Incon┼čtien┼úa p─âc─âtoas─â a unor ÔÇ×formatoriÔÇŁ de opinie

Iată ce scriam cu mai bine de patru ani în urmă; mai exact, în 23
Cite┼čte

Mario Costantini

Mario Costantini: Pe drumul spre casă George Popescu  Au trecut aproape două decenii de când, în medievala
Cite┼čte

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului   Din noul (merituos ╚Öi provocator) val de poe╚Ťi craioveni, Eleanor Mircea
Cite┼čte

Alda Merini

Alda Merini I poeti lavorano di notte / Poe╚Ťii lucreaz─â noaptea ÔÇ×C├ónd sunt ├«ntrebat─â de unde se
Cite┼čte

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound.

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound. (ap─ârut ├«n ÔÇ×Corriere dÔÇÖinformazioneÔÇŁ, 26-27 aprilie 1958, apoi ├«n colec╚Ťia
Cite┼čte

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis ┬áGeorge Popescu ┬áAndrea Zanzotto, ÔÇťcel mai bun dintre poe╚Ťii italieni n─âscu╚Ťi
Cite┼čte

Davide Ronconi Scrisoare deschis─â dasc─âlilor filologi

Davide Ronconi Scrisoare deschis─â dasc─âlilor filologi   Mai mult dec├ót o scrisoare, aceasta este o implorare. Ceva unde
Cite┼čte

Aldo Moro ┼či sf├ór┼čitul politicii

Pe 16 martie trecut s-au ├«mplinit ÔÇô ┼či s-au comemorat ├«ntr-o larg─â gam─â de manifest─âri
Cite┼čte

Claudio Magris despre o art─â ┼či nu numai

[...]   Al doilea g├ónd. Vorbind despre Leo Castelli, de scurt timp disp─ârut, Claudio Magris (┬źCorriere della
Cite┼čte

Portret spre neuitare: IONELA PRODAN

În lumea pe care nu contenim, uneori cu o inabilitate greu pardonabilă, s-o așezăm cu
Cite┼čte

├Änc─â o trist─â desp─âr╚ŤireÔÇŽ

Vestea plec─ârii dintre noi, ├«ntr-un alt orizont, a lui Jean B─âile╚Öteanu a sosit, s├ómb─ât─â diminea╚Ťa
Cite┼čte

O (alt─â) ÔÇ×stafieÔÇŁ b├óntuie prin Europa?

Cum poate fi ignorată ori, mai grav, uitată formula marxistă pusă ca avertisment în preambulul
Cite┼čte

Receptarea lui E. M. Cioran în Italia

A┼ča cum am promis cititorilor acestei rubrici, reiau, aici, din pagini reg─âsite ┼či doar ├«n
Cite┼čte

Despre destinul (fast) al lui Cioran în Italia

Nu știu cum se întâmplă cu noi, românii, și nu de ieri, de azi, ci
Cite┼čte

Povara nostalgiei

N.B. Sub impactul, pu┼úin a┼čteptat ┼či de aceea cople┼čitor, al celor dou─â momente omagiale pe
Cite┼čte

Zarv─â ╚Öi haos pe calea suspendat─â a speran╚Ťei

Reg─âsesc ├«n noianul de ├«nsemn─âri conservate ├«n spa╚Ťiul memorial al computerului o ├«nsemnare de mai
Cite┼čte

După scrutin: Italia o (tristă) premieră într-o neagră seară a Europei

S-a confirmat, potrivit primelor proiec╚Ťii de la ├«nchiderea sec╚Ťiilor de votare, ceea ce anticipam ├«n articolul
Cite┼čte

Roma vs Bruxelles: noi și intrigante sfidări

Tot mai bulversat de ceea ce se petrece ├«n ultimii ani pe scena politicii ÔÇô
Cite┼čte

Un poem de Andrei Tarkovski

Not─â N-am ╚Ötiut c─â marele cineast rus a scris, ├«n afara c─âr╚Ťilor sale ╚Ötiute ╚Öi citite,
Cite┼čte

Umberto Eco - un incitant apel la cultivarea memoriei

Umberto Eco Drag─â nepoate, ├«nva╚Ť─â pe de rost (articol ap─ârut ├«n s─âpt─âm├ónalul ÔÇ×LÔÇÖEspressoÔÇŁ, la rubrica sa ÔÇ×La
Cite┼čte

Italo Calvino ┼či “lec┼úiile”sale americane

26 mai 2017
Autor

Marele scriitor italian fusese invitat, ├«n iunie 1984, de c─âtre conducerea Universit─â┼úii Harvard din SUA s─â sus┼úin─â Charles Eliot Norton Poetry Lectures, adic─â un ciclu din faimoasele conferin┼úe pentru studen┼úi, ale c─âror invitate, de-a lungul anilor, fuseser─â ┼či alte mari personalit─â┼úi ale culturii universale. Autorul “Ora┼čelor invizibile”, ├«n felul grav care-i era propriu, s-a apucat s─â-┼či redacteze conferin┼úele, f─âr─â a b─ânui ├«ns─â c─â moartea ├«l va g─âsi, la masa de lucru, aproape de finalul lor (cum se va ├«nt├ómpla, de altfel, ┼či cu ultima sa oper─â major─â, intitulat─â Palomar). A scris doar cinci ( a ┼časea, a c─ârei dactilogram─â Esther Calvino, so┼úia scriitorului, n-a g─âsit-o, de┼či ┼čtie doar c─â ea se numea, ├«n englez─â, “Consistency” ┼či ar fi tratat despre Bartleby, de Herman Melville), dar ar fi putut (┼či-a adunat material ┼či a l─âsat noti┼úe) s─â scrie opt (aceea┼či Esther Calvino crede a ┼čti, de la scriitor, c─â a opta s-ar fi ocupat de ├«nceputul ┼či sf├ór┼čitul unei opere narative).

A┼čadar, moartea l-a surprins pe scriitor ├«n 1985, ├«nainte de plecare ├«n SUA, iar “lec┼úiile” sale americane, fire┼čte, nesus┼úinute, aveau s─â vad─â lumina tiparului peste vreo trei ani, ├«n 1988, mai ├«nt├ói la editura Garzanti, apoi ├«n colec┼úia Oscar a editurii milaneze Mondadori, ├«n 1993, cu titlul provizoriu (stabilit de so┼úia scriitorului) Lec┼úii americane, cu subtitlul ÔÇ×┼×ase propuneri pentru proximul mileniu” (ÔÇ×Lezioni americane. Sei proposte per il prossimo millennioÔÇŁ). Cele cinci, s─â le spunem, “lec┼úii” se ocup─â de urm─âtoarele “teme” ale crea┼úiei literare, discutate, abordate din perspectiva creatorului, adic─â al laboratorului propriu de crea┼úie al unui mare scriitor care se decide s─â ├«nfrunte o problematic─â gen “poetry” ├«n stil … american: u┼čurin┼úa (ÔÇ×leggerezzaÔÇŁ), rapiditate (ÔÇ×rapidit├á), exactitate (esatezza), vizibilitate (visibilt├á) ┼či multiplicitate (molteplicit├á).

Cum u┼čor se poate observa, “temele” sunt puternice, perspectiva abord─ârii extrem de incitant─â, iar cartea, ca atare, chiar ┼či ├«n circumstan┼úele de apari┼úie, prezentate mai sus, s-a transformat ├«ntr-un adev─ârat reper de lectur─â, dac─â nu chiar ├«ntr-un fel de best-seller al genului. Ar fi ├«n sine demn de remarcat, de altfel, c─â “lec┼úiile” calviniene au constituit, peste doar opt ani de la redactarea lor, pretextul pentru “lec┼úiile” pe care Umberto Eco le va sus┼úine la aceea┼či universitate american─â cu titlul ┼×ase plimb─âri prin p─âdurile narative (ÔÇ×Sei passeggiate nelle bosche narrativeÔÇŁ), ap─ârute ulterior ┼či la noi, ├«n excelenta traducere a ┬žtefaniei Mincu, la editura Pontica).

├Än scurtul preambul al aventurii sale, autorul ├«┼či pune lucrarea sub semnul modific─ârii de paradigm─â pronosticat─â de trecerea ├«ntr-un nou mileniu ├«n domeniul literaturii: argument├ónd c─â mileniul care se ├«ncheia a fost ┼či al c─âr┼úii (“├«ntruc├ót a v─âzut obiectul-carte lu├ónd forma care ne e familiar─â “), refuz─â s─â se aventureze ├«n pronosticarea destinului c─âr┼úii, accept├ónd doar s─â “dedice aceste conferin┼úe ale mele unor valori, calit─â┼úi sau specificit─â┼úi ale literaturii care mi-au stat ├«n mod particular la suflet, c─âut├ónd s─â le situez ├«n perspectiva noului mileniu”.

Gradul de maxim interes al scrierilor de “poietic─â” ale marelui scriitor consist─â tocmai ├«n caracterul aplicativ ┼či pragmatic, fiecare aser┼úiune teoretic─â fix├óndu-┼či ca punct de reper pozi┼úia sau situarea propriu-zis─â a “temei” ├«n laboratorul propriu de crea┼úie, de unde originalitatea demersului, direc┼úionalitatea ┼či concrete┼úea informa┼úiei, tot at├ótea atribute ale unei lucr─âri de anvergur─â, imposibil de eludat ├«n vreun proiect naratologic de substan┼ú─â.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

1 × = opt

Arhiva

mai 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Apr   Iun »
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031