Aldo Moro ┼či sf├ór┼čitul politicii

Pe 16 martie trecut s-au ├«mplinit ÔÇô ┼či s-au comemorat ├«ntr-o larg─â gam─â de manifest─âri
Cite┼čte

Claudio Magris despre o art─â ┼či nu numai

[...]   Al doilea g├ónd. Vorbind despre Leo Castelli, de scurt timp disp─ârut, Claudio Magris (┬źCorriere della
Cite┼čte

Portret spre neuitare: IONELA PRODAN

În lumea pe care nu contenim, uneori cu o inabilitate greu pardonabilă, s-o așezăm cu
Cite┼čte

├Änc─â o trist─â desp─âr╚ŤireÔÇŽ

Vestea plec─ârii dintre noi, ├«ntr-un alt orizont, a lui Jean B─âile╚Öteanu a sosit, s├ómb─ât─â diminea╚Ťa
Cite┼čte

O (alt─â) ÔÇ×stafieÔÇŁ b├óntuie prin Europa?

Cum poate fi ignorată ori, mai grav, uitată formula marxistă pusă ca avertisment în preambulul
Cite┼čte

Receptarea lui E. M. Cioran în Italia

A┼ča cum am promis cititorilor acestei rubrici, reiau, aici, din pagini reg─âsite ┼či doar ├«n
Cite┼čte

Despre destinul (fast) al lui Cioran în Italia

Nu știu cum se întâmplă cu noi, românii, și nu de ieri, de azi, ci
Cite┼čte

Povara nostalgiei

N.B. Sub impactul, pu┼úin a┼čteptat ┼či de aceea cople┼čitor, al celor dou─â momente omagiale pe
Cite┼čte

Zarv─â ╚Öi haos pe calea suspendat─â a speran╚Ťei

Reg─âsesc ├«n noianul de ├«nsemn─âri conservate ├«n spa╚Ťiul memorial al computerului o ├«nsemnare de mai
Cite┼čte

După scrutin: Italia o (tristă) premieră într-o neagră seară a Europei

S-a confirmat, potrivit primelor proiec╚Ťii de la ├«nchiderea sec╚Ťiilor de votare, ceea ce anticipam ├«n articolul
Cite┼čte

Roma vs Bruxelles: noi și intrigante sfidări

Tot mai bulversat de ceea ce se petrece ├«n ultimii ani pe scena politicii ÔÇô
Cite┼čte

Un poem de Andrei Tarkovski

Not─â N-am ╚Ötiut c─â marele cineast rus a scris, ├«n afara c─âr╚Ťilor sale ╚Ötiute ╚Öi citite,
Cite┼čte

Umberto Eco - un incitant apel la cultivarea memoriei

Umberto Eco Drag─â nepoate, ├«nva╚Ť─â pe de rost (articol ap─ârut ├«n s─âpt─âm├ónalul ÔÇ×LÔÇÖEspressoÔÇŁ, la rubrica sa ÔÇ×La
Cite┼čte

RESTITUIRI

  Unde tr─âiesc ?[*] Cum g├óndesc ? Ce viseaz─â ? Poe┼úii italieni de azi ?   (Anchet─â preluat─â din s─âpt─âm├ónalul de
Cite┼čte

ANDREA ZANZOTTO ┬źCEI OPTZECI DE ANI NEVROTICI AI MEI PETRECU┼óI ├ÄN DEMONTAREA CUVINTELOR┬╗

┬źCEI OPTZECI DE ANI NEVROTICI AI MEI PETRECU┼óI ├ÄN DEMONTAREA CUVINTELOR┬╗ ┬á (Interviu realizat de Franco Marcoaldi,
Cite┼čte

Avangarda vs experimentalism sau în căutarea autenticităţii scriiturii

Termenul de avangardă ca atare are, la începuturile sale, o conotaţie negativă, dacă este să
Cite┼čte

PAUL CELAN.SPINUL ÎN CARNE SAU IDENTITATEA PIERDUTĂ.

Destinul postum al poeziei lui Paul Celan conserv─â datele ┼či, ├«n mare parte, structura ┼či
Cite┼čte

Premiul literar: ├«ntre recunoa┼čtere ┼či consacrare

N-am fost niciodată un fan al premiilor literare. Tratându-le, în principiu, cu plusul de relativism
Cite┼čte

Mircea Popescu ÔÇô un c─ârturar rom├ón neresemnat

Două consistente volume cu un caracter miscelaneu fatalmente impus de un destin ingrat atestă cât
Cite┼čte

Umberto Eco: elogiul erorilor care schimb─â lumea

La doar câteva zile de la despărţirea de Umberto Eco continuă, mai ales în spaţiul
Cite┼čte

Al. Piru ┼či emblema autorit─â┼úii

27 mai 2017
Autor

Sper─âm, dac─â nu s-a decis nimic p├ón─â ├«n prezent, ca, m─âcar din toamn─â, 2017 s─â fie ANUL PIRU, marc├ónd centenarul na┼čterii sale.

Cu ceva timp ├«n urm─â, la un simpozion ├«n Capital─â dedicat lui ┼×tefan Petic─â, ideea unui jubileu literar ├«mi era confirmat─â din partea reprezentan┼úilor Muzeului Literaturii Rom├óne. Din paginile cotidianului cu care colaborez a pornit, c─âtre diriguitorii Literelor Universit─â┼úii craiovene, sugestia instituirii, ├«n aceea┼či linie, a unui AN AL. PIRU. Scriind cu ani ├«n urm─â un omagiu marelui critic ┼či istoric literar tent├ónd a-i evoca, din postura de fost student norocos,┬á personalitatea complex─â, nelipsit─â de controverse, ├«l propuneam ca un model de conduit─â academic─â ┼či de sagacitate egal distribuite ├«ntre ironism ┼či jovialitate. Restituirea acelor r├ónduri se dore┼čte a fi o invita┼úie ├«n plus spre aducere-aminte ┼či, sper, spre poten┼úarea rezervelor de ospitalitate ale unor astfel de momente din partea celor meni┼úi ┼či, cumva, poate obliga┼úi s─â ┼či le activeze.

Pentru Craiova ┼či pentru spa┼úiul oltean ├«n dimensiunea sa cultural─â mai larg─â, numele Al. Piru e sinonim cu na┼čterea ┼či impunerea filologiei ┼či a filologismului ├«n aceast─â parte de ┼úar─â. Trimis, ├«n toamna lui 1966, ├«n B─ânie ca decan al unei facult─â┼úi aflate, ca ├«ntreg Ateneul, abia schi┼úate, Profesorul (fiindc─â nu agrea apelativul func┼úiei de decan ce-i fusese ├«ncredin┼úat─â) a impus, aproape miraculos, instituirea, prin arderea mai tuturor etapelor tranzitorii, a unui regim universitar autentic, rezistent la tribula┼úii ┼či imixtiuni externe.

Am avut norocul de a fi fost agreat de Profesor ├«nc─â din primele s─âpt─âm├óni ale studen┼úiei mele: oric├ót de straniu, deschiderea d-sale fa┼ú─â de mine s-a produs ca urmare a unei polemici, ├«n cadrul c─âreia, cu o ├«ndr─âzneal─â necenzurat─â, specific─â v├órstei, l-am sus┼úinut pe Lucian Blaga ├«n dauna lui Tudor Arghezi preferat de Profesor. Aveam 18 ani ┼či publicasem deja c├óteva poezii prin pres─â, dar nefericitul meu gest de a-l contra ├«n public, f─âr─â vreo miz─â distinct─â, ├«n loc s─â fie taxat a┼ča cum ar fi meritat, mi-a facilitat un acces mai direct ┼či, ulterior, la o pre┼úuire care nu s-a stins, din c├óte ┼čtiu, niciodat─â.

Al. Piru era, cum se spune, om cu carte; dar nu oricum, ci o enciclopedie literar─â dotat─â cu un aparat de m─âsur─â de o exactitate bulversant─â; imposibil de manipulat, la nivel de bibliografie, intervenea, la cea mai mic─â derapare de acest ordin, cu promptitudinea unui computer de ast─âzi.

├Ämi amintesc o conferin┼ú─â a acad. ┼×erban Cioculescu, considerat, la r├óndu-i, un monstru sacru al acurate┼úei informa┼úiei: cu Al. Piru al─âturi, venerabilul critic a trebuit, cu elegan┼úa de spirit ce-i era proprie, ├«n c├óteva r├ónduri s─â se opreasc─â, la o dat─â ori la titlul unei c─âr┼úi ori studiu din larga bibliografie universal─â, cer├ónd aprobarea comilitonului s─âu.

Mai t├órziu, la ultimul examen pe care urma s─â-l sus┼úin cu Profesorul (care refuzase, doi ani la r├ónd, s─â m─â chestioneze, trec├óndu-mi nota direct ├«n catalog), iar─â┼či dintr-un imbold cam nes─âbuit, spre a m─â r─âzbuna pe un asistent al s─âu, am redactat lucrarea scris─â, obligatorie pe atunci, despre ÔÇ×S─ârmanul DionisÔÇŁ cu multe citate aproximative ori inventate din Schopenhauer, ├«nÔÇŽgerman─â. Lucrarea a ajuns, fire┼čte, la Profesor spre corectare care, cu inegalabilul s─âu sim┼ú al umorului, a pus-o deoparte ┼či refuz├ónd, ┼či de data aceasta, s─â m─â examineze, m-a chemat mai t├órziu ├«n┼čir├óndu-mi erorile de german─â din lucrare, dar propun├óndu-mi s─â r─âm├ón─â ÔÇŽ├«ntre noi.

Cursurile sale despre Eminescu ┼či Caragiale, unicele din ├«ntreaga-i carier─â ┼úinute cu dedica┼úie pentru anul nostru de studiu cu care se ├«nfiin┼úase noua facultate, au fost, timp de un an, probe de erudi┼úie, de interpretare ┼či, deopotriv─â, de veritabil spectacol.

S-a spus despre Al. Piru c─â a fost un discipol ÔÇ×nereu┼čitÔÇŁ al maestrului s─âu, G. C─âlinescu. ├Än ce m─â prive┼čte, ├«n ciuda pre┼úuirii nem─âsurate pe care i-o purta, n-a c─âutat niciodat─â s─â-l concureze, ci doar s─â-i cinsteasc─â mo┼čtenirea urm├óndu-l doar ├«n respectul operei literare ┼či mai ales al autorit─â┼úii catedrale de la care nu abdica sub nicio form─â ┼či la nicio presiune. Avea ┼čarm, generos ┼či ├«n┼úeleg─âtor cu studen┼úii, exigent, dar paternal cu tinerii pe care ┼či-i luase al─âturi de el ├«n sus┼úinerea disciplinelor, galant cu sexul frumos, inamic al birocra┼úiei pe care, ca decan, o reducea la minimum util, intransigent, ├«n calitate de evaluator de opere ┼či de autori, ├«ndeosebi contemporani, nelipsit, altminteri, ca ┼či maestrul s─âu, G. C─âlinescu, de verdicte gre┼čite, ori doar ratate; totul ├«ns─â sub semnul unei bonomii care sf├ór┼čea, paradoxal, nu ├«n forma unor campanii ÔÇ×belicoaseÔÇŁ, ┼či ele la mod─â, ci ├«n cea a unei rare ┼či captivante colocvialit─â┼úi: orice se poate discuta, ├«n literatur─â ┼či art─â, dar nu numai ÔÇô sugera domnia sa ┬á-, cu condi┼úia s─â dispui de argumente, de gust ┼či, fire┼čte, de informa┼úia exact─â ┼či punctual─â.

Deloc autoritar, Al. Piru era o autoritate: una care, din p─âcate, ast─âzi, dac─â mai exist─â, e vidat─â de eficien┼ú─â, fiindc─â s-au modificat-deteriorat-inversat, nu doar unele roluri ├«n societatea grevat─â de incultur─â ┼či de ipocrizie intelectual─â, ci modelele ├«nse┼či. Adic─â, anti-modelele.

Promovat ┼či, eventual, ÔÇ×pre┼úuitÔÇŁ, e dasc─âlul incompetent, pion pe masa unor jocuri de interese cu iz penal, ├«n timp ce profesorul dotat cu autoritate ┼čtiin┼úific─â, e ignorat, dac─â nu cumva ├«ndep─ârtat ca un pericol pentru autoconservarea mediocrit─â┼úii crase.

Memor├óndu-l aici pe Al. Piru, m─â ├«ntreb dac─â nu cumva drumul ÔÇ×z─âpezilorÔÇŁ villoniene ├«l va fi luat ┼či Dasc─âlul, universitar, gimnazial ori liceal, cel pe care societatea mediatic-globalizat─â ├«l sacrific─â ├«n favoarea unor triste figuri de pu┼člamale agramate ┼či aculturale.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

7 − ┼čase =

Arhiva

mai 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Apr   Iun »
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031