Premiul literar: ├«ntre recunoa┼čtere ┼či consacrare

N-am fost niciodată un fan al premiilor literare. Tratându-le, în principiu, cu plusul de relativism
Cite┼čte

Mircea Popescu ÔÇô un c─ârturar rom├ón neresemnat

Două consistente volume cu un caracter miscelaneu fatalmente impus de un destin ingrat atestă cât
Cite┼čte

Umberto Eco: elogiul erorilor care schimb─â lumea

La doar câteva zile de la despărţirea de Umberto Eco continuă, mai ales în spaţiul
Cite┼čte

Un "jurnal" textualizant al lui Dracula sau o poveste postmodern─â a lui Vlad ┼óepe┼č

Când mi-a căzut întâia oară sub ochi cartea lui Marin Mincu Il diario di Dracula,
Cite┼čte

Intemperanţa ca stare poetică

aporeme (Autograf nr.1/ 2005) George Popescu Intemperan┼úa ca stare poetic─â   Intempestiv ┼či insurgent, ├«n m─âsura ├«n care ceea
Cite┼čte

RESTITUIRI

Dante Maffia, Constantin Udroiu la Sorbona Not─â   M─ârturisesc cu un sentiment de jen─â (greu pardonabil chiar ┼či ├«n
Cite┼čte

Blog/Notes RESTITUIRI

Un act incon╚Ötient de subminare a istoriei George Popescu   M─ârturisesc, am ajuns ├«n punctul nevralgic ├«n care
Cite┼čte

RESTITUIRI (Articol ap─ârut ├«n revista ÔÇ×RamuriÔÇŁ, nr. 3, martie 1991, p. 4.)   George Popescu   De la con┼čtiin┼úa crizei
Cite┼čte

Despre ceea ce nu mai trebuie demonstrat!

┼×i la urma urmei ce anume mai era de demonstrat? Ce anume nu ┼čtiam cu
Cite┼čte

Absenteismul ÔÇô o maladie recrudescent─â

Dincolo de rezultatele alegerilor locale par┼úiale desf─â┼čurate duminica trecut─â ┼či mai ├«nainte ca forma┼úiunile politice
Cite┼čte

ÔÇ×Ciuma ro┼čieÔÇŁ ÔÇô o gratuit─â blasfemie

Epitetul acesta, de ÔÇ×cium─â ro┼čieÔÇŁ, poate s─â-┼či fi avut o anume validitate ├«n primii ani
Cite┼čte

Despre grava maladie a primatului

M─ârturisesc din capul locului c─â mi-a displ─âcut dintotdeauna preten┼úia, prezent─â ┼či activ─â ├«n via┼úa de
Cite┼čte

Despre suferinţă

Cu siguranţă că suferea de Alzeimer vecinul pe care, în de-acum îndepărtata-mi copilărie, îl priveam
Cite┼čte

Sindromul cumetriei în politica dâmboviţeană

N-am scris demult despre politichia intern─â (c─âci de Politic─â, ├«n semnifica┼úia sa consacrat─â istoric ┼či
Cite┼čte

Noi tehnologii spre o ÔÇ×gaur─â neagr─â intelectual─âÔÇŁ.

Notam, în articolul de ieri, că unicul progres înregistrat la summit-ul G7 din localitatea siciliană
Cite┼čte

N. BALOT─é ÔÇô A FI PE CALE

  Aventura intelectual─â a lui N. Balot─â, ├«nceput─â cu decenii ├«n urm─â ├«n ambian┼úa specific─â a
Cite┼čte

Un summit G7 inutil spre o lume tot mai instabil─â

A fost nevoie de acest summit a celor ┼čapte granzi de pe Terra (├«n absen┼úa
Cite┼čte

Al. Piru ┼či emblema autorit─â┼úii

Sperăm, dacă nu s-a decis nimic până în prezent, ca, măcar din toamnă, 2017 să
Cite┼čte

├Änapoi, la clasiciÔÇŽ

Am scris nu demult, în această rubrică despre nevoia re-lecturii operelor care ne-au marcat, într-un
Cite┼čte

I.D. S├ÄRBU ÔÇô CAPTA┼óIA MEMORIEI

  I. D. S├«rbu r─âm├óne, orice s-ar spune, un caz singular al literaturii rom├óne: autor, printre
Cite┼čte

De la principii, la o “enciclopedie” a comunic─ârii literare

26 mai 2017
Autor

 

Cunoscut─â personalitate a literaturii ┼či culturii italiene (prozatoare, universitar─â profund implicat─â ├«n aventura semioticii italiene ┼či europene, abilitat─â ┼či fin─â editoare ┼či ├«n postura, pentru aproape dou─â decenii, de directoare a “Fondulului manuscrise de autori moderni ┼či contemporani” de la Pavia), Maria Corti e cunoscut─â publicului rom├ónesc ┼či prin traducerea, la sf├ór┼čitul anilor ’70, a celei mai cunoscute lucr─âri ┼čtiin┼úifice a sa, Principii ale comunic─ârii literare.

A scris ┼či publicat, ├«ntre altele, Metode ┼či fantasme (ÔÇ×Metodi e fantasmiÔÇŁ, 1969), C─âl─âtorie textual─â (ÔÇ×Il viaggio testualeÔÇŁ, 1978), ÔÇ×Fericirea mental─âÔÇŁ (ÔÇ×La felicit├á mentaleÔÇŁ, 1983), Istoria limbii ┼či istoria textelor (ÔÇ×Storia della lingua e storia dei testiÔÇŁ, 1991), Parcursurile inven┼úiei (ÔÇ×Percorsi dell’invenzioneÔÇŁ, 1993); dintre romane, men┼úion─âm Ora tuturor (ÔÇ×L’ora di tuttiÔÇŁ, 1962), Balul ├«n┼úelep┼úilor (ÔÇ×Il ballo dei sapienziÔÇŁ, 1966), C├óntecul sirenelor (ÔÇ×Il canto delle sireneÔÇŁ, 1989, tradus de ┬žtefania Mincu, la Editura Pontica).

Ultima sa carte de sagistic─â, intitulat─â Pentru o enciclopedie a comunic─ârii literare (ÔÇ×Per una enciclopedia della comunicazione letterariaÔÇŁ, 1997) ╚Öi pe care a tradus-o ├«nc─â de la apari╚Ťia ei ├«n Italia, se dore┼čte, ├«n chiar inten┼úia declarat─â a autoarei, o continuare (un volum doi) a celebrei, de-acum, Principii ale comunic─ârii literare, tot mai intens solicitat─â de speciali┼čti ┼či de public, tip─ârit─â, deci, ├«n ┼čase edi┼úii succesive. Continuarea se datoreaz─â, deci, cel pu┼úin unui impuls interior (medita┼úia particular─â asupra destinului Principiilor…), dar ┼či unuia a┼ča-zic├ónd exterior (├«ntrebarea repetat─â de c─âtre un anumit public cu privire la reluarea argumentelor acelor Principii ale comunic─ârii literare).

Astfel s-a delineat proiectul ‘enciclopedic’, adic─â al unei lucr─âri de prestigiu ┼či ┼úinut─â academic─â, pe care ├«ns─â autoarea a g├óndit-o ├«n forma unei enciclopedii “populare”, scris─â adic─â pentru publicul larg. ├Än acest prim (nou) proiect, ┼či-au g─âsit loc termenii: avantext (ÔÇ×avantestoÔÇŁ); intertextualitate (ÔÇ×intertestualit├á); locuri mentale (ÔÇ×luoghi mentaliÔÇŁ); lumi posibile (ÔÇ×mondi possibiliÔÇŁ); oralitate/scriitur─â: trei momente istorice diferite (ÔÇ×oralit├á/ scrittura: tre diversi momenti storiciÔÇŁ); personaje ale imaginarului ┼či ale fantasticului (ÔÇ×personaggi dell’immaginario e del fantasticoÔÇŁ); real ┼či realisme (ÔÇ×reale e realismiÔÇŁ).

Interesant─â ┼či incitant─â e ├«ns─â forma ├«n care autoarea ├«┼či concepe ┼či redacteaz─â ace┼čti ┼čapte “termeni” (“voci”) de dic┼úionar: nici expeditiv ┼či concentrat, ├«n genul consacrat al lucr─ârilor enciclopedice (gen UTET-ului) italian, dar nici eseistic prea lasc, ├«n stilul unor dezvolt─âri detaliate, cu istoric ┼či spirit polemic, ├«n stilul “istoriilor”literare ori a tratatelor teoretice (precum unele lucr─âri ale lui Adrian Marino, ├«n literatura noastr─â).

Maria Corti abordeaz─â conceptele enumerate cu aplombul ┼či dezinhibarea proprie unui cercet─âtor avizat, “vinovat” ├«n parte de chiar producerea ┼či o anume evolu┼úie a termenilor ├«n┼či┼či lua┼úi ├«n discu┼úie, utiliz├ónd un bogat ┼či inteligent ordonat material bibliografic, ├«ntr-un stil u┼čor eseistic care nu exclude, dar nici nu supraliciteaz─â, “morga” academic─â.

“Defini┼úiile” se articuleaz─â la cap─âtul fiec─ârei demers ├«n parte, ├«n baza unei necesare situ─âri “istorice” ┼či a unei minime dezvolt─âri teoretice, referin┼úele bibliografice, de┼či bogate, nu prejudiciaz─â coeren╚Ťa discursului, iar cele strict literare sunt ├«mprumutate marilor scriitori din arealul universal, conferind lecturii un plus de pl─âcere ┼či confort tot mai rar ├«nt├ólnit ├«n proiecte de asemenea anvergur─â.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

− 1 = trei

Arhiva

mai 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Apr   Iun »
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031