Eugen Negrici: un intelectual ÔÇ×Honoris CausaÔÇŁ

26 mai 2017
Autor

C├ónd, ├«n toamna anului 1966, am p─â┼čit, ├«n ambientul abia ├«nfiripat al noii Alma Mater┬á craiovene, cu un entuziasm ├«ntru nimic cenzurat, un singur nume ni se oferea, mie ┼či celor ┼čaizeci ┼či cinci de c├ó┼čtig─âtori ai unui examen de admitere riguros ┼či extrem de exigent (O├║ son les ni├ęges dÔÇÖantan?), drept garan┼úie a unui parcurs universitar promi┼ú─âtor ├«n raport cu celelalte centre din ┼úar─â verificate prin tradi┼úie ┼či renume: criticul ┼či istoricul literar Al. Piru.

 

S-au scurs, iat─â, patruzeci ┼či nou─â de ani din acea toamn─â: o epoc─â, s-ar spune, echival├ónd cu exact cota regimului ├«nsu┼či ├«n care genera┼úia mea se n─âscuse ┼či cu ale c─ârui provoc─âri urma s─â se confrunte. Facultate abia n─âscut─â, ca ┼či Universitatea c─âreia, ├«n ciuda ierarhiei impuse de regimul politic ce-o transforma ├«ntr-o cenu┼č─âreas─â ├«n raport cu surorile sale ÔÇ×tehniceÔÇŁ, tocmai ├«┼či structura colectivul profesoral printr-o mobilizare de tineri supu┼či, ei ├«n┼či┼či, unui botez selectiv.

 

Printre ace┼čtia, figura lui Eugen Negrici, pe atunci asistent coordon├ónd seminarii de lingvistic─â: un b─ârbat ÔÇ×mare la statÔÇŁ, cu vorbele cronicarului, capt├ónd, cu sau f─âr─â voie, interesul colegelor mele ie┼čite, ele ├«nsele, aproape complet dezinhibate ├«n aerul ceva mai r─âcoros al unei lumi (autohtone) ├«n faz─â de dezghe┼ú, ┼či, mai ales, un t├ón─âr literat posesor al unui set de criterii evaluatoare care, ├«n praxisul comunica┼úional, eclata, impun─âtor, ba adesea ┼či ÔÇ×punitivÔÇŁ ├«n raport cu inadverten┼úele infantile ale ├«nv─â┼ú─âceilor nedeprin┼či cu drumul marcat de dificult─â┼úile facerii de sine.

Oric├ót de paradoxal ar p─ârea, Eugen Negrici n-avea aproape nimic din figura morganatic─â a universitarului de lung─â tradi┼úie, occidental─â ┼či mai ales rom├óneasc─â, pe linia, spre a ne opri la spa┼úiul autohton, ├«nceput─â de Maiorescu trec├ónd prin Iorga ┼či Nae Ionescu ┼či sf├ór┼čind cu C─âlinescu.

 

Nu voi continua acum ┼či aici acest exerci┼úiu ÔÇô┬á altfel necesar, iar, ├«n dreptul propriului meu destin literar c├ót va s─â fie, ┼či obligatoriu ÔÇô de evaluare a dimensiunii spirituale produc─âtoare de sens a lui Eugen Negrici ┼či a operei sale.

Cu tot aerul de nostalgie care-l br─âzdeaz─â involuntar, momentul mi se impune, ├«n consens cu ini┼úiativa Facult─â┼úii de Litere craiovene de a-i conferi pe merit titlul de Doctor Honoris Causa, mai cur├ónd ca o lec┼úie ÔÇô un memento ┼či un reper ├«n contextul precarit─â┼úii ├«n care se afl─â ├«nv─â┼ú─âm├óntul rom├ónesc ├«n toate componentele sale, dar cu deosebire ├«n cea universitar─â.

Un memento ┼či, totodat─â, un avertisment pentru cei care, tineri dar ┼či maturi, nu obosesc anul├ónd ┼čcoala rom├óneasc─â de mai an reduc├ónd-o c├ót se poate de gre┼čit la func┼úia ÔÇ×propagandistic─âÔÇŁ, real─â, fire┼čte, dar insignifiant─â ├«n structura esen┼úial─â a actului de instruc┼úie.

Fiindc─â dac─â instruc┼úia ÔÇô ┼čcoala ├«n dimensiunea ei generic─â ÔÇô se afl─â azi ├«ntr-o degringolad─â aproape f─âr─â precedent (subiect al unor reforme reduse la nivelul unor simple sloganuri!) culpa nu e doar una de natur─â financiar─â; ┼či nici m─âcar numai de natur─â politic─â. Ea ┼úine de blestemul dezinvolturii cu care, fura┼úi de utopicul mit al schimb─ârii, c─âdem ├«n p─âcatul reneg─ârii ┼či a ceea ce a func┼úionat, nu f─âr─â dificult─â┼úi ┼či cu os├órdia unor genera┼úii care-au refuzat trocul valorilor, ad─âug├ónd, astfel, ast─âzi, ├«nc─â o verig─â ├«n ┼čirul discontinuit─â┼úii artificiale ┼či total neproductive.

Flancat de o voca┼úie teoretic─â institutoare de idei, nu numai novatoare ci ┼či nelipsit─â de o bun─â doz─â provocatoare, constant ├«n c─âutarea unui unghi al privirii deopotriv─â infra- ┼či extra-textual, capabil s─â articuleze o abordare metodic─â, Eugen Negrici ├«mi pare departe de a-┼či fi istovit zestrea de oferte creative: dimpotriv─â, a┼ča cum ne-a obi┼čnuit, e mai cur├ónd plauzibil─â irumperea sa pe o pia┼ú─â ÔÇô care geme de oferte ce sf├ór┼česc prin a se dovedi simulacre perfect compatibile cu talciocul vie┼úii noastre culturale ÔÇô cu alte surprinz─âtoare ├«ntreprinderi intelectuale capabile s─â ┼úin─â sub lama impenitent─â a unei supravegheri lucide sisificul nostru efort de ie┼čire dintr-un tunel ├«nc─â ├«ncenu┼čat de scoriile unui paseism av├óntat.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Arhiva

mai 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Apr   Iun »
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031