Premiul literar: ├«ntre recunoa┼čtere ┼či consacrare

N-am fost niciodată un fan al premiilor literare. Tratându-le, în principiu, cu plusul de relativism
Cite┼čte

Mircea Popescu ÔÇô un c─ârturar rom├ón neresemnat

Două consistente volume cu un caracter miscelaneu fatalmente impus de un destin ingrat atestă cât
Cite┼čte

Umberto Eco: elogiul erorilor care schimb─â lumea

La doar câteva zile de la despărţirea de Umberto Eco continuă, mai ales în spaţiul
Cite┼čte

Un "jurnal" textualizant al lui Dracula sau o poveste postmodern─â a lui Vlad ┼óepe┼č

Când mi-a căzut întâia oară sub ochi cartea lui Marin Mincu Il diario di Dracula,
Cite┼čte

Intemperanţa ca stare poetică

aporeme (Autograf nr.1/ 2005) George Popescu Intemperan┼úa ca stare poetic─â   Intempestiv ┼či insurgent, ├«n m─âsura ├«n care ceea
Cite┼čte

RESTITUIRI

Dante Maffia, Constantin Udroiu la Sorbona Not─â   M─ârturisesc cu un sentiment de jen─â (greu pardonabil chiar ┼či ├«n
Cite┼čte

Blog/Notes RESTITUIRI

Un act incon╚Ötient de subminare a istoriei George Popescu   M─ârturisesc, am ajuns ├«n punctul nevralgic ├«n care
Cite┼čte

RESTITUIRI (Articol ap─ârut ├«n revista ÔÇ×RamuriÔÇŁ, nr. 3, martie 1991, p. 4.)   George Popescu   De la con┼čtiin┼úa crizei
Cite┼čte

Despre ceea ce nu mai trebuie demonstrat!

┼×i la urma urmei ce anume mai era de demonstrat? Ce anume nu ┼čtiam cu
Cite┼čte

Absenteismul ÔÇô o maladie recrudescent─â

Dincolo de rezultatele alegerilor locale par┼úiale desf─â┼čurate duminica trecut─â ┼či mai ├«nainte ca forma┼úiunile politice
Cite┼čte

ÔÇ×Ciuma ro┼čieÔÇŁ ÔÇô o gratuit─â blasfemie

Epitetul acesta, de ÔÇ×cium─â ro┼čieÔÇŁ, poate s─â-┼či fi avut o anume validitate ├«n primii ani
Cite┼čte

Despre grava maladie a primatului

M─ârturisesc din capul locului c─â mi-a displ─âcut dintotdeauna preten┼úia, prezent─â ┼či activ─â ├«n via┼úa de
Cite┼čte

Despre suferinţă

Cu siguranţă că suferea de Alzeimer vecinul pe care, în de-acum îndepărtata-mi copilărie, îl priveam
Cite┼čte

Sindromul cumetriei în politica dâmboviţeană

N-am scris demult despre politichia intern─â (c─âci de Politic─â, ├«n semnifica┼úia sa consacrat─â istoric ┼či
Cite┼čte

Noi tehnologii spre o ÔÇ×gaur─â neagr─â intelectual─âÔÇŁ.

Notam, în articolul de ieri, că unicul progres înregistrat la summit-ul G7 din localitatea siciliană
Cite┼čte

N. BALOT─é ÔÇô A FI PE CALE

  Aventura intelectual─â a lui N. Balot─â, ├«nceput─â cu decenii ├«n urm─â ├«n ambian┼úa specific─â a
Cite┼čte

Un summit G7 inutil spre o lume tot mai instabil─â

A fost nevoie de acest summit a celor ┼čapte granzi de pe Terra (├«n absen┼úa
Cite┼čte

Al. Piru ┼či emblema autorit─â┼úii

Sperăm, dacă nu s-a decis nimic până în prezent, ca, măcar din toamnă, 2017 să
Cite┼čte

├Änapoi, la clasiciÔÇŽ

Am scris nu demult, în această rubrică despre nevoia re-lecturii operelor care ne-au marcat, într-un
Cite┼čte

I.D. S├ÄRBU ÔÇô CAPTA┼óIA MEMORIEI

  I. D. S├«rbu r─âm├óne, orice s-ar spune, un caz singular al literaturii rom├óne: autor, printre
Cite┼čte

I.D. S├ÄRBU ÔÇô CAPTA┼óIA MEMORIEI

26 mai 2017
Autor

 

I. D. S├«rbu r─âm├óne, orice s-ar spune, un caz singular al literaturii rom├óne: autor, printre cei at├ót de pu┼úini, al unei literaturi de sertar, el este ┼či posesorul f─âr─â voie al unui destin ├«n care ingratitudinea ┼či-a jucat dincolo de limit─â rolul ei nefast. Or, tocmai de aceea, opera sa ┼či-a rezervat o cheie (a ├«n┼úelegerii veritabile) ├«n subsidiile existen┼úei sale lume┼čti. Arhiva sa personal─â conserv─â ├«nc─â multe surprize. Risc─âm o ipotez─â in extremis prin a spune c─â un reper emblematic al geniului s─âu (ne├«mplinit, fie!) s─â fie disimulat ├«n crea┼úia sa epistolar─â. Ce s-a publicat p├ón─â acum st─â m─ârturie.

Exist─â ├«ns─â ┼či altfel de manifest─âri ale spiritului s─âu iscoditor ┼či, deseori, insidios, ata┼č├óndu-┼či registrului liric al evoc─ârii, ca ├«n fotografiile pe care le d─âm publicit─â┼úii acum, un filtru al ironiei de Candid ÔÇ×descarceratÔÇŁ impenitent ├«n … Isarl├«k. Nota┼úiile sale pe verso ni se par diafragme de palimpsest: ├«nregistr─âri de date, de nume, de locuri, de timp, de identitate, uneori, seci asemeni penei de g├ósc─â a scribilor medievali, alteori strecur├ónd, sub presiunea nostalgiei irepresive, un detaliu, ├«n forma unui epitet iluminant.

┼×i ├«ntruc├ót nutrim convingerea c─â tema, marea tem─â a scrisului s─âu ÔÇô at├ót de risipitor ÔÇô este Memoria, ne gr─âbim s-o a┼čez─âm, cu umilin┼úa noastr─â de urma┼či nevolnici, sub semnul capta┼úiei. Capta┼úia Memoriei, deci.

 

Memoria ca sindrom al fericirii

 

Nu am cu siguran┼ú─â voca┼úie memorialistic─â. Ion D. S├«rbu avea cu prisosin┼ú─â. Chiar dac─â, spre uimirea mea mai t├órzie, nu ┼či-a cultivat-o dec├ót de o manier─â indirect─â. ├Än fond, redimension├óndu-i mai bine scrierile, memoria pare s─â le fie fermentul catalizator. ├Än fiecare pagin─â pe care a l─âsat-o, referin┼úa la un fapt tr─âit c├óndva e un reper care, oric├ót de accidental ar p─ârea, sf├ór┼če┼čte prin a genera acea congruen┼ú─â motiva┼úional─â a actului scriptural.

Textele sale dramatice sunt, cvasi ├«n totalitate, dezvolt─âri parabolice ale impulsurilor unei memorii egal distribuite pe dou─â versante: unul existen┼úial, cum spuneam, al unei experien┼úe de destin friz├ónd limita ┼či nu o dat─â insolitul, cel─âlalt angaj├ónd biblioteca, semn al unei culturi marcate de lecturi ├«mbin├ónd soliditatea clasicilor (ai filosofiei, ├«n primul r├ónd) cu interesul circumstan┼úial pentru o pagin─â de eseistic─â tipic─â fragmentarismului din epoca post-istoriei ori pentru articolul de ziar (totdeauna provocator ┼či insidios) ce nu ocole┼čte cazuistica de ordin ideologic.

 

Nu am voca┼úie memorialistic─â. Am scris cu vreo zece ani ├«n urm─â, u┼čor revoltat de frecven┼úa interven┼úiilor unor autodeclara┼úi prieteni ┼či apropia┼úi, ├«nchipui┼úi discipoli ai maestrului recunoscut ca atare de c─âtre ei post-mortem, afirm├ónd, desigur polemic, c─â … nu l-am cunoscut.

├Än realitate, am avut norocul s─â-l cunosc pe Ion D. S├«rbu, ├«n prim─âvara lui 1966, ca elev al Liceului ÔÇ×Carol IÔÇŁ ┼či, apoi, din toamn─â, ca student al abia ├«nfiin┼úatei Facult─â┼úi craiovene de filologie. ├Än acel an, de altfel, ├«mpreun─â cu colega de atunci Adriana Vasiliu, la sugestia ei, am organizat, oarecum subversiv, un mini-simpozion omagial Lucian Blaga ├«n actuala cl─âdire a Facult─â┼úii de Mecanic─â de pe Calea Bucure┼čti, la care am invitat s─â participe studen┼úi de pe la toate facult─â┼úile care se aflau ├«n acea zon─â, mul┼úi dintre ei frecvent├ónd cursurile ├«nc─â activului Institut universitar de trei ani.

Nu voi intra ├«n detalii, ├«ns─â biografii lui S├«rbu, fie ei ┼či de ocazie, ar trebui s─â ┼čtie ce for┼úe de vigilen┼ú─â ÔÇ×patriotic─âÔÇŁ ┼či ÔÇ×ideologic─âÔÇŁ a putut angaja acea n─âstru┼čnic─â ini┼úiativ─â a noastr─â, bie┼úi tineri studio┼či f─âr─â experien┼ú─â, din moment ce, cu c├óteva ore ├«nainte de momentul desf─â┼čur─ârii, simpozionul acela a pus ├«n mi┼čcare ├«ntregul ÔÇ×deta┼čamentÔÇŁ de politruci ┼či agen┼úi, cu turn─âtori cu tot, din Universitate. Cu o nea┼čteptat─â aprobare de la prorectorul de atunci, profesorul Oliviu Gherman, ├«nt├ólnirea a putut s─â se desf─â┼čoare, cu un impact extraordinar ├«n con┼čtiin┼úele celor care, ┼čtiind c├ótea ceva despre Blaga, au putut asculta atunci m─ârturiile nu doar al unui discipol, dar ┼či ale unui c─ârturar cu harul elocin┼úei ┼či cu o bibliotec─â de lecturi filosofice ├«n spate ce-i transformau discursul ├«ntr-un spectacol.

Ignor, din pudoare, mizeriile care-au urmat c├óteva s─âpt─âm├óni dup─â aceea: anchete ÔÇ×administrativeÔÇŁ, interpel─âri cu ├«nt├ólniri ordonate prin diverse sta┼úii de autobuz. Mult mai important mi se pare ÔÇô mi s-a p─ârut mereu ÔÇô faptul c─â, apoi, mi-am conservat norocul de a-l putea ├«nt├ólni pe Ion D. S├«rbu ori de c├óte ori agitata mea aventur─â de student sedus de p─âcatul crea┼úiei literare mi-a ├«ng─âduit. Ceasuri petrecute ├«n braseria Minervei: greu de uitat maniera fascinant─â ├«n care protagonistul acelor neuitate festinuri fuma ÔÇô dou─â-trei pachete de ┼úig─âri ├«n cele dou─â-trei ceasuri (ori poate mai multe?!) pe care le consumam seda┼úi am├óndoi de farmecul ┼či de ad├óncimea ideilor, amintirilor, judec─â┼úilor pe care el le ├«mp─ârt─â┼čea cu un har de maestru oriental.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

4 − = doi

Arhiva

mai 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Apr   Iun »
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031