edi┼úii au conservat-o, ecouri, cu arome seduc─âtoare, ale marii critici interbelice ┼či cum s─â nu te revol┼úi, ├«n context, ├«mpotriva ucazului ÔÇô un insalubru viol ÔÇô ce-a blocat evolu┼úia unei culturi ├«n momentul celui mai impun─âtor elan de afirmare a ei.

Mai mult dec├ót necesare, restituirile acestea, c─ârora cei doi cercet─âtori li s-au dedicat ┼či cu alte nume ┼či alte impozante ├«ntreprinderi ale intelectualit─â┼úii exilului rom├ónesc, se constituie deja ├«n provoc─âri de lecturi ┼či re-lecturi, cu titlu deschis asumat de a┼čteptate pagini complementare ale culturii rom├óne┼čti ├«n istoricitatea ei organic─â.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

┼čapte × 1 =

Arhiva

septembrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Aug   Oct »
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930