Un poem de Andrei Tarkovski

Not─â N-am ╚Ötiut c─â marele cineast rus a scris, ├«n afara c─âr╚Ťilor sale ╚Ötiute ╚Öi citite,
Cite┼čte

Umberto Eco - un incitant apel la cultivarea memoriei

Umberto Eco Drag─â nepoate, ├«nva╚Ť─â pe de rost (articol ap─ârut ├«n s─âpt─âm├ónalul ÔÇ×LÔÇÖEspressoÔÇŁ, la rubrica sa ÔÇ×La
Cite┼čte

RESTITUIRI

  Unde tr─âiesc ?[*] Cum g├óndesc ? Ce viseaz─â ? Poe┼úii italieni de azi ?   (Anchet─â preluat─â din s─âpt─âm├ónalul de
Cite┼čte

ANDREA ZANZOTTO ┬źCEI OPTZECI DE ANI NEVROTICI AI MEI PETRECU┼óI ├ÄN DEMONTAREA CUVINTELOR┬╗

┬źCEI OPTZECI DE ANI NEVROTICI AI MEI PETRECU┼óI ├ÄN DEMONTAREA CUVINTELOR┬╗ ┬á (Interviu realizat de Franco Marcoaldi,
Cite┼čte

Avangarda vs experimentalism sau în căutarea autenticităţii scriiturii

Termenul de avangardă ca atare are, la începuturile sale, o conotaţie negativă, dacă este să
Cite┼čte

PAUL CELAN.SPINUL ÎN CARNE SAU IDENTITATEA PIERDUTĂ.

Destinul postum al poeziei lui Paul Celan conserv─â datele ┼či, ├«n mare parte, structura ┼či
Cite┼čte

Premiul literar: ├«ntre recunoa┼čtere ┼či consacrare

N-am fost niciodată un fan al premiilor literare. Tratându-le, în principiu, cu plusul de relativism
Cite┼čte

Mircea Popescu ÔÇô un c─ârturar rom├ón neresemnat

Două consistente volume cu un caracter miscelaneu fatalmente impus de un destin ingrat atestă cât
Cite┼čte

Umberto Eco: elogiul erorilor care schimb─â lumea

La doar câteva zile de la despărţirea de Umberto Eco continuă, mai ales în spaţiul
Cite┼čte

Un "jurnal" textualizant al lui Dracula sau o poveste postmodern─â a lui Vlad ┼óepe┼č

Când mi-a căzut întâia oară sub ochi cartea lui Marin Mincu Il diario di Dracula,
Cite┼čte

Intemperanţa ca stare poetică

aporeme (Autograf nr.1/ 2005) George Popescu Intemperan┼úa ca stare poetic─â   Intempestiv ┼či insurgent, ├«n m─âsura ├«n care ceea
Cite┼čte

RESTITUIRI

Dante Maffia, Constantin Udroiu la Sorbona Not─â   M─ârturisesc cu un sentiment de jen─â (greu pardonabil chiar ┼či ├«n
Cite┼čte

Blog/Notes RESTITUIRI

Un act incon╚Ötient de subminare a istoriei George Popescu   M─ârturisesc, am ajuns ├«n punctul nevralgic ├«n care
Cite┼čte

RESTITUIRI (Articol ap─ârut ├«n revista ÔÇ×RamuriÔÇŁ, nr. 3, martie 1991, p. 4.)   George Popescu   De la con┼čtiin┼úa crizei
Cite┼čte

Despre ceea ce nu mai trebuie demonstrat!

┼×i la urma urmei ce anume mai era de demonstrat? Ce anume nu ┼čtiam cu
Cite┼čte

Absenteismul ÔÇô o maladie recrudescent─â

Dincolo de rezultatele alegerilor locale par┼úiale desf─â┼čurate duminica trecut─â ┼či mai ├«nainte ca forma┼úiunile politice
Cite┼čte

ÔÇ×Ciuma ro┼čieÔÇŁ ÔÇô o gratuit─â blasfemie

Epitetul acesta, de ÔÇ×cium─â ro┼čieÔÇŁ, poate s─â-┼či fi avut o anume validitate ├«n primii ani
Cite┼čte

Despre grava maladie a primatului

M─ârturisesc din capul locului c─â mi-a displ─âcut dintotdeauna preten┼úia, prezent─â ┼či activ─â ├«n via┼úa de
Cite┼čte

Despre suferinţă

Cu siguranţă că suferea de Alzeimer vecinul pe care, în de-acum îndepărtata-mi copilărie, îl priveam
Cite┼čte

Sindromul cumetriei în politica dâmboviţeană

N-am scris demult despre politichia intern─â (c─âci de Politic─â, ├«n semnifica┼úia sa consacrat─â istoric ┼či
Cite┼čte

Eugen Negrici: un intelectual ÔÇ×Honoris CausaÔÇŁ

26 mai 2017
Autor

C├ónd, ├«n toamna anului 1966, am p─â┼čit, ├«n ambientul abia ├«nfiripat al noii Alma Mater┬á craiovene, cu un entuziasm ├«ntru nimic cenzurat, un singur nume ni se oferea, mie ┼či celor ┼čaizeci ┼či cinci de c├ó┼čtig─âtori ai unui examen de admitere riguros ┼či extrem de exigent (O├║ son les ni├ęges dÔÇÖantan?), drept garan┼úie a unui parcurs universitar promi┼ú─âtor ├«n raport cu celelalte centre din ┼úar─â verificate prin tradi┼úie ┼či renume: criticul ┼či istoricul literar Al. Piru.

 

S-au scurs, iat─â, patruzeci ┼či nou─â de ani din acea toamn─â: o epoc─â, s-ar spune, echival├ónd cu exact cota regimului ├«nsu┼či ├«n care genera┼úia mea se n─âscuse ┼či cu ale c─ârui provoc─âri urma s─â se confrunte. Facultate abia n─âscut─â, ca ┼či Universitatea c─âreia, ├«n ciuda ierarhiei impuse de regimul politic ce-o transforma ├«ntr-o cenu┼č─âreas─â ├«n raport cu surorile sale ÔÇ×tehniceÔÇŁ, tocmai ├«┼či structura colectivul profesoral printr-o mobilizare de tineri supu┼či, ei ├«n┼či┼či, unui botez selectiv.

 

Printre ace┼čtia, figura lui Eugen Negrici, pe atunci asistent coordon├ónd seminarii de lingvistic─â: un b─ârbat ÔÇ×mare la statÔÇŁ, cu vorbele cronicarului, capt├ónd, cu sau f─âr─â voie, interesul colegelor mele ie┼čite, ele ├«nsele, aproape complet dezinhibate ├«n aerul ceva mai r─âcoros al unei lumi (autohtone) ├«n faz─â de dezghe┼ú, ┼či, mai ales, un t├ón─âr literat posesor al unui set de criterii evaluatoare care, ├«n praxisul comunica┼úional, eclata, impun─âtor, ba adesea ┼či ÔÇ×punitivÔÇŁ ├«n raport cu inadverten┼úele infantile ale ├«nv─â┼ú─âceilor nedeprin┼či cu drumul marcat de dificult─â┼úile facerii de sine.

Oric├ót de paradoxal ar p─ârea, Eugen Negrici n-avea aproape nimic din figura morganatic─â a universitarului de lung─â tradi┼úie, occidental─â ┼či mai ales rom├óneasc─â, pe linia, spre a ne opri la spa┼úiul autohton, ├«nceput─â de Maiorescu trec├ónd prin Iorga ┼či Nae Ionescu ┼či sf├ór┼čind cu C─âlinescu.

 

Nu voi continua acum ┼či aici acest exerci┼úiu ÔÇô┬á altfel necesar, iar, ├«n dreptul propriului meu destin literar c├ót va s─â fie, ┼či obligatoriu ÔÇô de evaluare a dimensiunii spirituale produc─âtoare de sens a lui Eugen Negrici ┼či a operei sale.

Cu tot aerul de nostalgie care-l br─âzdeaz─â involuntar, momentul mi se impune, ├«n consens cu ini┼úiativa Facult─â┼úii de Litere craiovene de a-i conferi pe merit titlul de Doctor Honoris Causa, mai cur├ónd ca o lec┼úie ÔÇô un memento ┼či un reper ├«n contextul precarit─â┼úii ├«n care se afl─â ├«nv─â┼ú─âm├óntul rom├ónesc ├«n toate componentele sale, dar cu deosebire ├«n cea universitar─â.

Un memento ┼či, totodat─â, un avertisment pentru cei care, tineri dar ┼či maturi, nu obosesc anul├ónd ┼čcoala rom├óneasc─â de mai an reduc├ónd-o c├ót se poate de gre┼čit la func┼úia ÔÇ×propagandistic─âÔÇŁ, real─â, fire┼čte, dar insignifiant─â ├«n structura esen┼úial─â a actului de instruc┼úie.

Fiindc─â dac─â instruc┼úia ÔÇô ┼čcoala ├«n dimensiunea ei generic─â ÔÇô se afl─â azi ├«ntr-o degringolad─â aproape f─âr─â precedent (subiect al unor reforme reduse la nivelul unor simple sloganuri!) culpa nu e doar una de natur─â financiar─â; ┼či nici m─âcar numai de natur─â politic─â. Ea ┼úine de blestemul dezinvolturii cu care, fura┼úi de utopicul mit al schimb─ârii, c─âdem ├«n p─âcatul reneg─ârii ┼či a ceea ce a func┼úionat, nu f─âr─â dificult─â┼úi ┼či cu os├órdia unor genera┼úii care-au refuzat trocul valorilor, ad─âug├ónd, astfel, ast─âzi, ├«nc─â o verig─â ├«n ┼čirul discontinuit─â┼úii artificiale ┼či total neproductive.

Flancat de o voca┼úie teoretic─â institutoare de idei, nu numai novatoare ci ┼či nelipsit─â de o bun─â doz─â provocatoare, constant ├«n c─âutarea unui unghi al privirii deopotriv─â infra- ┼či extra-textual, capabil s─â articuleze o abordare metodic─â, Eugen Negrici ├«mi pare departe de a-┼či fi istovit zestrea de oferte creative: dimpotriv─â, a┼ča cum ne-a obi┼čnuit, e mai cur├ónd plauzibil─â irumperea sa pe o pia┼ú─â ÔÇô care geme de oferte ce sf├ór┼česc prin a se dovedi simulacre perfect compatibile cu talciocul vie┼úii noastre culturale ÔÇô cu alte surprinz─âtoare ├«ntreprinderi intelectuale capabile s─â ┼úin─â sub lama impenitent─â a unei supravegheri lucide sisificul nostru efort de ie┼čire dintr-un tunel ├«nc─â ├«ncenu┼čat de scoriile unui paseism av├óntat.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

× 9 = optzeci unu

Arhiva

mai 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Apr   Iun »
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031