* mai sunt m├óini pe care nu le-am atins mai sunt ochi care nu m-au privit urechi la
Cite┼čte

ÔÇťLucian Irimescu ╚Öi tenta╚Ťia artistic─â a magmaticuluiÔÇŁ

ÔÇťLucian Irimescu ╚Öi tenta╚Ťia artistic─â a magmaticuluiÔÇŁ     Lucian Irimescu probeaz─â una dintre calit─â╚Ťile esen╚Ťiale ale artei
Cite┼čte

ÔÇ×Temut─â ┼či hulit─â; o aventur─â ÔÇ×competi┼úional─âÔÇŁ dinainte pierdut─âÔÇŽ

ÔÇ×Temut─â ┼či hulit─â; o aventur─â ÔÇ×competi┼úional─âÔÇŁ dinainte pierdut─âÔÇŽ   O dezbatere asupra condi┼úiei istoriilor literare ast─âzi, a┼ča
Cite┼čte

Cronos contra Cronos: suspensia poetic─â a nostalgicului

Consacr├óndu-se la ÔÇô ┼či cu ÔÇô deplin─â maturitate cercet─ârii literare, autoarei, printre altele, a unei
Cite┼čte

Premiul literar: ├«ntre recunoa┼čtere ┼či consacrare

  N-am fost niciodat─â un fan al premiilor literare. Trat├óndu-le, ├«n principiu, cu plusul de relativism
Cite┼čte

Oriana Fallaci ÔÇ×Un marxist la New YorkÔÇŁ

Oriana Fallaci   Un marxist la New York   Iat─â-l c─â sose╚Öte: fragil, arz├ónd de miile sale dorin┼úe, de
Cite┼čte

Maria Corti: Avantext

Termenul ²avantext² e de-acum utilizat din două puncte de vedere în mod necesar divergente, unul
Cite┼čte

Marcuse- Heidegger ┬źScrisorile anului zero┬╗

De┼či foarte cunoscut ├«nc─â din manifestarea sa pe scena istoriei, episodul Rectoratului lui Heidegger la
Cite┼čte

Nadia Cavalera

Nadia Cavalera Ultra-experimentalism sau poetica nonsensului apocaliptic   Cu c├óteva luni ├«n urm─â, am primit din Italia un
Cite┼čte

Alda Merini: 17 poeme

Am v─âzut pe c├ómpul tinere┼úii ceva ce de departe se ivea: era culoarea fanteziei ┼či-n cer pornit-am s─â
Cite┼čte

Alfonso Gatto: ╚śapte poeme

Sur├óz├óndu-╚Ťi ┬á Sur├óz├óndu-╚Ťi ├«nseamn─â a muri, ├«mping├ónd cuv├óntul spre t─âr├ómul acela u┼čor spre cochilia ├«n zumzet spre cerul ├«nser─ârii, spre orice lucru
Cite┼čte

Cioburi

Am uitat s─â-┼úi spun (totdeauna se uit─â esen┼úialul): gr─âdina m-a uitat ┼či mama n-a putut cuprinde ├«n
Cite┼čte

nu mai există catifea nici speranţă

nu mai exist─â catifea nici speran┼ú─â   ai zis atunci ╚Öi mi-ai mai zis s─â scrii despre mine
Cite┼čte

Cea mai urâtă zi dintotdeauna

Cea mai ur├ót─â zi dintotdeauna   G─âsesc prin spa╚Ťiul virtual, cel accesibil nou─â(?) o informa╚Ťie interesant─â ÔÇô
Cite┼čte

Daniele Cavicchia

Născut la Montesilvano, lângă Pescara, în 1948, a publicat 15 volume de versuri, începând cu
Cite┼čte

Loredana Magazzeni - Miraculoasa ran─â

    Miraculoasa ran─â - ┬á ÔÇ×Dezordinea mea. ├Än asta se afl─â: c─â fiece lucru pentru mine e o
Cite┼čte

MARIO LUNETTA

Născut la Roma, unde a decedat în 2017. Are la activ o vastă operă ce acoperă
Cite┼čte

F. Aderca ÔÇô un condotier al noii literaturi

În pofida prestanţei recunoscute de cei mai importanţi reprezentanţi ai epocii literare în care a
Cite┼čte

Daniele Cavicchia

Născut la Montesilvano, lângă Pescara, în 1948, a publicat 15 volume de versuri, începând cu
Cite┼čte

Daniele Cavicchia

Născut la Montesilvano, lângă Pescara, în 1948, a publicat 15 volume de versuri, începând cu
Cite┼čte

Destinul unui profet revoltat

23 decembrie 2011
Autor

Destinul unui profet revoltat

 

Profet indiscutabil al mai tuturor dezastrelor ┼či aporiilor prin care defunctul secol al XX-lea a marcat sf├ór┼čitul modernit─â┼úii ┼či a facilitat trecerea la postmodernitate, ├«n ciuda interesului f─âr─â precedent pe care l-au st├órnit opera ┼či destinul s─âu, Friedrich Nietzsche a continuat s─â sfideze curiozitatea multor exege┼úi, fie ei filosofi de profesie, psihologi ori psihanali┼čti, litera┼úi ori sociologi. ┼×i oric├ónd de paradoxal ar p─ârea, dac─â exegeza operei a atins dimensiunea unei ├«ntregi biblioteci, biografia acestui solitar g├ónditor conserv─â ├«nc─â destule locuri obscure continu├ónd s─â poten┼úeze nu pu┼úinele controverse iscate ├«n jurul s─âu ├«nc─â din timpul straniei sale existen┼úe. Un cercet─âtor italian, Massimo Fini, apar┼úin├ónd genera┼úiei de intelectuali afirma┼úi la ├«nceputul anilor ÔÇÖ60 atunci c├ónd, ├«n Italia ┼či ├«n Europa, a explodat ceea ce s-a numit ┬źcazul Nietzsche┬╗, a scris ┼či publicat, anul acesta, o biografie a filosofului, cu titlul Nietzsche, ap─ârut─â la prestigioasa editur─â vene┼úian─â Marsilio. Fini a parcurs mai bine de patru decenii lectur├ónd ┼či scriind despre Nietzsche, ├«ndeosebi ├«n paginile unor publica┼úii, printre care ┬źLÔÇÖEuropeo┬╗, fiind, totodat─â, autorul unei lucr─âri de referin┼ú─â, La ragione aveva torto? (┬źSe ├«n┼čelase ra┼úiunea?┬╗), ap─ârut─â ├«n 1985.

Printre cele mai evidente merite ale acestei ultime biografii semnate de Massimo Fini recenzen┼úii au semnalat stilul cursiv, ÔÇťjurnalisticÔÇŁ, ce face lectura fluent─â ┼či captivant─â. Punctul de plecare al acestui demers pare s─â-l constituie celebra lucrare a lui Janz, Via┼úa lui Nietzsche, ├«n trei volume, care, a┼ča cum se ┼čtie, e mai mult o bogat─â culegere de materiale documentare dec├ót o biografie. Tocmai valorific├ónd multe din aceste materiale, dar ┼či propriile investiga┼úii avansate pe teren (biograful italian a cercetat aproape ├«ntreaga ÔÇťgeografieÔÇŁ a existen┼úei nietzscheene, ├«ncep├ónd cu R├Âcken, mica localitate ├«n care s-a n─âscut filosoful), Fini contureaz─â un traiect existen┼úial documentat, reconstituind un destin singular, marcat de boli, de scandaluri, de solitudine, de misoginism, de rela┼úii ├«nc─â ambigue ┼či azi cu propria sor─â, de ÔÇťdivor┼úuriÔÇŁ scandaloase (cu Wagner, ├«n ordine spiritual─â, cu faimoasa Lou Salom├ę, ├«n plan sentimental).

Portretul ce se ├«mpline┼čte la cap─âtul acestui demers decantat cu ├«ntregul arsenal al jurnalistului ce ┼čtie s─â se lase ÔÇťmanipulatÔÇŁ doar de adev─ârurile documentate pare un ÔÇťjurnal de bordÔÇŁ al unui destin atipic, un personaj concur├ónd fic┼úiunea dostoievskian─â; astfel, boala misterioas─â, miopia aproape de orbire, statura de scund ┼či gras, mai cur├ónd de bondoc, lipsit de agilitate, nenorocos ├«n via┼úa erotic─â, solitar, ne├«n┼úeles de mam─â ┼či de sor─â, orfan de tat─â la numai cinci ani, contestat de proprii mae┼čtri chiar la debutul editorial, suferind de depresiune ┼či de obsesia sinuciderii, un b─ârbat anxios care, b├óntuit de insomnii, abuzeaz─â de somnifere; toate acestea contribuie la instituirea doar a unor pu┼úine ┼či scurte perioade de concentrare ┼či de luciditate ale filosofului. ÔÇťFi┼ča clinic─âÔÇŁ a lui Nietzsche este at├ót de alarmant─â ├«nc├ót un medic de ast─âzi nu i-ar da nici o ┼čans─â de supravie┼úuire peste limita a c├ótorva luni.

┼×i totu┼či, autorul Genealogiei morale ┼či al Considera┼úiilor inactuale a reu┼čit s─â-┼či ├«nving─â maladiile, fizice dar mai ales pe cele ÔÇťmoraleÔÇŁ ┼či ÔÇťideologiceÔÇŁ, ├«ns─â numai p├ón─â la punctul la care suferin┼úa s-a cronicizat, iar problema supravie┼úuirii a c─âp─âtat o alt─â miz─â, cea a transgres─ârii onticului prin ├«nscrierea sa ├«ntr-un orizont supra-mundan. Profet f─âr─â voie al veacului al XX-lea, Nietzsche i-a putut intui ┼či anticipa tragediile, pariurile, falsit─â┼úile ┼či mizele eronate, aporiile ┼či capcanele ├«n care avea s─â cad─â, cu umanitatea sa cu tot, prin confuzia valorilor, subminarea interiorit─â┼úii din om, antamarea unor ┼úinte gre┼čite, feti┼čizarea ra┼úiunii ┼či mitizarea progresului, toate constituindu-se, apoi, ├«n tot at├ótea atribute tari ale postmodernit─â┼úii c─âreia filosoful i-a putut desemna, ├«n liter─â ┼či ├«n spirit, aproape toate manifest─ârile ┼či consecin┼úele de care noi ├«nc─â ne mai minun─âm ├«n descoperirea lor, nu o dat─â ingenu─â.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

opt − 8 =

Arhiva

decembrie 2011
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
    Ian »
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031