* mai sunt mâini pe care nu le-am atins mai sunt ochi care nu m-au privit urechi la
Citeşte

“Lucian Irimescu și tentația artistică a magmaticului”

“Lucian Irimescu și tentația artistică a magmaticului”     Lucian Irimescu probează una dintre calitățile esențiale ale artei
Citeşte

„Temută şi hulită; o aventură „competiţională” dinainte pierdută…

„Temută şi hulită; o aventură „competiţională” dinainte pierdută…   O dezbatere asupra condiţiei istoriilor literare astăzi, aşa
Citeşte

Cronos contra Cronos: suspensia poetică a nostalgicului

Consacrându-se la – şi cu – deplină maturitate cercetării literare, autoarei, printre altele, a unei
Citeşte

Premiul literar: între recunoaştere şi consacrare

  N-am fost niciodată un fan al premiilor literare. Tratându-le, în principiu, cu plusul de relativism
Citeşte

Oriana Fallaci „Un marxist la New York”

Oriana Fallaci   Un marxist la New York   Iată-l că sosește: fragil, arzând de miile sale dorinţe, de
Citeşte

Maria Corti: Avantext

Termenul ²avantext² e de-acum utilizat din două puncte de vedere în mod necesar divergente, unul
Citeşte

Marcuse- Heidegger «Scrisorile anului zero»

Deşi foarte cunoscut încă din manifestarea sa pe scena istoriei, episodul Rectoratului lui Heidegger la
Citeşte

Nadia Cavalera

Nadia Cavalera Ultra-experimentalism sau poetica nonsensului apocaliptic   Cu câteva luni în urmă, am primit din Italia un
Citeşte

Alda Merini: 17 poeme

Am văzut pe câmpul tinereţii ceva ce de departe se ivea: era culoarea fanteziei şi-n cer pornit-am să
Citeşte

Alfonso Gatto: Șapte poeme

Surâzându-ți   Surâzându-ți înseamnă a muri, împingând cuvântul spre tărâmul acela uşor spre cochilia în zumzet spre cerul înserării, spre orice lucru
Citeşte

Cioburi

Am uitat să-ţi spun (totdeauna se uită esenţialul): grădina m-a uitat şi mama n-a putut cuprinde în
Citeşte

nu mai există catifea nici speranţă

nu mai există catifea nici speranţă   ai zis atunci și mi-ai mai zis să scrii despre mine
Citeşte

Cea mai urâtă zi dintotdeauna

Cea mai urâtă zi dintotdeauna   Găsesc prin spațiul virtual, cel accesibil nouă(?) o informație interesantă –
Citeşte

Daniele Cavicchia

Născut la Montesilvano, lângă Pescara, în 1948, a publicat 15 volume de versuri, începând cu
Citeşte

Loredana Magazzeni - Miraculoasa rană

    Miraculoasa rană -   „Dezordinea mea. În asta se află: că fiece lucru pentru mine e o
Citeşte

MARIO LUNETTA

Născut la Roma, unde a decedat în 2017. Are la activ o vastă operă ce acoperă
Citeşte

F. Aderca – un condotier al noii literaturi

În pofida prestanţei recunoscute de cei mai importanţi reprezentanţi ai epocii literare în care a
Citeşte

Daniele Cavicchia

Născut la Montesilvano, lângă Pescara, în 1948, a publicat 15 volume de versuri, începând cu
Citeşte

Daniele Cavicchia

Născut la Montesilvano, lângă Pescara, în 1948, a publicat 15 volume de versuri, începând cu
Citeşte

Cronos contra Cronos: suspensia poetică a nostalgicului

23 septembrie 2019
Autor

Consacrându-se la – şi cu – deplină maturitate cercetării literare, autoarei, printre altele, a unei binevenite monografii avându-l ca protagonist, ca uomo universale, pe Ion Biberi, i se cuvin recunoscute cel puțin două calități incontestabile menite a delimita un profil eminamente propriu: predilecția pentru zonele de „umbră”, în sensul ocultării din varii circumstanțe a unor valori autentice ale culturii noastre, și acribia documentării, deseori cu un evident aplomb arhivistic.

În acest context mi se pare a circumscrie orientarea sa spre zone tematice cu particularități distincte (valorificarea scriitorilor din exil și patrimoniul cultural al Balcanilor) finalizate cu rezultate de referință.

 

Cum despre această paletă a preocupărilor sale deja finalizate în câteva lucrări ce întregesc arealul patrimonial al culturii noastre naționale („cazurile” cele mai demne de reținut rămân lucrările recuperatoare ale unor maeștri ai exilului precum Vintilă Horia și Mircea Popescu încă in actu) mă voi pronunța în alte contexte, voi încerca de data aceasta cartografierea poeticii sale, luând drept reper volumul cel mai recent, cu titlul Timpul din ceasuri, apărut anul trecut în colecția de profil a editurii craiovene Aius.

În realitate, Mihaela Albu n-a publicat până la cartea pe care o supun acum atenției, decât patru plachete de versuri*  dintre care îmi pare (relativul e dat de lipsa celorlalte trei volume) că unele cuprind și transpuneri ori chiar creații scrise nemijlocit în engleză.

Parcimonioasă cu sine pe cât de generoasă, de pe poziții exegetice, cu alții, poeta resimte cu o acuitate firească presiunea metamorfică a liricii autohtone în parcursul succesiunii generaţionale, dovedindu-se mai solidară cu experienţele novatoare ale şaizeciştilor şi ale celor  ce i-au urmat, rectactilă, deliberat şi, aş spune, organic, faţă de modele cu un prea pronunţat gust experimentalist.

„Câmpul” său de bătălie – una frontal asumată – îmi pare a fi Trecerea, ca efigie şi măsură a temporalităţii, în cheia blagiană ştiută, ca să nu mai invoc recurentul, prin pulberea milenară, avertisment horaţian asupra fugii ireparabile a vremii. Avertizată, în chiar intimitatea actului creativ, asupra prea apăsatei familiarităţi cu densa topografie a poeziei post-şaizeciste căreia i-a fost martoră şi, într-o mare măsură, mărturisitoare nu întru totul „inocentă” (prin tentative exegetice deseori inedite şi problematizante), Mihaela Albu are intuiţia exactă de a nu se sustrage acelei presiuni, refuzându-şi, cu inteligenţă, tentaţia unor re-grupări într-o actualitate destabilizatoare a unui discurs poetic de-acum cumva clasicizat.

În această perspectivă, lirismul său e eminamente şi, pe alocuri, aproape programat confesiv, cu tensiuni ale unei trăiri in personam a unor întâmplări, evenimente, împrejurări cărora li se cenzurează derizoriul cotidianităţii prin filtrul captivant al contemplaţiei ca instrument nemijlocit al decantării alunecării prin timp, lăsând spaţiu deschis viziunii meta-forico-fizice, într-o aluviune a modernităţii tari (cum ar numi-o vreunul din profeţii post-modernului).

Căci, recunoaşte autoarea, „Dintru /  Poetul îmbrăcase metafora / o slobozise spre Lume /dezmărginise taina /de necuprinsul…/ ore și zile strângea într-o rostire / lumina cea adevărată… / Între Cer și Pământ / între cârmuitorii zilei și ai nopţii / peste ape și peste uscat / Logos / În ziua a șaptea / Poetul s-a odihnit / în iubire. (Facerea).

Nu mai surprinde, astfel, într-o astfel de situare faţă de real şi de sine, nici fortissime versuri-enunţuri precum „Lumina înlumită” (supralicitând un referent religios) sau „Poezia, / înzeită”, înzestrată, fireşte, „cu aripi de înger albastru”, în-trupată, iarăşi firesc, în Cuvânt, căci asumat vocaţional Poetul e chemat „să înlumească verbul…”(Lumină înlumită, Poezia).

Sunt nenumărate exemple de enunţuri structurate în metafore memorabile, propunând, într-un decurs pe care l-aş asimila unei arte de sorginte sapienţială, o pe-trecere prin subterfugiile unei temporalităţi, nu atât culpabile în sine, cât hăituind fiinţa în mută şi, pe alocuri, dramatică înfruntare cu precaritatea care e a destinului.

Căci dacă „Timpul curge / fără nicio sfială…”, sub pagoda unei precipitări pe care ne e dificil s-o acceptăm („…graba cu care vine toamna! / cu care creşte iarba”) ceea ce mai rămâne, în marginea unei neputinţe supra-destinale, e punerea în actul operator a amintirii, unic, oricât de fragil şi inconsistent, prag al acelei ireparabile treceri.

Una pe care, jucându-şi nu fără temeritate propria „carte”, ca un talisman ezoteric, autoarea o converteşte, cu magia exorcizantă a logosului, într-un registru al nesupunerii, suspendând, în flash-uri temperat trans-cendentale, pulsiunile unui neîmblânzit nostalgic. O bătăile, cum anticipam, cu Trecerea mutată, famelic, într-o Pe-Trecere, ca o confruntare cronotopică – Cronos contra Cronos – în care ambii agenţi substituie Sinele.


* Lumină înlumită, Ed. TipoMoldova, 2011, Catharsis. Poems, Ed. Libra, București & Humanitas, Montreal, 2006, Ca o dragoste târzie…, Ed. Ramuri, 2005 și Între două porți, Ed.H&H Promotion, New York, 2002.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

4 + = unsprezece

Arhiva

septembrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Iul    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30