Poezia ca terapie a terorii

22 iulie 2016
Autor

Ieri-sear─â t├órziu, ├«n ambientul mirific de la Curtea de Arge┼č, leag─ân ├«ntemeietor ┼či reper glorios al istoriei Valahiei ┼či ale neamului rom├ónesc, s-au ├«ncheiat lucr─ârile celei de-a 20-a edi┼úii a Festivalului Interna┼úional de Poezie sub genericul ÔÇ×Nop┼úile de PoezieÔÇŁ┬á la care au participat, ca de fiecare dat─â, peste 50 de autori de pe toate meridianele lumii.

Ini┼úiatorii acestei manifest─âri de un incontestabil prestigiu, consolidat prin cele dou─â decenii parcurse nu f─âr─â dificult─â┼úi, cu neb─ânuit─â trud─â recompensat─â de pasiune ┼či de un rar ata┼čament la valorile spiritualit─â┼úii rom├óne┼čti, sunt, cum se ┼čtie, Carolina Ilica ┼či Dumitru M. Ion.

Poe┼úi remarcabili ei ├«n┼či┼či, reputa┼úi ├«n ┼úar─â ┼či peste hotare, au avut, pe la mijlocul anilor 90, ideea de a crea o institu┼úie particular─â ├«n resorturile ei profunde sub genericul ÔÇ×Academia Interna┼úionale Orient-OccidentÔÇŁ, devenit─â de la ├«nceput matrice a acestor reuniuni ce-au convocat ┼či acum, r─âstimp de 9 zile, ├«n rodnice confrunt─âri literare, soli ai poeziei de pe toate continentele.

Trei au fost momentele finale ce-au ├«ncununat aceast─â edi┼úie jubiliar─â: primirea de noi membri ai Academiei Orient-Occident ├«n sala Me┼čterului Manole de la Catedrala Arhiepiscopal─â ├«n prezen┼úa ├Änaltpreasfin┼úitului Calinic Argatu, o gazd─â ospitalier─â a participan┼úilor, festivitatea de decernare a premiilor festivalului ┼či ultimul recital poetic plurilingv din primitoarea sal─â a Muzeului municipal.

Dincolo de activit─â┼úile extra-poetice ÔÇô excursia duminical─â spre zona carpatin─â, cu un popas la legendare l─âca┼če de cult ┼či priveli┼čtea peisajului montano-energetic─â de la Vidraru -, vizitarea M├ón─âstirii Princiare, ctitorie a lui Neagoe Basarab le-a oferit oaspe┼úilor oportunitatea de a lua act de cele mai importante ┼či aurorale momente ale istoriei rom├ónilor. Frumuse┼úea locului, arhitectura original─â, atipic─â, ├«ntr-un fel ce ├«nc├ónt─â ┼či farmec─â orice vizitator, a construc┼úiei ├«n care reverbereaz─â, poetic ┼či mitic, legenda Ma┼čterului Manole, dar ├«n care se odihnesc ┼či r─âm─â┼či┼úele marilor regi ┼či regine ale Rom├óniei, de la Carol I la Carol al II-lea, nu puteau s─â nu impresioneze pe oaspe┼úii de peste m─âri ┼či ┼ú─âri.

Ascult├ónd cinci dimine┼úi ┼či seri la r├ónd texte poetice ├«n cele mai diverse limbi (englez─â, chinez─â, spaniol─â, francez─â, german─â, arab─â, macedonean─â, italian─â, portughez─â, bulgar─â, estonian─â, polonez─â, ceh─â, norvegian─â ┼či altele), nu m-am putut sustrage g├óndului ├«ntreb─âtor dac─â nu cumva Poezia, ca Muzica ┼či, ├«n general, ca Arta ├«n func┼úia ei de vector al creativit─â┼úii umane, nu asum─â dimensiunea unei terapii. Una a R─âului, ├«nscris ├«n gena uman─â prin c─âderea adamic─â, at├ót de resuscitat azi, ├«n lumea ├«n care vie┼úuim sub semnul unei terori mondializate.

Nu m─â ├«ndoiesc de veridicitatea unei astfel de ipoteze. C─âci ├«n lini┼čtea decantat─â de glasul poe┼úilor ÔÇô sosi┼úi din Australia, China, Hong Kong, Capul Verde, Cuba, Argentina, Bolivia, Uruguay, Brazilia, Mexic, Panama, Fran┼úa, Portugalia, Italia, Germania, Fran┼úa, Estonia, Georgia, Bulgaria, Cehia, Macedonia, Liban, ca de altfel ┼či din Tunisia, Siria ┼či Tucia, locuri, acestea din urm─â, ├«n care zarva s├óngeroas─â a armelor atenteaz─â la triumful lirele muzelor poeziei ÔÇô gustul p─âcii ┼či al ├«n┼úelegerii c─âp─âta sunetul unei promisiuni a triumfului Binelui.

Un bine c─âruia arta ÔÇô ┼či poezia n─âscut─â din germenul uimirii ├«n fa┼úa frumuse┼úii umane ┼či a destin─ârii sale ├«n harul crea┼úiei artistice ÔÇô i se asociaz─â ├«n chip de ferment al speran┼úei rodirii unei ordini a p─âcii ce ├«nso┼úe┼čte, de milenii, destinul umanit─â┼úii pe Terra.

Zile h─âr─âzite cuv├óntului poetic ca instrument primar al Logosului ctitoritor al spiritului uman creator de frumos ┼či de adev─âr invulnerabile, sustras deriziunii ┼či voca┼úiei destructive a confrunt─ârilor litigioase ┼či, din p─âcate, s├óngeroase.

Zile mirabile, repet sub impulsul propriilor tr─âiri de martor ┼či de m─ârturisitor, ce s-au succedat, ├«ntr-o polifonie seduc─âtoare, sub semnul inter-cunoa┼čterii nemijlocite, al unei intercomunic─âri restituite str─âvechii cumunic─âturi din zestrea semantic─â a patrimoniului spiritualit─â┼úii noastre str─âbune.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Arhiva

iulie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Iun   Aug »
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031