v.p. (epistolă cvasi-clandestină)

Lui Vio, la 60 de ani   Să te fi zărit întâia oară în vacarmul unei adunări
Citeşte

Viorel Pîrligras: risipitorul de har

Viorel Pîrligras e un risipitor: al darurilor cu care a fost binecuvântat, al pasiunii pentru
Citeşte

Umberto Eco – un medievist în postmodernitatea virtuală

Umberto Eco – un medievist în postmodernitatea virtuală   (Aproximări ipotetice) George Popescu     Printre cele mai ascuţite, inventive şi rafinate
Citeşte

Geo Vasile – traducătorul congener cu Gellu Naum

Geo Vasile – traducătorul congener cu Gellu Naum   Numele lui Geo Vasile l-am întâlnit, cred, întâia
Citeşte

la carta bionda del Caffé del Turco

la carta bionda del Caffé del Turco   ci sono altri hamlet… la carta bionda del Caffé del
Citeşte

Gela Enea sau revolta disimulată elegiac

Ceea ce surprinde la întâia lectură a poeziei din cea de-a doua carte de versuri
Citeşte

Poezia ‒ sinonimie a onticului

Cu un debut revuistic în îndepărtatul 1973 în revista sibiană „Transilvania” şi cu botezul lui
Citeşte

disidenţă vs. rezistenţă prin cultură

  În acest eseu propun o clarificare a dihotomiei disidenţă/ rezistenţă care pare subînscrisă, din păcate,
Citeşte

La Rio de Janeiro Un cartier luxuriant ca un biliard al viitorului Braziliei

Se vor împlini în curând trei ani de la preluarea puterii, în Brazilia, de către
Citeşte

Mario Luzi: o poezie inedită

Am scris despre poetul italian finalist, trei ani consecutivi, al Premiului Nobel, o monografie (Povara
Citeşte

Eugenio Montale

    În fum De câte ori te-am aşteptat la gară în frig, în ceaţă. Mă plimbam tuşind, cumpărând ziare
Citeşte

Un studiu de Italo Calvino

Sfidarea labirintului[i]   1. De la revoluţia industrială, filosofi, literatură, artă au cunoscut o traumă pe care
Citeşte

Michele Ranchetti și poezia epifanică

Michele Ranchetti și poezia epifanică Michele Ranchetti, născut la Milano în 1925, decedat la Florenţa, în
Citeşte

„România – al treilea ţărm al fluviului care curge înăuntrul meu”

Interviu cu poetul, romancierul, traducătorul şi academicianul brazilian MARCO LUCCHESI Marco Lucchesi 1Sosit pentru a nu
Citeşte

Inconştienţa păcătoasă a unor „formatori” de opinie

Iată ce scriam cu mai bine de patru ani în urmă; mai exact, în 23
Citeşte

Mario Costantini

Mario Costantini: Pe drumul spre casă George Popescu  Au trecut aproape două decenii de când, în medievala
Citeşte

Eleanor Mircea Insolitarea ludică a cotidianului

Eleanor Mircea Insolitarea ludică a cotidianului   Din noul (merituos și provocator) val de poeți craioveni, Eleanor Mircea
Citeşte

Alda Merini

Alda Merini I poeti lavorano di notte / Poeții lucrează noaptea „Când sunt întrebată de unde se
Citeşte

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound.

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound. (apărut în „Corriere d’informazione”, 26-27 aprilie 1958, apoi în colecția
Citeşte

Andrea Zanzotto: o nouă Divina Mimesis

Andrea Zanzotto: o nouă Divina Mimesis  George Popescu  Andrea Zanzotto, “cel mai bun dintre poeții italieni născuți
Citeşte

Geo Vasile – traducătorul congener cu Gellu Naum

22 iulie 2019
Autor

Geo Vasile – traducătorul congener cu Gellu Naum

 

Numele lui Geo Vasile l-am întâlnit, cred, întâia oară în paginile prestigioasei reviste „Secolul 20” de prin anii ’70-’80, unde, dacă memoria nu-mi joacă feste, semna contribuţii aplicate de istorie literară românească, traduceri însoţite mai totdeauna de concise, dar exacte şi pertinente prezentări, uneori eseuri în care exactitatea informaţiei coabita convingător cu spiritul disociativ.

Ştiam că descindea din excelenta şcoală italienistică bucureşteană – cred că întâiul care mi l-a evocat, într-un interviu pe care i l-am luat cu mai bine de două decenii în urmă, a fost academicianul Al. Balaci. Mai recent, cu studenţii noştri de la departamentul de italienistică din Craiova, mi-am îngăduit să „împrumut” traduceri ale d-sale (din Eminescu, Bacovia, dar şi din mai recenta şi excepţională ediţie, apărută şi premiată în Italia, a unei antologii din opera poetică a lui Gellu Naum: o experienţă, aceasta de la catedră, de ordin seminarial, ce s-a dovedit extrem de utilă şi instructivă pentru tinerii ce-ar trebui – deşi, din motive conjuncturale complexe şi dificil de tratat aici – să continue o tradiţie de o amploare şi acurateţe nemeritat uitată ori ignorată. Nu ascund detaliul, semnificativ, totuşi, că oleacă de difidenţă m-a însoţit la primul contact cu aceste texte: e caz rar şi cu destule riscuri actul de traduce din limba maternă într-o altă limbă, în care, prin destin, n-ai ajuns, ca să zic aşa, să trăieşti. Şi multe dintre textele, ale lui Eminescu înainte de toate, restituite în limba lui Dante, care, contrar atâtor aparenţe, nu-i deloc o limbă (literară) uşoară, pierdeau, şi în variantele lui Geo Vasile, ceva din limpiditatea şi corecteţea originară; ceva, spun, adăugând că reuşeau-reuşesc mai mult decât multe din precedenţe: să conserve şi să consacre sunetul eminescian.

O întâmplare, nu prea obişnuită, dar fericită pentru mine, a făcut ca la finele anului trecut să fiu abordat, după ce-mi susţinusem intervenţia la un congres internaţional consacrat marelui prozator, poet şi regizor octogenar Alberto Bevilacqua, de un participant, pe post de observator, redactor al revista şi casa editorială Fermenti Edizioni, care mi-a vorbit, cu respect şi cu detalii mai multe decât cunoşteam eu, despre Geo Vasile şi despre proiectul lor de a publica o ediţie bacoviană (care, probabil, acum ar putea să se afle deja pe piaţă). Nu mult după această întâmplare, acasă, prietenul Nicolae Marinescu îmi împrumutase  antologia naumiană, La quinta essenza, apărută, într-o excelentă ţinută grafică, la exigenta editură Editing Edizioni din Treviso, sub direcţiunea cunoscutului poet Paolo Ruffini. Am citit atunci, în iarnă, câteva dintre poemele ştiute şi admirate ale lui Gellu Naum, unul dintre poeţii noştri ce-ar fi meritat cu prisosinţă, dacă nu premiul Nobel, în aventura căruia a şi fost înscris, la un moment dat, atunci măcar notorietatea pe care „esenţa”, a cincea, cum şi-a reprezentat-o cu ştiutul simţ al insolitării, o revendică în afara oricărei discuţii. Nu-i atât de greu, cred şi-acum, de tradus Gellu Naum: puseurile sale fanteziste, orchestrate de o tehnică a contrapunctului cu miza pe cotidianul derizoriu şi, deci, filtrat prin sita absurdului, îşi pot găsi, cu ceva noroc dar cu multă acribie, corespondenţe exacte într-un cod poetic ce-a trecut prin exersări majore precum cele montaliene, luziene. Cu condiţia însă să „ţinteşti”, dublat de ataşamentul necondiţionat faţă de autor şi, egal, faţă de cele două entităţi idiomatice între care pendulezi, serv al unui travaliu activ între bucurie şi sentimentul unei ingerinţe necomandate.

Am revenit, în repetate rânduri, cu studenţi, dar mai ales cu tineri poeţi craioveni, asupra unor poeme antologice ale lui Naum şi, mărturisesc, sunetul originar e quasi-integral conservat, discursul are fluenţa, cadenţa, sintaxa şi semantica într-un respect al textului românesc încât, la sfârşit, nu-ţi poţi refuza senzaţia, atât de plăcută, că te afli în prezenţa unei poezii gândite şi împlinite în limba lui Leopardi.

Admirator – şi eu – al lui Naum şi al poeziei sale, n-am rezistat, în multe ocazii, tentaţiei de a redeschide, la întâmplare, antologia, de trei sute de pagini, fireşte în ediţie bilingvă, testo a fronte, cum spun, mai potrivit poate, italienii, şi am experimentat lectura exclusiv în italiană, ignorând partitura românească: rezultatul s-a verificat, de fiecare dată, acelaşi, anume în sentimentul unei poetici şi poeticităţi ivite natural în codul italian.

Iată o probă, luată, de asemenea, la întâmplare:

Poemul cu titlul „Venit pe picioare” din volumul Descrierea turnului:

 

Venuto a piedi un anello al dito esattamente dove avevo soggiornato nel quartiere francese in una casa vecchia chiusa suonavo lo scacciapensieri quale rappresentante del genere umano in una stanza il volto attaccato al pavimento uno straccio sul capo quanto mai vivido

suonavo on piacere cioè mi faceva  piacere sonare col prezzo del catalogo attaccato alla bocca

 

Mă dispensez aici de originalul de plecare, lăsând şi cititorului român plăcerea, în cazul de faţă deloc dificilă, de a descifra singur alonja de poeticitate înaltă şi autentică dintr-un text care intră, cu un firesc excesiv, în discursul singular al poetului român. Incitantă îmi pare aici decizia traducătorului de a substitui, la mică distanţă, verbul suonare, ce desemnează cântatul la un instrument, cu clasicul sonare, mai polivalent semantic, când, în textul originar, el rămâne acelaşi. Pentru lectorul italian n-ar fi exclus ca opţiunea aceasta să-i adauge un plus de interes.

Exemplele de acest fel spuzesc la tot pasul; iată, din poemul Dimineţile cu domnişoara peşte (Le mattinate con la signorina pesce), chiar din incipit translarea, în sensul poietic al termenului, convinge şi seduce: Poiché i tempi erano giudicate mediocri e volgari/ sembravano normali i sodalizi mediocri e volgari// nel solaio di una casa ci sviluppavamo in genere tra i clan canili ecco mi/ dicevo le virtù dell’assenso dovrò attenuare quindi la mia malincolia e la bizzarra beltà… (Cum vremea era comună şi vulgară păreau / fireşti asocierile comune şi vulgare // în podul unei case ne dezvoltam în genere printre clanuri de câini iată / îmi spuneam virtuţile consimţământului să-mi atenuez deci malincolia şi bizara mea frumuseţe… şi aşa mai departe.

Hotărât lucru, Geo Vasile are nu doar diligenţele necesare actului traducerii (poeziei, fiindcă aceasta e proba adevărată şi majoră), cunoaşterea, din interior a limbii de sosire, ci şi acea rară disponibilitate pentru actul re(creator) întreprins cu pasiunea şi gratuitatea inocenţei livrate, fără reţinere, propriei sale opţiuni. La sfârşitul unei astfel de aventuri, nu te poţi sustrage întrebării dacă nu cumva el, traducătorul, Geo Vasile, acest cărturar singular şi, dacă nu mă înşel, cu un gust distins, deşi nu prea generos cu destinul său, n-a ales el: a fost ales.

 

 

Mozaicul, nov. 2011

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

unu + = 6

Arhiva

iulie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Iun    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031