ÔÇ×Rom├ónia ÔÇô al treilea ┼ú─ârm al fluviului care curge ├«n─âuntrul meuÔÇŁ

Interviu cu poetul, romancierul, traduc─âtorul ┼či academicianul brazilian MARCO LUCCHESI Marco Lucchesi 1Sosit pentru a nu
Cite┼čte

Incon┼čtien┼úa p─âc─âtoas─â a unor ÔÇ×formatoriÔÇŁ de opinie

Iată ce scriam cu mai bine de patru ani în urmă; mai exact, în 23
Cite┼čte

Mario Costantini

Mario Costantini: Pe drumul spre casă George Popescu  Au trecut aproape două decenii de când, în medievala
Cite┼čte

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului   Din noul (merituos ╚Öi provocator) val de poe╚Ťi craioveni, Eleanor Mircea
Cite┼čte

Alda Merini

Alda Merini I poeti lavorano di notte / Poe╚Ťii lucreaz─â noaptea ÔÇ×C├ónd sunt ├«ntrebat─â de unde se
Cite┼čte

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound.

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound. (ap─ârut ├«n ÔÇ×Corriere dÔÇÖinformazioneÔÇŁ, 26-27 aprilie 1958, apoi ├«n colec╚Ťia
Cite┼čte

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis ┬áGeorge Popescu ┬áAndrea Zanzotto, ÔÇťcel mai bun dintre poe╚Ťii italieni n─âscu╚Ťi
Cite┼čte

Davide Ronconi Scrisoare deschis─â dasc─âlilor filologi

Davide Ronconi Scrisoare deschis─â dasc─âlilor filologi   Mai mult dec├ót o scrisoare, aceasta este o implorare. Ceva unde
Cite┼čte

Aldo Moro ┼či sf├ór┼čitul politicii

Pe 16 martie trecut s-au ├«mplinit ÔÇô ┼či s-au comemorat ├«ntr-o larg─â gam─â de manifest─âri
Cite┼čte

Claudio Magris despre o art─â ┼či nu numai

[...]   Al doilea g├ónd. Vorbind despre Leo Castelli, de scurt timp disp─ârut, Claudio Magris (┬źCorriere della
Cite┼čte

Portret spre neuitare: IONELA PRODAN

În lumea pe care nu contenim, uneori cu o inabilitate greu pardonabilă, s-o așezăm cu
Cite┼čte

├Änc─â o trist─â desp─âr╚ŤireÔÇŽ

Vestea plec─ârii dintre noi, ├«ntr-un alt orizont, a lui Jean B─âile╚Öteanu a sosit, s├ómb─ât─â diminea╚Ťa
Cite┼čte

O (alt─â) ÔÇ×stafieÔÇŁ b├óntuie prin Europa?

Cum poate fi ignorată ori, mai grav, uitată formula marxistă pusă ca avertisment în preambulul
Cite┼čte

Receptarea lui E. M. Cioran în Italia

A┼ča cum am promis cititorilor acestei rubrici, reiau, aici, din pagini reg─âsite ┼či doar ├«n
Cite┼čte

Despre destinul (fast) al lui Cioran în Italia

Nu știu cum se întâmplă cu noi, românii, și nu de ieri, de azi, ci
Cite┼čte

Povara nostalgiei

N.B. Sub impactul, pu┼úin a┼čteptat ┼či de aceea cople┼čitor, al celor dou─â momente omagiale pe
Cite┼čte

Zarv─â ╚Öi haos pe calea suspendat─â a speran╚Ťei

Reg─âsesc ├«n noianul de ├«nsemn─âri conservate ├«n spa╚Ťiul memorial al computerului o ├«nsemnare de mai
Cite┼čte

După scrutin: Italia o (tristă) premieră într-o neagră seară a Europei

S-a confirmat, potrivit primelor proiec╚Ťii de la ├«nchiderea sec╚Ťiilor de votare, ceea ce anticipam ├«n articolul
Cite┼čte

Roma vs Bruxelles: noi și intrigante sfidări

Tot mai bulversat de ceea ce se petrece ├«n ultimii ani pe scena politicii ÔÇô
Cite┼čte

Un poem de Andrei Tarkovski

Not─â N-am ╚Ötiut c─â marele cineast rus a scris, ├«n afara c─âr╚Ťilor sale ╚Ötiute ╚Öi citite,
Cite┼čte

Seducătoarea singurătate a unui tânăr gânditor marxist

23 martie 2017
Autor

La doar 34 de ani c├ónd ├«mpline┼čte peste c├óteva luni, italianul Diego Fusaro ├«mi aminte┼čte de cazurile, rare ├«n istoria cultural─â occidental─â, ale unor personalit─â┼úi de o precocitate febril─â ┼či nelipsite de un gr─âunte de genialitate. ├Änsu┼či parcursul s─âu biografic ┼či intelectual e, ├«ntr-un fel, descump─ânitor, chiar ┼či la nivelul unei minime luare ├«n act. N─âscut la Torino, unde ├«┼či des─âv├ór┼če┼čte studiile, ├«n Filosofia istoriei, apoi ├«n Filosofia ideilor, cu o tez─â consacrat─â lui Karl Marx, apoi un doctorat la Universitatea milanez─â ÔÇ×Vita-Salute San RaffaeleÔÇŁ, devine imediat cercet─âtor la Universitatea torinez─â, unde pred─â ├«n prezent, ce altceva, dec├ót un curs de istoria ideilor.

A debutat, la doar 22 de ani, cu o carte intitulat─â ÔÇ×Filosofie ┼či speran┼ú─âÔÇŁ, ├«n 2005, urmate de alte 13 lucr─âri editoriale, a┼čadar c├óte una anual, dintre care a┼č aminti ÔÇ×La frarmacia di EpicuroÔÇŁ (ÔÇ×Farmacia lui EpicurÔÇŁ 2006), ÔÇ×Essere senza tempoÔÇŁ (ÔÇ×Fiin┼ú─â f─âr─â timpÔÇŁ. 2010, ÔÇ×Minima mercantiliaÔÇŁ (├«ntr-o traducere aproximativ─â ÔÇ×Minim mercantilismÔÇŁ, 2012), ÔÇ×LÔÇÖorizzonte in movimentoÔÇŁ (ÔÇ×Orizont ├«n mi┼čcareÔÇŁ, 2012), ÔÇ×CoraggioÔÇŁ (├«n acela┼či an, a┼čadar nu mai pu┼úin de trei c─âr┼úi ap─ârute ├«n acela┼či an, la v├órsta de 29 ani), ca ┼či, printre ultimele, ÔÇ×Fichte e lÔÇÖanarchia del commercioÔÇŁ (ÔÇ×Fichte ┼či anarhia comer┼úuluiÔÇŁ, 2014), ÔÇ×Antonio GramsciÔÇŁ (2015) ┼či, de cur├ónd, ÔÇ×Pensare altrimentiÔÇŁ (ÔÇ×A g├óndi altfelÔÇŁ, 2017).

Am l─âsat deoparte inten┼úionat trei dintre lucr─ârile sale editoriale consacrate exclusiv g├óndirii marxiste, ├«n linia c─âreia s-a ├«nscris de la ├«nceput ┼či pe care nu inten┼úioneaz─â s-o abandoneze: ÔÇ×Marx e lÔÇÖatomismo grecoÔÇŁ, 2007, ÔÇ×Karl Marx e la schiavit├╣ salariataÔÇŁ(ÔÇ×Karl Marx ┼či servitutea salariat─âÔÇŁ, din acela┼či an) ┼či, doi ani mai t├órziu, ÔÇ×Bentornato Marx!ÔÇŁ (Bine-ai revenit Marx!ÔÇŁ).

Este, printre altele, ├«ngrijitorul unui site pe internet, gratuit ┼či incitant pentru cine dore┼čte s─â se familiarizeze cu cei mai importan┼úi g├ónditori din istoria civiliza┼úiei universale, de la antici la contemporani, intitulat ÔÇ×FilosoficoÔÇŁ.

Carismatic, ┼úine conferin┼úe ├«n locuri publice (s─âli de teatru ori de sport, urm─ârit de un public imens ┼či participativ, av├ónd voca┼úia unui discurs pe c├ót de pertinent pe at├ót de disociativ ┼či, fire┼čte, captivant ┼či persuasiv. I-am urm─ârit, ├«n video, unele dintre ele ┼či nu mi-am putut disimula admira┼úia ┼či pl─âcerea. Are mereu argumente greu de comb─âtut, beneficiind nu doar de o deschidere interpretativ─â pe c├ót de liber─â pe at├ót de argumentativ─â, dar ┼či o disponibilitate la dialog tot mai rar─â printre unii dintre confra┼úii s─âi, fie prefer├ónd amvonul imperturbabil, fie pedagogia monologal─â, de regul─â infertil─â.

├Änt├óia ┼či cea mai insinuant─â ├«ntrebare pe care o isc─â op┼úiunea sa de extrac┼úie marxist─â e c├ót se poate de plauzibil─â ├«n spa┼úiul g├óndirii actuale, ca s─â nu spun c─â la noi e catalogat─â drept blasfemie. Faptul c─â nu e ┼či nici nu poate fi vorba, ├«n acest caz, de acel Marx confiscat de ÔÇ×socialismul realÔÇŁ ori cum mai e catalogat, pentru cei mai mul┼úi dintre masa amorf─â de anti-marxi┼čti nu mai prezint─â vreun impediment. Drept e c─â t├ón─ârul g├ónditor italian nu doar c─â l-a citit ┼či recitit din scoar┼ú─â ├«n scoar┼ú─â, cum se zice, ├«ns─â i-a confruntat ideile ┼či pozi┼úiile cu cele ale celorlal┼úi importan┼úi filosofi de dinainte ┼či de dup─â, mai ales cu cele ale lui Fichte ┼či Hegel, spre a ajunge la cei care, ├«n Fran┼úa, ├«n Anglia, ca ┼či ├«n tot Occidentul, ┼či-au conturat pozi┼úii ferme ├«n spiritul ┼či litera autorului ÔÇ×CapitaluluiÔÇŁ.

Mai clar decât par astfel de aspecte disociative, iată una dintre susţinerile cele mai tonice, nelipsite de un simţ al arţagului, ale lui Diego Fusaro:

 

ÔÇ×Marx a murit. Aceasta e obsesiva litanie pe care de-acum ne-am obi┼čnuit s-o auzim. ├Än spatele acestui c├ónt funebru se ascunde totu┼či, poate, prevestirea dac─â o atare tranzi┼úie ar avea loc cu adev─ârat, fiindc─â ÔÇ×mortulÔÇŁ ├«n chestiune e ├«nc─â ├«n putere ┼či nu ├«nceteaz─â s─â semene panic─â printre cei vii. Cine se ├«nc─âp─â┼ú├óneaz─â s─â repete, ├«n numele lui Dumnezeu ori al Pie┼úei, c─â ÔÇ×Marx a muritÔÇŁ o face, deci, fiindc─â e b├óntuit de spectrul s─âu ÔÇô el continu─â de fapt s─â denun┼úe contradic┼úiile unei lumi pe dos. Chiar ┼či azi c├ónd ÔÇ×socialismul realÔÇŁ e naufragiat ┼či c├ónd istoria a f─âcut f─âr├óme din visul lui Marx, falimentul profe┼úiilor sale nu corodeaz─â exactitatea denun┼úurilor formulate de el ┼či critica sa radical─â a capitalismului reprezint─â ├«nc─â instrumentarul conceptual cel mai ÔÇ×puternicÔÇŁ spre a critica societatea existent─â ┼či contradic┼úiile ce o str─âbat. Proiectul marxist continu─â s─â fie cea mai seduc─âtoare promisiune de fericire de care filosofia modern─â a fost capabil─âÔÇŁ. (din cartea Bentornato Marx,. edi┼úia a doua, 2009).

 

Despre o alt─â incitant─â ┼či comentat─â carte a sa (ÔÇ×Minima mercantiliaÔÇŁ), iat─â ce scria, ├«ntr-un studiu introductiv un mai v├órstnic confrate al s─âu, Andrea Tagliapietra, ├«n mod paradoxal mai ├«nclinat c─âtre izvoarele g├óndirii de tip religios:

 

ÔÇ×Pe urmele lui Hegel ┼či Marx, cartea delineaz─â o fenomenologie a spiritului capitalismului condus─â pe dou─â planuri ale istoriei modernit─â┼úii ┼či ale principalelor figuri ale g├óndirii care au animat-o. Maxim─â alienare a omului fa┼ú─â de propriile poten┼úialit─â┼úi ontologice, monoteismul actual al pie┼úei e prima societate ├«n care domne┼čte suveran principiul metafizic al nelimit─ârii, ÔÇ×r─âul infinitÔÇŁ al normei acumul─ârii nem─âsurate a profitului pe seama vie┼úii umane ┼či a planetei. ├Än acest scenariu, filosofia r─âm├óne locul riscului absolut: de fapt, ea e locul posibilei rezisten┼úe la nihilismul formei marf─â ┼či, deopotriv─â, al eventualei sale legitim─âri ├«n stil postmodernÔÇŁ.

 

Pe de alt─â parte, dincolo de adversit─â┼úi, nu pu┼úine nici ┼či printre cona┼úionali s─âi, ceea ce publicul re┼úine ┼či admir─â la Diego Fusaro, chiar ┼či c├ónd e vorba de Marx ┼či de g├óndirea sa, este claritatea cu care interpretul restituie ideile ┼či conceptele marxiste, de o manier─â care las─â deschis accesul, ├«n deplin─â judecat─â personal─â, cititorului s─âu. Ceea ce nu-i deloc pu┼úin lucru ├«n g├óndirea actual─â.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

4 × doi =

Arhiva

martie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Feb   Apr »
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031