ÔÇ×Rom├ónia ÔÇô al treilea ┼ú─ârm al fluviului care curge ├«n─âuntrul meuÔÇŁ

Interviu cu poetul, romancierul, traduc─âtorul ┼či academicianul brazilian MARCO LUCCHESI Marco Lucchesi 1Sosit pentru a nu
Cite┼čte

Incon┼čtien┼úa p─âc─âtoas─â a unor ÔÇ×formatoriÔÇŁ de opinie

Iată ce scriam cu mai bine de patru ani în urmă; mai exact, în 23
Cite┼čte

Mario Costantini

Mario Costantini: Pe drumul spre casă George Popescu  Au trecut aproape două decenii de când, în medievala
Cite┼čte

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului   Din noul (merituos ╚Öi provocator) val de poe╚Ťi craioveni, Eleanor Mircea
Cite┼čte

Alda Merini

Alda Merini I poeti lavorano di notte / Poe╚Ťii lucreaz─â noaptea ÔÇ×C├ónd sunt ├«ntrebat─â de unde se
Cite┼čte

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound.

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound. (ap─ârut ├«n ÔÇ×Corriere dÔÇÖinformazioneÔÇŁ, 26-27 aprilie 1958, apoi ├«n colec╚Ťia
Cite┼čte

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis ┬áGeorge Popescu ┬áAndrea Zanzotto, ÔÇťcel mai bun dintre poe╚Ťii italieni n─âscu╚Ťi
Cite┼čte

Davide Ronconi Scrisoare deschis─â dasc─âlilor filologi

Davide Ronconi Scrisoare deschis─â dasc─âlilor filologi   Mai mult dec├ót o scrisoare, aceasta este o implorare. Ceva unde
Cite┼čte

Aldo Moro ┼či sf├ór┼čitul politicii

Pe 16 martie trecut s-au ├«mplinit ÔÇô ┼či s-au comemorat ├«ntr-o larg─â gam─â de manifest─âri
Cite┼čte

Claudio Magris despre o art─â ┼či nu numai

[...]   Al doilea g├ónd. Vorbind despre Leo Castelli, de scurt timp disp─ârut, Claudio Magris (┬źCorriere della
Cite┼čte

Portret spre neuitare: IONELA PRODAN

În lumea pe care nu contenim, uneori cu o inabilitate greu pardonabilă, s-o așezăm cu
Cite┼čte

├Änc─â o trist─â desp─âr╚ŤireÔÇŽ

Vestea plec─ârii dintre noi, ├«ntr-un alt orizont, a lui Jean B─âile╚Öteanu a sosit, s├ómb─ât─â diminea╚Ťa
Cite┼čte

O (alt─â) ÔÇ×stafieÔÇŁ b├óntuie prin Europa?

Cum poate fi ignorată ori, mai grav, uitată formula marxistă pusă ca avertisment în preambulul
Cite┼čte

Receptarea lui E. M. Cioran în Italia

A┼ča cum am promis cititorilor acestei rubrici, reiau, aici, din pagini reg─âsite ┼či doar ├«n
Cite┼čte

Despre destinul (fast) al lui Cioran în Italia

Nu știu cum se întâmplă cu noi, românii, și nu de ieri, de azi, ci
Cite┼čte

Povara nostalgiei

N.B. Sub impactul, pu┼úin a┼čteptat ┼či de aceea cople┼čitor, al celor dou─â momente omagiale pe
Cite┼čte

Zarv─â ╚Öi haos pe calea suspendat─â a speran╚Ťei

Reg─âsesc ├«n noianul de ├«nsemn─âri conservate ├«n spa╚Ťiul memorial al computerului o ├«nsemnare de mai
Cite┼čte

După scrutin: Italia o (tristă) premieră într-o neagră seară a Europei

S-a confirmat, potrivit primelor proiec╚Ťii de la ├«nchiderea sec╚Ťiilor de votare, ceea ce anticipam ├«n articolul
Cite┼čte

Roma vs Bruxelles: noi și intrigante sfidări

Tot mai bulversat de ceea ce se petrece ├«n ultimii ani pe scena politicii ÔÇô
Cite┼čte

Un poem de Andrei Tarkovski

Not─â N-am ╚Ötiut c─â marele cineast rus a scris, ├«n afara c─âr╚Ťilor sale ╚Ötiute ╚Öi citite,
Cite┼čte

O dilemă cât o istorie

22 decembrie 2016
Autor

Printr-o procedur─â juridic─â, nu doar perfect legal─â ci ┼či legitim─â din perspectiva adev─ârurilor pe care Istoria le a┼čteapt─â ┼či ar trebui s─â le confirme ÔÇô sau nu? -, s-a redeschis ancheta cu privire la evenimentele din acele zile de foc, 21 ┼či 22 decembrie 1989, sub semnul acelei intrigante interoga┼úii: Revolu┼úie vs Lovitur─â de stat? Urm─ârind reac┼úiile unor comentatori implica┼úi de-a lungul anilor ├«n rezolvarea acestei veritabile enigme, se pare c─â exist─â indicii mai bune ├«n direc┼úia aproxim─ârii, ├«ns─â doar at├ót, a c├ótorva adev─âruri, ├«n absen┼úa Adev─ârului Absolut oricum himeric chiar ┼či ├«n perspectiva unei logici elementare.

Privit─â din afar─â, existau, fire┼čte, ceva lupte, intrigi, subterane la acel moment la v├órfurile societ─â┼úii rom├óne┼čti, altminteri aflate deja la limita suportabilit─â┼úii mai ales ├«n contextul evenimentelor din ├«ntreaga zon─â ├«n care se pr─âbu┼čeau, unul dup─â altul, regimurile comuniste, ecua┼úia pare mai simpl─â dec├ót o presupun diver┼čii anali┼čti politici, ├«nmul┼úi┼úi, ├«n ultimele decenii, asemenea ciupercilor dup─â ploaie. A existat, mai ales ├«n ultimul deceniu al regimului comunist, o relativ restr├óns─â ÔÇô la nivelul unei vizibilit─â┼úi publice ÔÇô opozi┼úie, din care nu putea s─â lipseasc─â nici un grup restr├óns de anticeau┼či┼čti, mul┼úi dintre ei vechi ilegali┼čti ori efectiv inamici ai dictatorului. Nu altceva indicau ac┼úiunile acelui grup organizat ├«n chiar s├ónul unor lideri ÔÇô din veche ÔÇ×gard─âÔÇŁ, cu leg─âturi perene ┼či consistente inclusiv la Kremlin ÔÇô care ┼či-a f─âcut auzit vocea ├«nc─â de la ├«nceputul anului fatidic pentru regim.

Dup─â opinia larg acceptat─â ┼či c─âreia am subscris ├«nc─â de la ├«nceput, realitatea istoric─â care trebuie avut─â ├«n vedere e cea care s-a f─âcut sim┼úit─â chiar ├«n acele zile de foc ┼či care a fost amanetat─â ulterior ┼či de opinia public─â: au func┼úionat, ├«n acele momente de suspans istoric, ambele formule, ├«n sensul ├«n care, cu ori f─âr─â instig─âri str─âine dar cu toate temeiurile unei ÔÇ×lovituri de statÔÇŁ, o ├«nt├ómplare mai cur├ónd marginal─â, av├ónd ├«n centru un prelat timi┼čorean, s-a dovedit a fi sc├ónteia care avea s─â transforme orice scenariu imaginat ori imaginabil ├«ntr-o mi┼čcare cu puternice accente revolu┼úionare.

Ce-a urmat, se ┼čtie, se discut─â ├«n fel ┼či chip, ignor├óndu-se, iar─â┼či impardonabil, c├óteva elemente mai mult dec├ót plauzibile, ├«n sensul ├«n care evolu┼úiile ulterioare aveau s─â le confirme cu ori f─âr─â recunoa┼čterea celor implica┼úi. Cei ce se aflau ├«n culisele unei eventuale lovituri de stat ÔÇô care avea drept scop doar lin┼čarea camarilei ceau┼čiste ÔÇô au reu┼čit s─â ias─â imediat la vedere ┼či s─â pun─â m├óna pe h─â┼úurile unei mi┼čc─âri pe care aveau s-o conduc─â conform unei regii de tipul, cum spune ast─âzi, work in progress (liber tradus─â – ÔÇ×oper─â ├«n des─â┼čurareÔÇŁ), adic─â ├«ntr-o continu─â adaptare la succesiunea mi┼čc─ârilor de pe un teren pe care nimeni nu mai putea s─â-l controleze.

A┼čadar, lovitura de stat, c├ót─â a fost, era oricum ├«ntr-o faz─â de proiect, ├«n a┼čteptarea momentului prielnic care ar fi putut r─âs─âri de oriunde ├«n marasmul social ├«n care societatea rom├óneasc─â ajunsese. E dificil c├ót merit i se poate atribui grupului disident anticeau┼čist, declasat ├«nt├ói de toate din unica ra┼úiune c─â n-a fost capabil de schimb─âri anterioare ├«n interiorul sistemului, ├«ns─â valul revolu┼úionar declan┼čat ├«nc─â din 21 decembrie a fost acel declan┼čator care avea s─â confere mi┼čc─ârii caracterul revolu┼úionar.

Ceea ce o nou─â anchet─â, printr-o investigare mai ordonat─â ┼či mai exigent─â a evolu┼úiei evenimentelor ├«ntr-o corelare mai ra┼úional─â ┼či cu o rela┼úionare mai ordonat─â, ar putea s─â restituie foamei noastre de adev─âr, ar urma s─â denun┼úe calitatea ┼či calibrul diversionist cu dirijori de-acum individualiza┼úi, dar nu ┼či cataloga┼úi juridic, atest├ónd finalmente tocmai caracterul ambiguu al unei ├«nt├órziate lovituri de palat transformat─â, pe un teren social minat, ├«ntr-o revolu┼úie. Mi se pare, ├«n acest context, cu tot regretul pentru victimele acelor zile, mai ales cele de dup─â 22 decembrie, c─â solu┼úii juridice cu mobil de exemplaritate ar fi de-acum cu totul inadecvate.

Asta nu înseamnă că demersul pentru o definire mai clară a celor întâmplate în acele zile de-acum 27 de ani n-ar avea o legitimitate, cel puţin una istorică, cu condiţia, deja anticipată, să nu ne fie livrată o variantă în numele unui presupus Adevăr Absolut.

O dilemă cât o istorie. Ceea ce presupune că, probabil, vom rămâne să trăim cu ea în continuare. Fie că ne place ori nu.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

opt + = 11

Arhiva

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Noi   Ian »
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031