Aldo Moro ┼či sf├ór┼čitul politicii

Pe 16 martie trecut s-au ├«mplinit ÔÇô ┼či s-au comemorat ├«ntr-o larg─â gam─â de manifest─âri
Cite┼čte

Claudio Magris despre o art─â ┼či nu numai

[...]   Al doilea g├ónd. Vorbind despre Leo Castelli, de scurt timp disp─ârut, Claudio Magris (┬źCorriere della
Cite┼čte

Portret spre neuitare: IONELA PRODAN

În lumea pe care nu contenim, uneori cu o inabilitate greu pardonabilă, s-o așezăm cu
Cite┼čte

├Änc─â o trist─â desp─âr╚ŤireÔÇŽ

Vestea plec─ârii dintre noi, ├«ntr-un alt orizont, a lui Jean B─âile╚Öteanu a sosit, s├ómb─ât─â diminea╚Ťa
Cite┼čte

O (alt─â) ÔÇ×stafieÔÇŁ b├óntuie prin Europa?

Cum poate fi ignorată ori, mai grav, uitată formula marxistă pusă ca avertisment în preambulul
Cite┼čte

Receptarea lui E. M. Cioran în Italia

A┼ča cum am promis cititorilor acestei rubrici, reiau, aici, din pagini reg─âsite ┼či doar ├«n
Cite┼čte

Despre destinul (fast) al lui Cioran în Italia

Nu știu cum se întâmplă cu noi, românii, și nu de ieri, de azi, ci
Cite┼čte

Povara nostalgiei

N.B. Sub impactul, pu┼úin a┼čteptat ┼či de aceea cople┼čitor, al celor dou─â momente omagiale pe
Cite┼čte

Zarv─â ╚Öi haos pe calea suspendat─â a speran╚Ťei

Reg─âsesc ├«n noianul de ├«nsemn─âri conservate ├«n spa╚Ťiul memorial al computerului o ├«nsemnare de mai
Cite┼čte

După scrutin: Italia o (tristă) premieră într-o neagră seară a Europei

S-a confirmat, potrivit primelor proiec╚Ťii de la ├«nchiderea sec╚Ťiilor de votare, ceea ce anticipam ├«n articolul
Cite┼čte

Roma vs Bruxelles: noi și intrigante sfidări

Tot mai bulversat de ceea ce se petrece ├«n ultimii ani pe scena politicii ÔÇô
Cite┼čte

Un poem de Andrei Tarkovski

Not─â N-am ╚Ötiut c─â marele cineast rus a scris, ├«n afara c─âr╚Ťilor sale ╚Ötiute ╚Öi citite,
Cite┼čte

Umberto Eco - un incitant apel la cultivarea memoriei

Umberto Eco Drag─â nepoate, ├«nva╚Ť─â pe de rost (articol ap─ârut ├«n s─âpt─âm├ónalul ÔÇ×LÔÇÖEspressoÔÇŁ, la rubrica sa ÔÇ×La
Cite┼čte

RESTITUIRI

  Unde tr─âiesc ?[*] Cum g├óndesc ? Ce viseaz─â ? Poe┼úii italieni de azi ?   (Anchet─â preluat─â din s─âpt─âm├ónalul de
Cite┼čte

ANDREA ZANZOTTO ┬źCEI OPTZECI DE ANI NEVROTICI AI MEI PETRECU┼óI ├ÄN DEMONTAREA CUVINTELOR┬╗

┬źCEI OPTZECI DE ANI NEVROTICI AI MEI PETRECU┼óI ├ÄN DEMONTAREA CUVINTELOR┬╗ ┬á (Interviu realizat de Franco Marcoaldi,
Cite┼čte

Avangarda vs experimentalism sau în căutarea autenticităţii scriiturii

Termenul de avangardă ca atare are, la începuturile sale, o conotaţie negativă, dacă este să
Cite┼čte

PAUL CELAN.SPINUL ÎN CARNE SAU IDENTITATEA PIERDUTĂ.

Destinul postum al poeziei lui Paul Celan conserv─â datele ┼či, ├«n mare parte, structura ┼či
Cite┼čte

Premiul literar: ├«ntre recunoa┼čtere ┼či consacrare

N-am fost niciodată un fan al premiilor literare. Tratându-le, în principiu, cu plusul de relativism
Cite┼čte

Mircea Popescu ÔÇô un c─ârturar rom├ón neresemnat

Două consistente volume cu un caracter miscelaneu fatalmente impus de un destin ingrat atestă cât
Cite┼čte

Umberto Eco: elogiul erorilor care schimb─â lumea

La doar câteva zile de la despărţirea de Umberto Eco continuă, mai ales în spaţiul
Cite┼čte

De la principii, la o “enciclopedie” a comunic─ârii literare

26 mai 2017
Autor

 

Cunoscut─â personalitate a literaturii ┼či culturii italiene (prozatoare, universitar─â profund implicat─â ├«n aventura semioticii italiene ┼či europene, abilitat─â ┼či fin─â editoare ┼či ├«n postura, pentru aproape dou─â decenii, de directoare a “Fondulului manuscrise de autori moderni ┼či contemporani” de la Pavia), Maria Corti e cunoscut─â publicului rom├ónesc ┼či prin traducerea, la sf├ór┼čitul anilor ’70, a celei mai cunoscute lucr─âri ┼čtiin┼úifice a sa, Principii ale comunic─ârii literare.

A scris ┼či publicat, ├«ntre altele, Metode ┼či fantasme (ÔÇ×Metodi e fantasmiÔÇŁ, 1969), C─âl─âtorie textual─â (ÔÇ×Il viaggio testualeÔÇŁ, 1978), ÔÇ×Fericirea mental─âÔÇŁ (ÔÇ×La felicit├á mentaleÔÇŁ, 1983), Istoria limbii ┼či istoria textelor (ÔÇ×Storia della lingua e storia dei testiÔÇŁ, 1991), Parcursurile inven┼úiei (ÔÇ×Percorsi dell’invenzioneÔÇŁ, 1993); dintre romane, men┼úion─âm Ora tuturor (ÔÇ×L’ora di tuttiÔÇŁ, 1962), Balul ├«n┼úelep┼úilor (ÔÇ×Il ballo dei sapienziÔÇŁ, 1966), C├óntecul sirenelor (ÔÇ×Il canto delle sireneÔÇŁ, 1989, tradus de ┬žtefania Mincu, la Editura Pontica).

Ultima sa carte de sagistic─â, intitulat─â Pentru o enciclopedie a comunic─ârii literare (ÔÇ×Per una enciclopedia della comunicazione letterariaÔÇŁ, 1997) ╚Öi pe care a tradus-o ├«nc─â de la apari╚Ťia ei ├«n Italia, se dore┼čte, ├«n chiar inten┼úia declarat─â a autoarei, o continuare (un volum doi) a celebrei, de-acum, Principii ale comunic─ârii literare, tot mai intens solicitat─â de speciali┼čti ┼či de public, tip─ârit─â, deci, ├«n ┼čase edi┼úii succesive. Continuarea se datoreaz─â, deci, cel pu┼úin unui impuls interior (medita┼úia particular─â asupra destinului Principiilor…), dar ┼či unuia a┼ča-zic├ónd exterior (├«ntrebarea repetat─â de c─âtre un anumit public cu privire la reluarea argumentelor acelor Principii ale comunic─ârii literare).

Astfel s-a delineat proiectul ‘enciclopedic’, adic─â al unei lucr─âri de prestigiu ┼či ┼úinut─â academic─â, pe care ├«ns─â autoarea a g├óndit-o ├«n forma unei enciclopedii “populare”, scris─â adic─â pentru publicul larg. ├Än acest prim (nou) proiect, ┼či-au g─âsit loc termenii: avantext (ÔÇ×avantestoÔÇŁ); intertextualitate (ÔÇ×intertestualit├á); locuri mentale (ÔÇ×luoghi mentaliÔÇŁ); lumi posibile (ÔÇ×mondi possibiliÔÇŁ); oralitate/scriitur─â: trei momente istorice diferite (ÔÇ×oralit├á/ scrittura: tre diversi momenti storiciÔÇŁ); personaje ale imaginarului ┼či ale fantasticului (ÔÇ×personaggi dell’immaginario e del fantasticoÔÇŁ); real ┼či realisme (ÔÇ×reale e realismiÔÇŁ).

Interesant─â ┼či incitant─â e ├«ns─â forma ├«n care autoarea ├«┼či concepe ┼či redacteaz─â ace┼čti ┼čapte “termeni” (“voci”) de dic┼úionar: nici expeditiv ┼či concentrat, ├«n genul consacrat al lucr─ârilor enciclopedice (gen UTET-ului) italian, dar nici eseistic prea lasc, ├«n stilul unor dezvolt─âri detaliate, cu istoric ┼či spirit polemic, ├«n stilul “istoriilor”literare ori a tratatelor teoretice (precum unele lucr─âri ale lui Adrian Marino, ├«n literatura noastr─â).

Maria Corti abordeaz─â conceptele enumerate cu aplombul ┼či dezinhibarea proprie unui cercet─âtor avizat, “vinovat” ├«n parte de chiar producerea ┼či o anume evolu┼úie a termenilor ├«n┼či┼či lua┼úi ├«n discu┼úie, utiliz├ónd un bogat ┼či inteligent ordonat material bibliografic, ├«ntr-un stil u┼čor eseistic care nu exclude, dar nici nu supraliciteaz─â, “morga” academic─â.

“Defini┼úiile” se articuleaz─â la cap─âtul fiec─ârei demers ├«n parte, ├«n baza unei necesare situ─âri “istorice” ┼či a unei minime dezvolt─âri teoretice, referin┼úele bibliografice, de┼či bogate, nu prejudiciaz─â coeren╚Ťa discursului, iar cele strict literare sunt ├«mprumutate marilor scriitori din arealul universal, conferind lecturii un plus de pl─âcere ┼či confort tot mai rar ├«nt├ólnit ├«n proiecte de asemenea anvergur─â.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

doi + 1 =

Arhiva

mai 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Apr   Iun »
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031