v.p. (epistol─â cvasi-clandestin─â)

Lui Vio, la 60 de ani   S─â te fi z─ârit ├«nt├óia oar─â ├«n vacarmul unei adun─âri
Cite┼čte

Viorel Pîrligras: risipitorul de har

Viorel Pîrligras e un risipitor: al darurilor cu care a fost binecuvântat, al pasiunii pentru
Cite┼čte

Umberto Eco ÔÇô un medievist ├«n postmodernitatea virtual─â

Umberto Eco ÔÇô un medievist ├«n postmodernitatea virtual─â   (Aproxim─âri ipotetice) George Popescu   ┬á Printre cele mai ascu┼úite, inventive ┼či rafinate
Cite┼čte

Geo Vasile ÔÇô traduc─âtorul congener cu Gellu Naum

Geo Vasile ÔÇô traduc─âtorul congener cu Gellu Naum   Numele lui Geo Vasile l-am ├«nt├ólnit, cred, ├«nt├óia
Cite┼čte

la carta bionda del Caff├ę del Turco

la carta bionda del Caff├ę del Turco   ci sono altri hamletÔÇŽ la carta bionda del Caff├ę del
Cite┼čte

Gela Enea sau revolta disimulat─â elegiac

Ceea ce surprinde la întâia lectură a poeziei din cea de-a doua carte de versuri
Cite┼čte

Poezia ÔÇĺ sinonimie a onticului

Cu un debut revuistic ├«n ├«ndep─ârtatul 1973 ├«n revista sibian─â ÔÇ×TransilvaniaÔÇŁ ┼či cu botezul lui
Cite┼čte

disidenţă vs. rezistenţă prin cultură

  ├Än acest eseu propun o clarificare a dihotomiei disiden┼ú─â/ rezisten┼ú─â care pare sub├«nscris─â, din p─âcate,
Cite┼čte

La Rio de Janeiro Un cartier luxuriant ca un biliard al viitorului Braziliei

Se vor împlini în curând trei ani de la preluarea puterii, în Brazilia, de către
Cite┼čte

Mario Luzi: o poezie inedit─â

Am scris despre poetul italian finalist, trei ani consecutivi, al Premiului Nobel, o monografie (Povara
Cite┼čte

Eugenio Montale

    ├Än fum De c├óte ori te-am a┼čteptat la gar─â ├«n frig, ├«n cea┼ú─â. M─â plimbam tu┼čind, cump─âr├ónd ziare
Cite┼čte

Un studiu de Italo Calvino

Sfidarea labirintului[i]   1. De la revolu┼úia industrial─â, filosofi, literatur─â, art─â au cunoscut o traum─â pe care
Cite┼čte

Michele Ranchetti și poezia epifanică

Michele Ranchetti și poezia epifanică Michele Ranchetti, născut la Milano în 1925, decedat la Florenţa, în
Cite┼čte

ÔÇ×Rom├ónia ÔÇô al treilea ┼ú─ârm al fluviului care curge ├«n─âuntrul meuÔÇŁ

Interviu cu poetul, romancierul, traduc─âtorul ┼či academicianul brazilian MARCO LUCCHESI Marco Lucchesi 1Sosit pentru a nu
Cite┼čte

Incon┼čtien┼úa p─âc─âtoas─â a unor ÔÇ×formatoriÔÇŁ de opinie

Iată ce scriam cu mai bine de patru ani în urmă; mai exact, în 23
Cite┼čte

Mario Costantini

Mario Costantini: Pe drumul spre casă George Popescu  Au trecut aproape două decenii de când, în medievala
Cite┼čte

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului   Din noul (merituos ╚Öi provocator) val de poe╚Ťi craioveni, Eleanor Mircea
Cite┼čte

Alda Merini

Alda Merini I poeti lavorano di notte / Poe╚Ťii lucreaz─â noaptea ÔÇ×C├ónd sunt ├«ntrebat─â de unde se
Cite┼čte

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound.

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound. (ap─ârut ├«n ÔÇ×Corriere dÔÇÖinformazioneÔÇŁ, 26-27 aprilie 1958, apoi ├«n colec╚Ťia
Cite┼čte

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis ┬áGeorge Popescu ┬áAndrea Zanzotto, ÔÇťcel mai bun dintre poe╚Ťii italieni n─âscu╚Ťi
Cite┼čte

Viorel Pîrligras: risipitorul de har

22 iulie 2019
Autor

Viorel P├«rligras e un risipitor: al darurilor cu care a fost binecuv├óntat, al pasiunii pentru lectur─â, pentru cinema, pentru arta ├«n multiplicitatea metamorfic─â a manifest─ârii ei. El a pendulat ├«ntre pictura c─âreia i-a dedicat didactic vorbind copil─âria ┼či adolescen┼úa la science-fiction-ul cu care continu─â coabitarea, din exterior ┼či din interior, dar mai ales la benzile desenate, c─ârora le este, de o via┼ú─â, un protagonist titrat ┼či recunoscut ├«n ┼úara sa ┼či ├«n str─âin─âtate.

 

El este ├«ns─â ┼či un mare risipitor de destin: posesor al unei admirabile voca┼úii artistice, degust─âtor al operelor altora, apropia┼úi ai s─âi, prieteni sau doar cunoscu┼úi, continu─â s─â se apere de tentativele ce nu lipsesc ├«n cercurile pe care le frecventeaz─â de a-┼či etala, ├«n fa┼úa unui public mai larg, numeroasele ┼či incitantele sale ispr─âvi, fie c─â e vorba de desene, de lucr─âri picturale sau, mai nou, de fotografie, c─âreia i-a c─âzut, mai de cur├ónd, o norocoas─â victim─â.

 

Domeniu ├«n care s-a afirmat ca veritabil protagonist este cel al benzilor desenate: organizator ┼či participant la renumite expozi┼úii na┼úionale ┼či interna┼úionale (├«n Belgia, Fran┼úa, Italia, Croa┼úia unde are numero┼či prieteni ┼či admiratori), a primit confirmarea prin prestigioase premii, cel mai frapant fiind cel decernat unei c─âr┼úi inspirate dintr-o schi┼ú─â a marelui scriitor rom├ón clasic I. L. Caragiale.

 

C├ónd l-am cunoscut ├«nt├óia oar─â, prin ├«ndep─ârta┼úii ani 80, interpreta, cu un har ┼či o inteligen┼ú─â artistic─â de excep┼úie, rolul unui travesti ├«ntr-un spectacol pus ├«n scen─â de o trup─â teatral─â de amatori ├«n cadrul c─âreia era un t├ón─âr activ deschis unei cariere promi┼ú─âtoare. Capriciile ÔÇô ┼či insidiile ÔÇô existen┼úei care, ├«n Rom├ónia de acum un sfert de veac, reprezentau vectori de destin l-au purtat c─âtre ├«ndeletniciri mai pu┼úin spectaculoase: desen tehnic ├«ntr-o ├«ntreprindere de construc┼úii, ├«ns─â ┼čtiu sigur c─â p├ón─â ┼či acolo artefactele sale conservau un spirit inovativ care-i este intim.

 

Viorel P├«rligras n-a avut ┼či nu are mae┼čtri. ├Äntr-un anume sens, el este un autodidact, chiar dac─â trecut prin sitele unei excelente ┼čcoli de art─â, cea a Liceului ÔÇ×Marin SorescuÔÇŁ din localitatea sa natal─â; a deprins singur mai mult ┼či mai multe dec├ót de la dasc─âlii pe care totu┼či nu a ├«ncetat s─â-i pre┼úuiasc─â ┼či s─â-i asiste de-a lungul anilor ┼či ├«n postura sa de jurnalist atent ├«ndeosebi la tribula┼úiile culturale ┼či ├«n dispre┼úul futulit─â┼úilor politice ori de showbiz. Curiozitatea, ca marc─â a unui spirit iscoditor permanent ├«n alert─â, reprezint─â, ├«n opinia mea, o alt─â dimensiune a personalit─â┼úii sale complexe.

 

├Äns─â, dincolo de toate aceste pre┼úioase dote cu impact creativ ┼či modelator, Viorel P├«rligras, cel care distileaz─â ├«n propria-i persoan─â o voca┼úie, a┼č numi-o uria┼č─â, a prieteniei, mai are ├«n gena sa inimitabil─â dou─â calit─â┼úi rare: modestia ┼či discre┼úia.

 

Ambele denun┼ú─â, cred, modul s─âu singular de a fi ├«n lume, de a se insera printre semeni ┼či a-i ├«mbog─â┼úi cu o prietenie a c─ârui gratuitate cap─ât─â o m─âsur─â ontologic─â.

 

Desenele sale, mai ales cele ├«nscrise ├«ntr-o perspectiv─â caricatural─â, etaleaz─â o acurate┼úe a liniilor de mare maestru l─âs├ónd, totu┼či, volutele unui ironism ce atinge dimensiunea ludicului. C├ót despre fotografiile sale, o pasiune mai recent─â asumat─â sub semnul crea┼úiei, ele nu par ÔÇô ┼či nu sunt ÔÇô rezultatul unui travaliu tehnic, at├ót de utilizat ├«n aceast─â epoc─â a multimedalit─â┼úii ┼či a trecerii artei, cu riscul kitschului cu tot, ci resortul unei spontaneit─â┼úi ┼či a unei prize nemijlocite la realul insidios.

 

Artist ├«n toat─â puterea cuv├óntului, Viorel P├«rligras trebuie doar s─â-┼či reseteze poten┼úialul, temper├óndu-┼či modestia ┼či l─âs├ónd discre┼úia ├«n cercul prieteniilor ├«n favoarea unei angaj─âri mai ├«ndr─âzne┼úe a dotelor cu care a fost h─âr─âzit.

 

1 decembrie 2016

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

− 5 = unu

Arhiva

iulie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Iun    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031