Europa, în ajunul unei aniversări

25 martie 2017
Autor

Nu ┼čtim prea multe detalii despre reuniunea aniversar─â a celor ┼čaizeci de ani care au trecut de la parafarea, la Roma, ├«n 25 martie 1957 a primului Tratat ce-avea s─â deschid─â drumul,┬á anevoios, sinuos ┼či nelipsit de momente riscante, cu care de altfel se confrunt─â ┼či ├«n prezent, al Europei Unite. Nu ┼čtiu nici dac─â, ├«n capitala c├óndva imperial─â dep─â┼čind hotarele b─âtr├ónului continent, vor fi prezen┼úi to┼úi cei 27 de ┼čefi de state ┼či de guverne (cu referire la Marea Britanie, ├«ndeosebi, deja angajat─â pe calea abandon─ârii Uniunii), ├«ns─â nu aceasta e unica incertitudine a acestei ├«nt├ólniri pe care mul┼úi s-au gr─âbit s-o califice ca fiind una de r─âscruce. Mai ales ├«n contextul noilor ini┼úiative, declan┼čate de Junker mai ├«nt├ói ┼či resetate de cei patru ÔÇ×mu┼čchetariÔÇŁ adep┼úi ai unei schimb─âri de vitez─â, reprezent├ónd, cu excep┼úia Spaniei, pe atunci franchist─â, statele fondatoare ale structurii de mai t├órziu.

Cu siguran┼ú─â, ca ├«n oricare astfel de ├«nt├ólniri, spiritul protocolar ┼či diplomatic va triumfa, l─âs├ónd ├«ntr-o suspensie probabil ┼či nedeclarat─â ca atare disputele cu care se confrunt─â, cu at├ót mai mult cu c├ót, ├«n aceea┼či not─â a ÔÇ×politicii corecteÔÇŁ, s-a evitat, printr-un oficiu de temperan┼ú─â, posibilul conflict cu unele dintre ┼ú─ârile estice, ├«ndeosebi cu cele din grupul ÔÇ×VisegradÔÇŁ. Nu ┼či cu noi, fire┼čte, c─âci nu era cazul, cumin┼úei ai p─âm├óntului cum suntem ┼či de care ne ├«nstr─âin─âm pe zi ce trece, sub spectrul dizgra┼úios ale unei slug─ârnicii ancestrale.

Prin urmare, dac─â m├óine, la Roma, nu se va discuta ÔÇô dec├ót probabil ├«ntr-o surdin─â prin ea ├«ns─â┼či ├«ngrijor─âtoare ÔÇô despre disocieri de viteze ┼či, deci, despre o restructurare cu nuclee mai tari ori mai m─ârgina┼če, precaritatea UE, real─â ┼či plin─â de necunoscute, va r─âm├óne ├«n stand by.

Iar─â┼či, nu ┼čtiu ce pozi┼úie ÔÇô ┼či mai ales dac─â va avea vreuna ÔÇô va adopta ┼či va profera pre┼čedintele Rom├óniei (ori doar al unei p─âr┼úi al ei !?), dar mai mult ca sigur c─â, fie c─â va citi, didactice┼čte, vreun discurs preg─âtit, fie se va mul┼úumi cu c├óteva fraze protocolare, ne va informa, la final, laconic, cum ├«l ┼čtim, c─â totul e ├«n regul─â ┼či c─â Uniunea va merge ├«nainte cu toate vitezele imaginabile.

Asta ca s─â nu supere pe nimeni, chiar dac─â, a┼ča cum subliniam ┼či cum ┼čtim cu to┼úii, starea actual─â a Uniunii Europene se afl─â la r─âscruce cu adev─ârat istoric─â. O confirma alalt─âieri, ├«ntr-un discurs ┼úinut ├«n fa┼úa Parlamentului de la Roma (a┼ča cum ar fi fost normal s─â procedeze ┼či Johannis), pre┼čedintele ┼ú─ârii gazde a importantului summit, fie el ┼či aniversat.

Sergio Mattarella, c─âci de el e vorba, a vorbit, pe larg despre UE reparcurg├óndu-i premisele cu r─âd─âcini ├«n propria sa ┼úar─â datorate unor vizionari, continu├ónd cu momentul inaugural de acum ┼čaizeci de ani accentu├ónd un lucru rareori relevat la dimensiunea sa real─â: ÔÇ×P─ârin┼úii Europei, a spus el, cei ne-au oferit Tratatul, cu consensul democratic al ┼ú─ârilor lor, nu erau ni┼čte vizionari, ci mai cur├ónd oameni politici con┼čtien┼úi de sfid─âri ┼či de riscuri capabili s─â le ├«nfrunte. Ceea ce i-a ├«mpins la ├«nceput a fost o condi┼úie interna┼úional─â de o puternic─â instabilitate, caracterizat─â de o competi┼úie bipolar─â pe toate fronturileÔÇŽÔÇŁ

El reamintea actul de divizare a continentului, t─âiat la mijloc, prin demarca┼úia de la Berlin, apoi mi┼čc─ârile de independen┼úe anticoloniale din Algeria ┼či din Maroc, invadarea Ungariei, ├«n 1956, criza┬á Canalului de la Suez. O situa┼úie de o fragilitate ap─âsat─â ce impunea exigen┼úa restituirii unei noi perspective continentului european. Era nevoie ÔÇô atunci ca ┼či acum ÔÇô de curaj ┼či de clarviziune, c─âci azi Europa pare mai cur├ónd retras─â asupra ei ├«nse┼či, chiar dac─â ┼či con┼čtient─â de nevoia unor noi ┼či importan┼úi pa┼či de f─âcut ┼či, totu┼či, nesigur─â ├«n a dep─â┼či r─âscrucea ├«n care a ajuns. Drumul spre integrare nu e deloc u┼čor, ├«ns─â, atunci c├ónd s-a dorit, ├«n ciuda at├ótor dificult─â┼úi, s-a reu┼čit, asum├ónd un rol semnificativ ┼či ├«n evolu┼úia rela┼úiilor interna┼úionale.

Cert, ├«ntoarcerea la suveranitate na┼úional─â, ca unic scenariu, nu va conduce la pace, nici nu va aduce mai mult─â prosperitate ┼či siguran┼ú─â cet─â┼úenilor europeni. Fiindc─â ÔÇô iar aici survine de fapt pozi┼úia-cheie, fireasc─â, ra┼úional─â a unui ┼čef de stat responsabil ÔÇô nicio ┼úar─â european─â singur─â ┼či nici doar trei-patru nu pot garanta efectiva prosperitate ┼či siguran┼ú─â a propriilor cet─â┼úeni. Ca ┼či acum ┼čaizeci de ani, e nevoie de o Europ─â Unit─â, ├«n integralitatea ei, fiindc─â exigen┼úele dezvolt─ârii, ale prosperit─â┼úii continentului nostru sunt legate ├«ntr-un mod indisolubil de capacitatea colectiv─â de a avea dreptul la propria voce pe scena politicii interna┼úionale, afirm├óndu-┼či propriile valori, propriile identit─â┼úi, propriile interese ale cet─â┼úenilor lor.

├Än fapt, aniversarea Tratatului de la Roma se ├«nscrie ├«n r├óndul ├«nt├ólnirilor cu Istoria ┼či care nu pot fi, f─âr─â riscuri, niciodat─â am├ónate. Ori ratate. Ne sim┼úim, de-acum, cu to┼úii europeni, ├«ns─â ceea ce a r─âmas de f─âcut este Europa ├«ns─â┼či. Ca tare, nici nu se pune problema unor separa┼úii ┼či, cu at├ót mai pu┼úin, a unor amput─âri. Un refuz categoric al unor definiri grosolane e genul Nord vs Sud, ori Vest vs Est, nu sunt de dorit:

ÔÇ×Solu┼úia potrivit c─âreia criza unor debite suverane ┼či a acelei ├«ncetiniri a economiei nu poate fi un act de ├«n┼úelegere a drepturilor sociale ├«n ┼ú─ârile membre. Asta nu ├«nseamn─â c─â nu se impune o reform─â a tratatelor, ├«ns─â e c├ót se poate de limpede c─â ea nu poate s─â se fac─â dec├ót cu to┼úi ┼či pentru to┼úiÔÇŁ.

Un discurs nu doar de pe pozi┼úia unei gazde ospitaliere, ci ┼či a unui politician, ├«n linia acelor p─ârin┼úi fondatori, pe deplin con┼čtient ┼či ra┼úional de ┼čansa unei relans─âri, optime ┼či nepartizane, a unei noi etape, mai profunde ┼či mai juste, a Europei Unite. Ceea ce, la fel de firesc, ne dorim cu to┼úii, l─âs├ónd populi┼čtii de toate culorile ┼či neamurile s─â latre ├«n pustiu.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Arhiva

martie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Feb   Apr »
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031