ÔÇ×Rom├ónia ÔÇô al treilea ┼ú─ârm al fluviului care curge ├«n─âuntrul meuÔÇŁ

Interviu cu poetul, romancierul, traduc─âtorul ┼či academicianul brazilian MARCO LUCCHESI Marco Lucchesi 1Sosit pentru a nu
Cite┼čte

Incon┼čtien┼úa p─âc─âtoas─â a unor ÔÇ×formatoriÔÇŁ de opinie

Iată ce scriam cu mai bine de patru ani în urmă; mai exact, în 23
Cite┼čte

Mario Costantini

Mario Costantini: Pe drumul spre casă George Popescu  Au trecut aproape două decenii de când, în medievala
Cite┼čte

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului   Din noul (merituos ╚Öi provocator) val de poe╚Ťi craioveni, Eleanor Mircea
Cite┼čte

Alda Merini

Alda Merini I poeti lavorano di notte / Poe╚Ťii lucreaz─â noaptea ÔÇ×C├ónd sunt ├«ntrebat─â de unde se
Cite┼čte

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound.

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound. (ap─ârut ├«n ÔÇ×Corriere dÔÇÖinformazioneÔÇŁ, 26-27 aprilie 1958, apoi ├«n colec╚Ťia
Cite┼čte

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis ┬áGeorge Popescu ┬áAndrea Zanzotto, ÔÇťcel mai bun dintre poe╚Ťii italieni n─âscu╚Ťi
Cite┼čte

Davide Ronconi Scrisoare deschis─â dasc─âlilor filologi

Davide Ronconi Scrisoare deschis─â dasc─âlilor filologi   Mai mult dec├ót o scrisoare, aceasta este o implorare. Ceva unde
Cite┼čte

Aldo Moro ┼či sf├ór┼čitul politicii

Pe 16 martie trecut s-au ├«mplinit ÔÇô ┼či s-au comemorat ├«ntr-o larg─â gam─â de manifest─âri
Cite┼čte

Claudio Magris despre o art─â ┼či nu numai

[...]   Al doilea g├ónd. Vorbind despre Leo Castelli, de scurt timp disp─ârut, Claudio Magris (┬źCorriere della
Cite┼čte

Portret spre neuitare: IONELA PRODAN

În lumea pe care nu contenim, uneori cu o inabilitate greu pardonabilă, s-o așezăm cu
Cite┼čte

├Änc─â o trist─â desp─âr╚ŤireÔÇŽ

Vestea plec─ârii dintre noi, ├«ntr-un alt orizont, a lui Jean B─âile╚Öteanu a sosit, s├ómb─ât─â diminea╚Ťa
Cite┼čte

O (alt─â) ÔÇ×stafieÔÇŁ b├óntuie prin Europa?

Cum poate fi ignorată ori, mai grav, uitată formula marxistă pusă ca avertisment în preambulul
Cite┼čte

Receptarea lui E. M. Cioran în Italia

A┼ča cum am promis cititorilor acestei rubrici, reiau, aici, din pagini reg─âsite ┼či doar ├«n
Cite┼čte

Despre destinul (fast) al lui Cioran în Italia

Nu știu cum se întâmplă cu noi, românii, și nu de ieri, de azi, ci
Cite┼čte

Povara nostalgiei

N.B. Sub impactul, pu┼úin a┼čteptat ┼či de aceea cople┼čitor, al celor dou─â momente omagiale pe
Cite┼čte

Zarv─â ╚Öi haos pe calea suspendat─â a speran╚Ťei

Reg─âsesc ├«n noianul de ├«nsemn─âri conservate ├«n spa╚Ťiul memorial al computerului o ├«nsemnare de mai
Cite┼čte

După scrutin: Italia o (tristă) premieră într-o neagră seară a Europei

S-a confirmat, potrivit primelor proiec╚Ťii de la ├«nchiderea sec╚Ťiilor de votare, ceea ce anticipam ├«n articolul
Cite┼čte

Roma vs Bruxelles: noi și intrigante sfidări

Tot mai bulversat de ceea ce se petrece ├«n ultimii ani pe scena politicii ÔÇô
Cite┼čte

Un poem de Andrei Tarkovski

Not─â N-am ╚Ötiut c─â marele cineast rus a scris, ├«n afara c─âr╚Ťilor sale ╚Ötiute ╚Öi citite,
Cite┼čte

Destinul unui profet revoltat

23 decembrie 2011
Autor

Destinul unui profet revoltat

 

Profet indiscutabil al mai tuturor dezastrelor ┼či aporiilor prin care defunctul secol al XX-lea a marcat sf├ór┼čitul modernit─â┼úii ┼či a facilitat trecerea la postmodernitate, ├«n ciuda interesului f─âr─â precedent pe care l-au st├órnit opera ┼či destinul s─âu, Friedrich Nietzsche a continuat s─â sfideze curiozitatea multor exege┼úi, fie ei filosofi de profesie, psihologi ori psihanali┼čti, litera┼úi ori sociologi. ┼×i oric├ónd de paradoxal ar p─ârea, dac─â exegeza operei a atins dimensiunea unei ├«ntregi biblioteci, biografia acestui solitar g├ónditor conserv─â ├«nc─â destule locuri obscure continu├ónd s─â poten┼úeze nu pu┼úinele controverse iscate ├«n jurul s─âu ├«nc─â din timpul straniei sale existen┼úe. Un cercet─âtor italian, Massimo Fini, apar┼úin├ónd genera┼úiei de intelectuali afirma┼úi la ├«nceputul anilor ÔÇÖ60 atunci c├ónd, ├«n Italia ┼či ├«n Europa, a explodat ceea ce s-a numit ┬źcazul Nietzsche┬╗, a scris ┼či publicat, anul acesta, o biografie a filosofului, cu titlul Nietzsche, ap─ârut─â la prestigioasa editur─â vene┼úian─â Marsilio. Fini a parcurs mai bine de patru decenii lectur├ónd ┼či scriind despre Nietzsche, ├«ndeosebi ├«n paginile unor publica┼úii, printre care ┬źLÔÇÖEuropeo┬╗, fiind, totodat─â, autorul unei lucr─âri de referin┼ú─â, La ragione aveva torto? (┬źSe ├«n┼čelase ra┼úiunea?┬╗), ap─ârut─â ├«n 1985.

Printre cele mai evidente merite ale acestei ultime biografii semnate de Massimo Fini recenzen┼úii au semnalat stilul cursiv, ÔÇťjurnalisticÔÇŁ, ce face lectura fluent─â ┼či captivant─â. Punctul de plecare al acestui demers pare s─â-l constituie celebra lucrare a lui Janz, Via┼úa lui Nietzsche, ├«n trei volume, care, a┼ča cum se ┼čtie, e mai mult o bogat─â culegere de materiale documentare dec├ót o biografie. Tocmai valorific├ónd multe din aceste materiale, dar ┼či propriile investiga┼úii avansate pe teren (biograful italian a cercetat aproape ├«ntreaga ÔÇťgeografieÔÇŁ a existen┼úei nietzscheene, ├«ncep├ónd cu R├Âcken, mica localitate ├«n care s-a n─âscut filosoful), Fini contureaz─â un traiect existen┼úial documentat, reconstituind un destin singular, marcat de boli, de scandaluri, de solitudine, de misoginism, de rela┼úii ├«nc─â ambigue ┼či azi cu propria sor─â, de ÔÇťdivor┼úuriÔÇŁ scandaloase (cu Wagner, ├«n ordine spiritual─â, cu faimoasa Lou Salom├ę, ├«n plan sentimental).

Portretul ce se ├«mpline┼čte la cap─âtul acestui demers decantat cu ├«ntregul arsenal al jurnalistului ce ┼čtie s─â se lase ÔÇťmanipulatÔÇŁ doar de adev─ârurile documentate pare un ÔÇťjurnal de bordÔÇŁ al unui destin atipic, un personaj concur├ónd fic┼úiunea dostoievskian─â; astfel, boala misterioas─â, miopia aproape de orbire, statura de scund ┼či gras, mai cur├ónd de bondoc, lipsit de agilitate, nenorocos ├«n via┼úa erotic─â, solitar, ne├«n┼úeles de mam─â ┼či de sor─â, orfan de tat─â la numai cinci ani, contestat de proprii mae┼čtri chiar la debutul editorial, suferind de depresiune ┼či de obsesia sinuciderii, un b─ârbat anxios care, b├óntuit de insomnii, abuzeaz─â de somnifere; toate acestea contribuie la instituirea doar a unor pu┼úine ┼či scurte perioade de concentrare ┼či de luciditate ale filosofului. ÔÇťFi┼ča clinic─âÔÇŁ a lui Nietzsche este at├ót de alarmant─â ├«nc├ót un medic de ast─âzi nu i-ar da nici o ┼čans─â de supravie┼úuire peste limita a c├ótorva luni.

┼×i totu┼či, autorul Genealogiei morale ┼či al Considera┼úiilor inactuale a reu┼čit s─â-┼či ├«nving─â maladiile, fizice dar mai ales pe cele ÔÇťmoraleÔÇŁ ┼či ÔÇťideologiceÔÇŁ, ├«ns─â numai p├ón─â la punctul la care suferin┼úa s-a cronicizat, iar problema supravie┼úuirii a c─âp─âtat o alt─â miz─â, cea a transgres─ârii onticului prin ├«nscrierea sa ├«ntr-un orizont supra-mundan. Profet f─âr─â voie al veacului al XX-lea, Nietzsche i-a putut intui ┼či anticipa tragediile, pariurile, falsit─â┼úile ┼či mizele eronate, aporiile ┼či capcanele ├«n care avea s─â cad─â, cu umanitatea sa cu tot, prin confuzia valorilor, subminarea interiorit─â┼úii din om, antamarea unor ┼úinte gre┼čite, feti┼čizarea ra┼úiunii ┼či mitizarea progresului, toate constituindu-se, apoi, ├«n tot at├ótea atribute tari ale postmodernit─â┼úii c─âreia filosoful i-a putut desemna, ├«n liter─â ┼či ├«n spirit, aproape toate manifest─ârile ┼či consecin┼úele de care noi ├«nc─â ne mai minun─âm ├«n descoperirea lor, nu o dat─â ingenu─â.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

× patru = 20

Arhiva

decembrie 2011
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
    Ian »
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031