* mai sunt m├óini pe care nu le-am atins mai sunt ochi care nu m-au privit urechi la
Cite┼čte

ÔÇťLucian Irimescu ╚Öi tenta╚Ťia artistic─â a magmaticuluiÔÇŁ

ÔÇťLucian Irimescu ╚Öi tenta╚Ťia artistic─â a magmaticuluiÔÇŁ     Lucian Irimescu probeaz─â una dintre calit─â╚Ťile esen╚Ťiale ale artei
Cite┼čte

ÔÇ×Temut─â ┼či hulit─â; o aventur─â ÔÇ×competi┼úional─âÔÇŁ dinainte pierdut─âÔÇŽ

ÔÇ×Temut─â ┼či hulit─â; o aventur─â ÔÇ×competi┼úional─âÔÇŁ dinainte pierdut─âÔÇŽ   O dezbatere asupra condi┼úiei istoriilor literare ast─âzi, a┼ča
Cite┼čte

Cronos contra Cronos: suspensia poetic─â a nostalgicului

Consacr├óndu-se la ÔÇô ┼či cu ÔÇô deplin─â maturitate cercet─ârii literare, autoarei, printre altele, a unei
Cite┼čte

Premiul literar: ├«ntre recunoa┼čtere ┼či consacrare

  N-am fost niciodat─â un fan al premiilor literare. Trat├óndu-le, ├«n principiu, cu plusul de relativism
Cite┼čte

Oriana Fallaci ÔÇ×Un marxist la New YorkÔÇŁ

Oriana Fallaci   Un marxist la New York   Iat─â-l c─â sose╚Öte: fragil, arz├ónd de miile sale dorin┼úe, de
Cite┼čte

Maria Corti: Avantext

Termenul ²avantext² e de-acum utilizat din două puncte de vedere în mod necesar divergente, unul
Cite┼čte

Marcuse- Heidegger ┬źScrisorile anului zero┬╗

De┼či foarte cunoscut ├«nc─â din manifestarea sa pe scena istoriei, episodul Rectoratului lui Heidegger la
Cite┼čte

Nadia Cavalera

Nadia Cavalera Ultra-experimentalism sau poetica nonsensului apocaliptic   Cu c├óteva luni ├«n urm─â, am primit din Italia un
Cite┼čte

Alda Merini: 17 poeme

Am v─âzut pe c├ómpul tinere┼úii ceva ce de departe se ivea: era culoarea fanteziei ┼či-n cer pornit-am s─â
Cite┼čte

Alfonso Gatto: ╚śapte poeme

Sur├óz├óndu-╚Ťi ┬á Sur├óz├óndu-╚Ťi ├«nseamn─â a muri, ├«mping├ónd cuv├óntul spre t─âr├ómul acela u┼čor spre cochilia ├«n zumzet spre cerul ├«nser─ârii, spre orice lucru
Cite┼čte

Cioburi

Am uitat s─â-┼úi spun (totdeauna se uit─â esen┼úialul): gr─âdina m-a uitat ┼či mama n-a putut cuprinde ├«n
Cite┼čte

nu mai există catifea nici speranţă

nu mai exist─â catifea nici speran┼ú─â   ai zis atunci ╚Öi mi-ai mai zis s─â scrii despre mine
Cite┼čte

Cea mai urâtă zi dintotdeauna

Cea mai ur├ót─â zi dintotdeauna   G─âsesc prin spa╚Ťiul virtual, cel accesibil nou─â(?) o informa╚Ťie interesant─â ÔÇô
Cite┼čte

Daniele Cavicchia

Născut la Montesilvano, lângă Pescara, în 1948, a publicat 15 volume de versuri, începând cu
Cite┼čte

Loredana Magazzeni - Miraculoasa ran─â

    Miraculoasa ran─â - ┬á ÔÇ×Dezordinea mea. ├Än asta se afl─â: c─â fiece lucru pentru mine e o
Cite┼čte

MARIO LUNETTA

Născut la Roma, unde a decedat în 2017. Are la activ o vastă operă ce acoperă
Cite┼čte

F. Aderca ÔÇô un condotier al noii literaturi

În pofida prestanţei recunoscute de cei mai importanţi reprezentanţi ai epocii literare în care a
Cite┼čte

Daniele Cavicchia

Născut la Montesilvano, lângă Pescara, în 1948, a publicat 15 volume de versuri, începând cu
Cite┼čte

Daniele Cavicchia

Născut la Montesilvano, lângă Pescara, în 1948, a publicat 15 volume de versuri, începând cu
Cite┼čte

O interpretare insolit─â asupra lui Machiavelli

22 septembrie 2016
Autor

Pe la mijlocul anilor ÔÇÖ90 ai veacului trecut, adusesem, ├«mpreun─â cu conducerea de atunci a Facult─â┼úii craiovene de Litere, doi dasc─âli de la Universitatea pentru str─âini din Perugia ca profesori asocia┼úi spre a consolida departamentul de italianistic─â. Despre unul dintre ei, Renzo Pavese, torinez ┼či coleg de genera┼úie cu marele rom├ónist Marco Cugno, am avut prilejul s─â relatez ├«n c├óteva ocazii. ├Än ce-l prive┼čte pe cel de-al doilea, Mario Olivieri, lucrurile au stat, din propria-m culp─â, cu totul altfel. Probabil ┼či c─â el a ┼úinut, ├«n decursul unui singur semestru, c├óteva prelegeri la sec┼úia de Istorie de atunci ce apar┼úinea aceleia┼či facult─â┼úi. La acele cursuri l-am ├«nso┼úit pe post de traduc─âtor, dup─â ce ├«l cunoscusem la el, acas─â, ca un reputat specialist ├«n istoria mentalit─â┼úilor.

Se ocupase, cum avea s─â-mi probeze, ├«n lucr─âri de interes nu doar ├«n Italia, despre statutul ┼či evolu┼úia mentalit─â┼úilor din Anglia, Fran┼úa, Spania, Germania etc. ├Än scurtul timp petrecut la Craiova, mi-a m─ârturisit ├«n c├óteva r├ónduri c─â i-ar fi fost imposibil s─â repete o cercetare de acest gen ┼či despre mentalit─â┼úile noastre. Fiindc─â i-a fost greu, aproape imposibil, s─â ne ÔÇ×descifrezeÔÇŁ. Printre altele, ├«l surprindea apetitul nostru pentruÔÇŽ divertisment (┼či distrac┼úie), de vreme ce, obi┼čnuit s─â-┼či savureze cafeaua matinal─â ├«nainte de cursul la care ├«l ├«nso┼úeam, la barurile deschise pe atunci vizavi de Universitate, nu g─âseam un loc liber.

Mai t├órziu, avea s─â m─â ├«ntrebe cum poate cineva supravie┼úui, ca dasc─âl universitar, cu 85 de dolari pe lun─â. I-am r─âspuns, d├óndu-i exemple ├«nc─â ┼či mai ┼čocante, c─â se putea supravie┼úui ┼či cu infinit mai pu┼úin: era vorba de acele pensii pentru b─âtr├ónele ÔÇ×ceapisteÔÇŁ ale noastre care nu dep─â┼čeau, dac─â nu m─â ├«n┼čel, uneori, chiar suma de 5-6 lei ├«n banii de atunci.

Cu Mario Olivieri n-aveam s─â m─â mai ├«nt├ólnesc ├«n decursul celor mai bine de dou─â decenii de atunci. Mi-a ├«nm├ónat ├«ns─â atunci o carte a sa consacrat─â lui Machiavelli la care m─â ├«mbia s-o citesc cu aten┼úie pentru interpret─ârile sale insolite, ├«n r─âsp─âr cu mai toat─â istoriografia politologic─â de┬á care aveam ┼čtiin┼ú─â. ┼×i m─â avertiza ceea ce ┼čtiam ÔÇô ori ar fi trebuit s─â ┼čtiu ÔÇô c─â, din nefericire, mai toat─â lumea ├«l citeaz─â pe autorul florentin, fie c─â nu l-a citit deloc, fie c─â l-a citit prin intermediul altora, fie c─â, pur ┼či simplu, d─â bine. Titlul c─âr┼úii pe care am reg─âsit-o recent ├«n biblioteca mea este: Il Potere. Saggio sul Principe di Machiavelli (ÔÇ×Puterea. Eseu despre Principele lui MachiavelliÔÇŁ.

├Ämi amintesc c─â am citit-o pe ner─âsuflate, incitat de spiritul analitic ┼či disociativ al autorului ┼či tot atunci m-am apucat s-o fac cunoscut─â ┼či cititorului rom├ón.

Nu mai ┼čtiu de ce n-am reu┼čit (problema subven┼úion─ârii era, fire┼čte, un argument esen┼úial, ├«ns─â nici interesul vreunei edituri dintre cele ap─ârute precum ciupercileÔÇŽ n-a fost mai ├«ncurajotor). Cert e c─â am reg─âsit traducerea de atunci ┼či, recit├ónd-o, ├«nc─â ├«i resimt cu aceea┼či for┼ú─â actualitatea. Este ┼či motivul pentru care am decis s─â restitui aici c├óteva din fragmentele ei, urm├ónd, cine ┼čtie, ca interesul absent prin ani s─â revin─â ├«ntr-o lume ├«n care o altfel de lectur─â ┬áa capodoperei machiavelliane se impune la fel ca ├«n urm─â cu peste jum─âtate de mileniu c├ónd a fost pl─âm─âdit─â.

 

George Popescu

 

 

 

 

 

 

 

Mario Olivieri

 

PUTEREA (Eseu despre Principele lui MachiavelliÔÇŁ)

 

INTRODUCERE (I)

 

Dac─â numele lui Machiavelli e ├«nconjurat de o atmosfer─â particular─â ┼či dac─â numai faptul de a-l pronun┼úa pare s─â evoce o lume populat─â de diabolice prezen┼úe ┼či plin─â de intrigi, aceasta se datoreaz─â unei supraevual─âri moraliste ┼či unei erori de perspectiv─â ├«n aprecierea operei sale fundamentale, Principele.

Sigur, nu vrem s─â d─âm termenului ┬źsupraevaluare┬╗ nici o valoare care s─â dep─â┼čeasc─â descrierea ┼či constatarea unui dat de fapt.

Doctrina ┬źpolitic─â┬╗ a lui Machiavelli a fost ├«n─âl┼úat─â ┼či extins─â at├ót ├«nc├ót s─â fie f─âcut─â s─â semnifice ceva ce nu era nici ├«n inten┼úiile autorului ┼či nici ├«n logica doctrinei ├«nse┼či.

Re┼úinuse ┼či indicase aceasta Machiavelli ca sus┼úin─âtor al unei nete separ─âri ├«ntre moral─â ┼či politic─â sau ca unul din ini┼úiatorii acelui exil c─âruia ar fi trebuit s─â-i fie supus─â orice ordonare ┼či normare metafizic─â a omului ┼či a sferei activit─â┼úii sale aceasta reprezint─â o judecat─â care atinge doctrina efectiv─â a lui Machiavelli, bazat─â pe un criteriu evaluativ ┼či interpretativ impropriu ┼či pe categorii culturale posterioare, inadecvate, anacronice.

Pe de alt─â parte, ┼či absolvirea indirect─â de o presupus─â stare de dizgra┼úie care se poate ob┼úine prin argument─âri ale filosofiei croceene nu serve┼čte deloc la reinserarea lui Machiavelli ├«n comuniunea oamenilor ÔÇťdrep┼úiÔÇŁ, ┼či fiindc─â este arbitrar─â ┼či abstract─â distinc┼úia operat─â de Croce ┼či fiindc─â, mai radical, nu are sens s─â vrei s─â absolvi pe cineva sau ceva care n-are de fapt nevoie de absolvire (cfr. B. Croce, Etica e politica, Bari, Laterza, 1956, p. 255).

Se cere o considerare a lui Machiavelli ┼či a operei sale ├«ntr-o lumin─â cu totul diferit─â ┼či ├«ntr-o perspectiv─â mai aderent─â la textul ┼či la inten┼úiile ce se reveleaz─â ├«n opera ┼či ├«n finalit─â┼úile declarate ale acesteia.

Nu se poate, ├«n aceste analize, trece cu vederea peste considera┼úia preliminar─â a ambian┼úei istorice ┼či a situa┼úiei ├«n care se ive┼čte Principele. Dar e la fel de limpede c─â situa┼úia ambiental─â ┼či atmosfera istoric─â nu pot fi considerate ca determinante pentru aceast─â oper─â ┼či pentru orice oper─â ├«n general.

O metod─â interpretativ─â cu caracter cazuistic ┼či determinist, pe de o parte, ar face mult mai u┼čoar─â, ├«ntruc├ót mecanic─â, lucrarea de ├«n┼úelegere, pe de alta ar fi at├ót de simpl─â ├«nc├ót ar deveni simplificatoare ┼či grosolan─â. Ambian┼úa, de fapt, ┼či situa┼úia, admi┼ú├ónd c─â se pot determina cu aproxima┼úie, sunt ├«n orice caz unele dintre componentele unui organism foarte variat ┼či complex care tr─âie┼čte din multe alte aporturi f─âr─â a se reduce vreodat─â la vreunul dintre ele sau la suma lor. ├Äntruc├ót ceea ce face singular─â ┼či, de aceea, nerepetabil─â opera este tocmai personalitatea care sintetizeaz─â ┼či deopotriv─â dep─â┼če┼čte diversele componente, se situeaz─â ├«n ele, dar exist─â totdeauna dincolo de ele.

De aceea, ┼či cei care sunt ispiti┼úi de o justificare a teoriei Machiavelliene consider├ónd-o ca r─âspuns adecvat ┼či coerent la necesitatea de a salva Italia de rapacitatea str─âin─â care, tocmai ├«n acele vremuri, ├«ncepea┬á s─â-┼či plaseze r─âd─âcinile ├«n peninsul─â, arat─â c─â ┼úin foarte mult seama de influen┼úa eventual─â a unei situa┼úii istorice ┼či politice acord├ónd ┼či o excesiv─â considera┼úie exorta┼úiei finale din ultimul capitol al Principelui.

Exist─â ┼či cei care, mi┼čca┼úi de trista situa┼úie a Italiei de atunci ┼či vibr├ónd de lupte ┼či de idealuri risorgimentale, nu ezit─â s─â cad─â ├«n anacronism ├«nglob├ónd, sentimental ┼či deci precipitat, pe Machiavelli printre precursorii ideii de unitate na┼úional─â, rebotez├óndu-l astfel ├«n baia purificatoare a unui astfel de nobil ideal. Sunt evidente, ├«n acest caz, limit─ârile fie cu caracter istoric, fie cu caracter teoretic care fac o atare tez─â de nesus┼úinut. Dar pentru toate aceste tentative de interpretare, Machiavelli apare tras din toate p─âr┼úile ┼či supus la toate bisericile ┼či la toate gr─âbitele botezuri; ├«ns─â el, dincolo de astfel de arz─âtoare exegeze, nu voia s─â spun─â nimic mai mult, ┼či nimic mai pu┼úin, dec├ót spunea.

Nu putem s─â nu atragem aten┼úia aici ┼či asupra unui fel de r─âzboi religios dintre machiavellieni ┼či antimachiavellieni, dintre sus┼úin─âtorii preeminen┼úei moralei ┼či cei ai suprema┼úiei politicii, ├«ntruc├ót ambele grup─âri arat─â c─â nu s-a evaluat ├«n mod adecvat ┼či nu se evalueaz─â nici acum ceea ce Machiavelli spunea ┼či afirma ├«nl─âuntrul unei consider─âri contextuale a Principelui f─âr─â ca vorbele sale s─â nu asume o valen┼ú─â diferit─â de cea pe care ele, inten┼úionat ┼či de fapt, au.

┼×i astfel s-a ajuns la crea┼úia de figuri mitice ale ÔÇťra┼úiunii de statÔÇŁ ┼či ale ÔÇťscopului care ar justifica mijloaceleÔÇŁ ┼či altele asem─ân─âtoare, ce nu sunt altceva dec├ót absolutiz─âri ale unor momente ├«n complexitatea teoriei machiavelliene.

Mai ales despre aceast─â discu┼úie, centrat─â ├«n jurul termenilor moralei ┼či ai politicii ┼či raportului dintre ele, ne vom ocupa, ├«ncerc├ónd s─â le ar─ât─âm discutabila consisten┼ú─â. ┼×i, de fapt, ├«n jurul acestei probleme s-au cristalizat discu┼úiile ┼či ├«n leg─âtur─â cu ea s-au definit pozi┼úiile.

Uneori aceea┼či ardoare polemic─â a alterat termenii ├«n discu┼úie ├«ntr-un mod at├ót de amestecat ├«nc├ót aceea asupra c─âreia se discuta nu mai era cea asupra c─âreia se discut─â.

Urmeaz─â de aici c─â multe interpret─âri ┼či deduc┼úii ar fi locuri comune, f─âr─â m─âsur─â dac─â se raporteaz─â la Machiavelli, lipsite de aceea de orice fundament teoretic ┼či critic.

Va fi oportun s─â facem, ├«n leg─âtur─â cu aceasta, dou─â distinc┼úii esen┼úiale: cea dintre religie ┼či biseric─â ┼či cealalt─â, dintre moral─â ┼či sistem moral.

 

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

9 − = trei

Arhiva

septembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Aug   Oct »
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930