v.p. (epistol─â cvasi-clandestin─â)

Lui Vio, la 60 de ani   S─â te fi z─ârit ├«nt├óia oar─â ├«n vacarmul unei adun─âri
Cite┼čte

Viorel Pîrligras: risipitorul de har

Viorel Pîrligras e un risipitor: al darurilor cu care a fost binecuvântat, al pasiunii pentru
Cite┼čte

Umberto Eco ÔÇô un medievist ├«n postmodernitatea virtual─â

Umberto Eco ÔÇô un medievist ├«n postmodernitatea virtual─â   (Aproxim─âri ipotetice) George Popescu   ┬á Printre cele mai ascu┼úite, inventive ┼či rafinate
Cite┼čte

Geo Vasile ÔÇô traduc─âtorul congener cu Gellu Naum

Geo Vasile ÔÇô traduc─âtorul congener cu Gellu Naum   Numele lui Geo Vasile l-am ├«nt├ólnit, cred, ├«nt├óia
Cite┼čte

la carta bionda del Caff├ę del Turco

la carta bionda del Caff├ę del Turco   ci sono altri hamletÔÇŽ la carta bionda del Caff├ę del
Cite┼čte

Gela Enea sau revolta disimulat─â elegiac

Ceea ce surprinde la întâia lectură a poeziei din cea de-a doua carte de versuri
Cite┼čte

Poezia ÔÇĺ sinonimie a onticului

Cu un debut revuistic ├«n ├«ndep─ârtatul 1973 ├«n revista sibian─â ÔÇ×TransilvaniaÔÇŁ ┼či cu botezul lui
Cite┼čte

disidenţă vs. rezistenţă prin cultură

  ├Än acest eseu propun o clarificare a dihotomiei disiden┼ú─â/ rezisten┼ú─â care pare sub├«nscris─â, din p─âcate,
Cite┼čte

La Rio de Janeiro Un cartier luxuriant ca un biliard al viitorului Braziliei

Se vor împlini în curând trei ani de la preluarea puterii, în Brazilia, de către
Cite┼čte

Mario Luzi: o poezie inedit─â

Am scris despre poetul italian finalist, trei ani consecutivi, al Premiului Nobel, o monografie (Povara
Cite┼čte

Eugenio Montale

    ├Än fum De c├óte ori te-am a┼čteptat la gar─â ├«n frig, ├«n cea┼ú─â. M─â plimbam tu┼čind, cump─âr├ónd ziare
Cite┼čte

Un studiu de Italo Calvino

Sfidarea labirintului[i]   1. De la revolu┼úia industrial─â, filosofi, literatur─â, art─â au cunoscut o traum─â pe care
Cite┼čte

Michele Ranchetti și poezia epifanică

Michele Ranchetti și poezia epifanică Michele Ranchetti, născut la Milano în 1925, decedat la Florenţa, în
Cite┼čte

ÔÇ×Rom├ónia ÔÇô al treilea ┼ú─ârm al fluviului care curge ├«n─âuntrul meuÔÇŁ

Interviu cu poetul, romancierul, traduc─âtorul ┼či academicianul brazilian MARCO LUCCHESI Marco Lucchesi 1Sosit pentru a nu
Cite┼čte

Incon┼čtien┼úa p─âc─âtoas─â a unor ÔÇ×formatoriÔÇŁ de opinie

Iată ce scriam cu mai bine de patru ani în urmă; mai exact, în 23
Cite┼čte

Mario Costantini

Mario Costantini: Pe drumul spre casă George Popescu  Au trecut aproape două decenii de când, în medievala
Cite┼čte

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului   Din noul (merituos ╚Öi provocator) val de poe╚Ťi craioveni, Eleanor Mircea
Cite┼čte

Alda Merini

Alda Merini I poeti lavorano di notte / Poe╚Ťii lucreaz─â noaptea ÔÇ×C├ónd sunt ├«ntrebat─â de unde se
Cite┼čte

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound.

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound. (ap─ârut ├«n ÔÇ×Corriere dÔÇÖinformazioneÔÇŁ, 26-27 aprilie 1958, apoi ├«n colec╚Ťia
Cite┼čte

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis ┬áGeorge Popescu ┬áAndrea Zanzotto, ÔÇťcel mai bun dintre poe╚Ťii italieni n─âscu╚Ťi
Cite┼čte

Michele Ranchetti și poezia epifanică

25 iunie 2019
Autor

Michele Ranchetti și poezia epifanică

Michele Ranchetti, n─âscut la Milano ├«n 1925, decedat la Floren┼úa, ├«n 2 februarie 2008, istoric, traduc─âtor ┼či poet italian; unul din importan┼úii istorici ai bisericii ┼či ai religiei din cultura italian─â, profesor la Universitatea florentin─â, consultant editorial, traduc─âtor ┼či ├«ngrijitor al operelor lui Wittgenstein, Freud, Celan, Rilke, Benjaminm, ├«ngrijitor al edi┼úiei din Biblie ├«n cunoscuta versiune ├«n italian─â a lui Giovanni Diodati.

Dintre operele sale, cea mai cunoscut─â este cea din 1963, ÔÇ×Cultura e riforma religiosa nella storia del modernismoÔÇŁ, ca ┼či lucrarea cu titlul ÔÇťNon cÔÇÖ├Ę pi├╣ religione Istituzione e verit├á nel cattolicesimo italiano del NovecentoÔÇŁ, ap─ârut─â la editura Garzanti ├«n 2003.

Ca poet a publicat volumul cu titlul ÔÇťLa mente musicaleÔÇŁ, ├«n 1988, ÔÇťVerbaleÔÇŁ, ├«n 2001, cu care a c├ó┼čtigat premiul ÔÇťViareggio-RepaciÔÇŁ ├«n acela┼či an.

 

Din Mintea muzical─â

Nu vă faceţi un prieten pe pământ
pe care trebuie să-l părăsiţi, pe prag
nu zăboviţi prea mult, plecarea
s─â fie violent─â ┼či m├ónioas─â.

La vremea sorocului tu singur
vei vorbi pentru tine ┼či-┼úi vei l─âuda
numele scuzându-te pentru momentele
ce te-au învins: cu toţii te vor vorbi de rău
pe diferite voci ┼či mai du┼čm─âno┼či dec├ót
poate-ndura inteligenţa firii tale.

Iov r─âbd─âtor ┼či du┼čm─ânos
învins îţi stă alături.
Nu l-ai lăudat, doar în tine
zace învins, asaltul.
membrele reunite
în trupul tău nestricat
tr─âie┼čte divizat ┼či indiferent.

Sinuciderea ├«n mine tr─âie┼čte
┼či ├«n calmul nenatural ┼či lent
s-a retrezit
ridicându-se pe coate
izvorându-mi în spate:
iat─â eu asist la b─ât─âlia
dintre moarte dreapt─â ┼či nedreapt─â
┼či prima e un pat,
cu mintea ┼či trupul ├«ndelung tr─âie┼čti,
unde pe spate calc pe cadavru-mi,
cealalt─â, moarte nedreapt─â,
e o fraud─â violent─â.

Fericit m-am n─âscut ┼či iute
cu mândrie mi-am pierdut
afecţiunea celor dragi. Disperaţi
i-am v─âzut nechema┼úi, deosebi╚Ťi de cei vii
dintr-o urm─â de dureroas─â mil─â,
apropiindu-se de moarte.

Nicicând n-am trăit fericit în copilărie
┼čtiind deja r─âul de a cunoa╚Öte
înainte de vreme. Pe mine pentru mine, în mine
însumi înăuntrul meu. 

*

Mai ├«nainte de a muri o f─âptur─â tr─âie┼čte
diferit. Cei dragi iau avânt
ca nave create din mare
gata de pornire. Cei dragi
au o soart─â, cine moare
nu are prezent. Ce-i de zis, cui
să-i întorci privirea, ce
siguranţă s-adaugi acelui suflu
ce lipse┼čte ┼či zugr─âve┼čte
întreaga viaţă?

Întreaga viaţă de adult
am trăit-o printre voi, întâi am spionat
ca mam─â fiul, pe urm─â
crescut─â cu voi,
liber─â v-am f─âcut mari,
în timp ce senilă în aparenţă,
trăiesc copilăroase ceruri îndrăgostite
din care pic ca un ┼čoim al lacului
peste voi în casele voastre
┼či-i port la
moarte pe cei mari, la tinereţe pe copii.

Stau în patul de suferinţă pentru voi, surâd
┼či m─â prefac c─â mor: voi sta┼úi ├«ngenunchia┼úi
ca la un staul sf├ónt ┼či eu sunt copilul
pe care eu însămi îl veghez.

Nu crede s─â moar─â ┼či ├«╚Öi ├«ndep─ârteaz─â
trupul s─âu de cei dragi, sustrage
acum timpul său încet-încet
cucerind alt timp pentru sine.

┼×i iar─â┼či v─â rev─âd, iat─â-m─â la voi,
care mă priviţi pe când am rămas
un sub┼úire fir de p├ónz─â ce m─â-nvele┼čte.

Lumină-n ochi îmi pun spre-a mă vedea,
putere pun în vorbă
spre mine însămi viaţa
cu ├«n┼úeleapt─â pruden┼ú─â ┼či spaim─â: al─âturi de moarte-mi
cu toţii aveţi vârsta pe care am avut-o
dincolo de care m─â leg
cu pruden┼ú─â ┼či spaim─â: pe pragul
vieţii voastre a mea se deschide.

Sprâncene întrebătoare, pleoape lăsate,
iat─â r─âsuflarea ce u┼čoar─â devine, un suflu
totul e gata s─â moar─â, piciorul,
m├óna-miÔÇŽ Binecuv├óntat fie-mi trupul.

Din Proce-verbal (2001)

Sf├ór┼čitul confrunt─ârii: un
adev─âr liber ÔÇô era
necesar sf├ór┼čitul spre a ├«mplini
┼či cunoa┼čte din afara locului
de origine:
chipul mamei ┼či al tat─âlui
împiedicau adevărul.

*

Mor imaginile învoirii
vieţi ce nu mai sunt paralele se întrerup
e trebuinţă de a fi prezente, nu soartă.
Tu nu e┼čti
mai aproape de sf├ór┼čit dec├ót de ├«nceput
┼či locul nu exist─â: acum se pr─âbu┼če┼čte
sau suie ┼či se sustrage: se v─âde┼čte
ca prezen┼ú─â dincolo de ve┼čnica absen┼ú─â.

*

Trăiesc într.o casă
ca viu: mort
voi fi înviat.

*

Îngrijesc, cum vezi, o grădină
îngustă, pe măsura
copilului care în mine
tr─âie┼čte ca adult: cheia
răsplatei mele pământene.
Copaci fără ramuri, tăiaţi
de gerul ve┼čniciei, fructe
pe trunchiuri inexistente
ucise de t─âceri.
Pământ fără culoare, doluri
aride, hoituri, moare.

*

Acolo unde credeai s─â-╚Ťi g─âse╚Öti
d─âruirea nu refuzu-l prime┼čti ci
voinţa contrară în contrapunct
nu cognoscibil─â, diferit─â, blestemat─â:
mila ta distruge universul
dacă-l asumă ca axiomă, însă ura e
cea care te face liber iar tu nu vrei să învie
din cenu┼čile stinse ale vie┼úii celei vii.

*

Din biseric─â-n biseric─â spre relicv─â
itinerariul e unde e┼čti, e ├«n tine, nu are
semne vizibile: unde era
un drum ┼či ├«n jur se deschidea
o fugă e ţintuit
zăvorât un prezent.
Rămâne doar o absidă, un portal
figuri de damnaţi în fugi
apocaliptice formând
un amestec de credinţă
zidită în sufletele credincioase:
trupurile curg spre înfruntare.

*

Dacă încerc să mă distrug
este spre a nu fi ajuns
de moartea sa, să cedez mai înainte,
să nu fiu prezent, deja în afara
ţarcului de viaţă.

 

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

− 1 = doi

Arhiva

iunie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Mai   Iul »
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930