O altă Americă în viziunea unui scriitor ex-sovietic

22 martie 2017
Autor

Nimeni nu mai ştie, ori cel puţin nu mai e sigur, că America ar mai fi, azi, cu Trump ori fără, acel „El Dorado” intrat şi rămas, mai mult de un veac, în mitologia unei mari părţi a lumii din afara ei. O astfel de ipoteză nu trebuie luată, sub incidenţe politice „naţionaliste” ori subsumată unor dezbateri de natură geopolitică cu dispute deseori minate de judecăţi partizane, încă debitoare a confruntărilor „ideologice” de pe vremea unui Război Rece care, declarat mort, încă mai dă semne de resurecţie.

O susţinere neechivocă a sosit de curând de la un scriitor, oarecum atipic prin poziţiile sale intransigente dar nu mai puţin consistente în rândul unui public larg ce-i împărtăşeşte opiniile. Atipic, fiindcă, pe numele său Gary Shteyngart, e un exilat din fosta URSS, împreună cu familia, copil fiind şi, deci, crescut şi educat în SUA, Înaintea unui turneu în Italia, la Roma, unde îşi va lansa ultimele sale romane, Povestea unei iubiri adevărate şi superstiţioase şi Manualul debutantului rus, el posta pe o reţea de socializare următorul text-anunţ:

„Vând iPhonul spre a mă opera de o apendicită, cred că acesta va fi ultimul meu tweet”.

Gluma, sarcastică, o trăsătură a literaturii pe care o creează, anticipează nenorocirile ce-i aşteaptă pe pacienţii americani, în urma angajării Congresului, la solicitarea imperativă a noului chiriaş de la Casa Albă, de a abroga reforma sanitară obţinută nu fără dificultăţi de Barack Obama.

Născut la Petersuburg (pe atunci Leningrad), Gary Shteyngart are acum 44 de ani. Un comiliton mai mult decât plăcut, scriitorului acesta singular îi place să râdă, să glumească, să se ironizeze şi să se judece cu precădere pe el însuşi. A scris o autobiografie cu titlul „Mă numeau un mic faliment”, căci în Rusia, în primele clase, „ne predau că Rusia era binecuvântată, iar America blestemată” şi, iată, adaugă el nu fără un gust maliţios, ajunşi aici ni s-a predat că „URSS era blestemată şi USA binecuvântate, dar pare că cele două foste superputeri ale Războiului Rece au sfârşit ambele destul de rău”.

Ajuns la Roma, n-a ezitat la nicio propunere de interviuri, în parte confesiuni marcate de o sinceritate la fel de acidă, relatând, de pildă, râzând cu poftă, cum pentru părinţii săi, America nu greşea niciodată, erau, ca atâţia alţi imigranţi, plini de gratitudine şi de bucurie faţă de patria care-i salvase de persecuţie, de pe vremea lui Brejnev. El însă, crescut în America, a trebuit destul de repede să ia act de modul cum noua sa ţară, atât de iubită, a intrat în declin, miracolul visului american risipindu-se printre războaie, singurătate şi haos economic.

Nici romanele sale nu sunt mai puţin atipice, fie şi în arealul atât de bogat în diversitatea de tematici şi de stiluri. „Poveste de iubire şi superstiţie”, de pildă, apărut în 2006, e o disperată şi comică saga a lui Lenny Abramov şi a Eunicei Park, el un falit rus la jumătatea vieţii, ea sexy şi isteaţă imigrată asiatică. SUA se află în război cu Venezuela, bandele din ghetouri iau cu asalt Garda Naţională coruptă şi criminală, orice cetăţean trebuie să poarte cu sine un fel de aparat cu senzori spre a putea citi gândurile proprietarului, făcându-l inofensiv în faţa controalelor oficiale.

„Am scris cartea aceasta în şase ani, declară autorul, însă acum o citesc cu toţii, şi asta se va întâmpla şi în Italia, unde a fost de curând tradusă, din cauza sumbrei profeţii privind pe preşedintele Trump. Pe atunci social media nu reprezenta mare lucru şi fireşte nu mi-aş fi imaginat niciodată că preşedintele ar fi twittat de la Casa Albă contra ex-culturistului, actorului şi guvernatorului Californiei, Schwarzenegger, iar dacă eu aş fi scris aşa ceva ar fi fost primit cu hohote de râs. Ideea însă că America vede pretutindeni duşmani, Islam, imigranţi, europeni , mexicani, hm!, asta există deja”, declară al pentru un cotidian italian.

În „Manualul debutantului rus”, tipărit în 2002, America decadenţei trăieşte din traficul de narcotice, din fraude, lanţuri financiare, sfârşind mereu în faliment în dauna proştilor şi pentru profiturile celor aleşi. Asasinii de la periferii se mulţumesc cu ciubucul, granzii excrocheriilor uzează de orgii, de mite, de traficul de paşapoarte şi de cetăţenii. Marginea dintre Adevăr şi Fals dispare în America lui Shteyngart, ca în seria „ştirilor false”.

Şi, mergând pe această cale, mărturiseşte că tocmai scrie o carte, „Un roman despre alegerile din SUA din 2016”.

Să nu se uite totuşi, à propos de „America blestemată” a scriitorului născut în Rusia – care de altfel nu-l cruţă deloc pe Ţarul Putin, pentru autoritarismul său, nici pe Le Pen şi pe amicii ei populişti şi naţionalişti, că el, un american purtând ochelari cu dioptrii mari, de intelectual de tipul anii Cincizeci, şi barbă neagră de hipster din Williamsburg, are destul succes în a relata cum poţi iubi cu disperare o naţiune, batjocorindu-i fără milă ticurile narcisiste şi nihiliste.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Arhiva

martie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Feb   Apr »
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031