v.p. (epistol─â cvasi-clandestin─â)

Lui Vio, la 60 de ani   S─â te fi z─ârit ├«nt├óia oar─â ├«n vacarmul unei adun─âri
Cite┼čte

Viorel Pîrligras: risipitorul de har

Viorel Pîrligras e un risipitor: al darurilor cu care a fost binecuvântat, al pasiunii pentru
Cite┼čte

Umberto Eco ÔÇô un medievist ├«n postmodernitatea virtual─â

Umberto Eco ÔÇô un medievist ├«n postmodernitatea virtual─â   (Aproxim─âri ipotetice) George Popescu   ┬á Printre cele mai ascu┼úite, inventive ┼či rafinate
Cite┼čte

Geo Vasile ÔÇô traduc─âtorul congener cu Gellu Naum

Geo Vasile ÔÇô traduc─âtorul congener cu Gellu Naum   Numele lui Geo Vasile l-am ├«nt├ólnit, cred, ├«nt├óia
Cite┼čte

la carta bionda del Caff├ę del Turco

la carta bionda del Caff├ę del Turco   ci sono altri hamletÔÇŽ la carta bionda del Caff├ę del
Cite┼čte

Gela Enea sau revolta disimulat─â elegiac

Ceea ce surprinde la întâia lectură a poeziei din cea de-a doua carte de versuri
Cite┼čte

Poezia ÔÇĺ sinonimie a onticului

Cu un debut revuistic ├«n ├«ndep─ârtatul 1973 ├«n revista sibian─â ÔÇ×TransilvaniaÔÇŁ ┼či cu botezul lui
Cite┼čte

disidenţă vs. rezistenţă prin cultură

  ├Än acest eseu propun o clarificare a dihotomiei disiden┼ú─â/ rezisten┼ú─â care pare sub├«nscris─â, din p─âcate,
Cite┼čte

La Rio de Janeiro Un cartier luxuriant ca un biliard al viitorului Braziliei

Se vor împlini în curând trei ani de la preluarea puterii, în Brazilia, de către
Cite┼čte

Mario Luzi: o poezie inedit─â

Am scris despre poetul italian finalist, trei ani consecutivi, al Premiului Nobel, o monografie (Povara
Cite┼čte

Eugenio Montale

    ├Än fum De c├óte ori te-am a┼čteptat la gar─â ├«n frig, ├«n cea┼ú─â. M─â plimbam tu┼čind, cump─âr├ónd ziare
Cite┼čte

Un studiu de Italo Calvino

Sfidarea labirintului[i]   1. De la revolu┼úia industrial─â, filosofi, literatur─â, art─â au cunoscut o traum─â pe care
Cite┼čte

Michele Ranchetti și poezia epifanică

Michele Ranchetti și poezia epifanică Michele Ranchetti, născut la Milano în 1925, decedat la Florenţa, în
Cite┼čte

ÔÇ×Rom├ónia ÔÇô al treilea ┼ú─ârm al fluviului care curge ├«n─âuntrul meuÔÇŁ

Interviu cu poetul, romancierul, traduc─âtorul ┼či academicianul brazilian MARCO LUCCHESI Marco Lucchesi 1Sosit pentru a nu
Cite┼čte

Incon┼čtien┼úa p─âc─âtoas─â a unor ÔÇ×formatoriÔÇŁ de opinie

Iată ce scriam cu mai bine de patru ani în urmă; mai exact, în 23
Cite┼čte

Mario Costantini

Mario Costantini: Pe drumul spre casă George Popescu  Au trecut aproape două decenii de când, în medievala
Cite┼čte

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului   Din noul (merituos ╚Öi provocator) val de poe╚Ťi craioveni, Eleanor Mircea
Cite┼čte

Alda Merini

Alda Merini I poeti lavorano di notte / Poe╚Ťii lucreaz─â noaptea ÔÇ×C├ónd sunt ├«ntrebat─â de unde se
Cite┼čte

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound.

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound. (ap─ârut ├«n ÔÇ×Corriere dÔÇÖinformazioneÔÇŁ, 26-27 aprilie 1958, apoi ├«n colec╚Ťia
Cite┼čte

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis ┬áGeorge Popescu ┬áAndrea Zanzotto, ÔÇťcel mai bun dintre poe╚Ťii italieni n─âscu╚Ťi
Cite┼čte

Libertatea ┼či Europa judec─âtorilor

27 august 2013
Autor

Iau act, nu f─âr─â oarecare surpriz─â, de o dezbatere lansat─â relativ recent ├«n Italia ├«n marginea unor opinii ale cunoscutului g├ónditor german Juergen Habermas care contureaz─â, cu pertinen┼úa-i proprie, condi┼úia unei Europe c─âreia criza, financiar─â ┼či economic─â, i-a conferit un statut de federalism executiv al unui Consiliu european auto-investit cu o autoritate ce reprezint─â un model de exerci┼úiu al puterii diferit fa┼ú─â de cel democratic; filosoful german ├«l define┼čte ca fiind un ÔÇ×exerci┼úiu post-democratic al puteriiÔÇŁ la nivel transna┼úional.

├Äntr-un context mai larg, este limpede c─â un astfel de ÔÇ×exerci┼úiuÔÇŁ e propriu ┼či altor organisme ┼či entit─â┼úi, ├«n Europa ori ├«n afara ei, precum FMI ori Banca Mondial─â, ba chiar ┼či la nivelul unor guverne din ┼ú─âri influente ├«n baza unei puteri economice consolidate; Habermas consider─â, ├«n baza unei evalu─âri pe c├ót de simple pe at├ót de conving─âtoare, c─â s-a impus astfel un fel de sub-autorizare a parlamentelor na┼úionale cu un efect cople┼čitor asupra statelor cu economii mai sl─âbite ┼či, ├«n consecin┼ú─â, s-a creat o diviziune, str─âin─â previziunilor Tratatelor Uniunii, ├«ntre ┼ó─âri cu nevoi ┼či, deci, cu economii slab dezvoltate, ┼či ┼ó─âri hegemone, cu economii puternice, sf├ór┼čind ├«ntr-o subordonare a primelor celor secunde.
G├ónditorul german, care numise un astfel de proces o ÔÇ×golire inter-guvernativ─âÔÇŁ a democra┼úiei, identific─â dou─â grup─âri ├«n raport cu atitudinea fa╚Ť─â de aceast─â nou─â ╚Öi oarecum insolit─â realitate: euroscepticii adep╚Ťi ai ÔÇŁstatelor na╚ŤionaleÔÇŁ ╚Öi euroentuazia╚Ötii sus╚Ťin─âtori ai tezei federalz─ârii europene. Oric├ót de ciudat, ambele tabere sunt considerate falimentare.
Cea dint├ói, fiindc─â toate sistemele func╚Ťionale extrateritoriale genereaz─â, prin statutul lor probleme pe care individual statele, din cauza competen╚Ťelor limitate, nu le pot solu╚Ťiona; la ce-ar servi, se ├«ntreab─â Habermas, o reglementare a pie╚Ťelor financiare ├«n interiorul unui stat dac─â pia╚Ťa dep─â╚Öe╚Öte, ├«n goana ei dup─â profit, grani╚Ťele acestui stat, prin urmare revenirea la acea ÔÇŁfrumoas─â vreme a autonomiei na╚ŤionaleÔÇŁ ar fi doar o iluzie mistificatoare.
Cea de-a doua tab─âr─â, a federaliz─ârii europene, e la fel de iluzorie, chiar dac─â din motive ceva mai complexe: spre deosebire de ceea ce se ├«nt├ómpl─â ├«ntr-un stat federal, printre cet─â╚Ťenii europeni nu exist─â acea ÔÇŁsolidaritate / civic─â / necesar─â spre a se forma o voin╚Ť─â politic─â comun─âÔÇŁ care-ar putea legitima puterea de decizie a unui stat federal, respectiv de a modifica ├«n mod autonom propriile competen╚Ťe ├«n dauna statelor membre, adic─â a╚Öa-numita ÔÇŁcompeten╚Ť─â peste competen╚Ť─âÔÇŁ; pe de alt─â parte, Uniunii i s-au transferat drepturi de suveranitate statal─â, ├«ns─â statele membre au conservat monopolul puterii, adic─â executarea propriilor aparate administrative. A╚Öadar, o transformare a Uniunii Europene ├«n sens federativ ar fi lipsit─â de o baz─â substan╚Ťial─â (solidaritatea civic─â) ╚Öi ar fi prea costisitoare ╚Öi complex─â spre a putea fi considerat─â ╚Öi realizabil─â.
├Än concluzie, singura auspicabil─â ar fi o ÔÇŁtreia caleÔÇŁ (fie ╚Öi ├«n semnifica╚Ťia primar─â a lui Norberto Bobbio), adic─â de a constitui ├«ntre popoarele diverselor state con╚Ötiin╚Ťa comun─â c─â sunt cet─â╚Ťeni ai Uniunii pe l├óng─â faptul c─â sunt cet─â╚Ťeni ╚Öi ai propriului stat de origine. Aici intr─â ├«n scen─â justi╚Ťia ÔÇô mai exact instan╚Ťele judec─âtorilor din ╚Ť─ârile membre, nodul gordian const├ónd ├«n dificultatea de a armoniza propriul drept intern cu cel comunitar, ├«ndeosebi ├«n contextul ├«n care sunt atinse ╚Öi sl─âbite prerogativele parlamentelor na╚Ťionale. Habermas citeaz─â, ├«n acest sens, cazurile conflictelor ivite ├«ntre Cur╚Ťile Constitu╚Ťionale din Germania ╚Öi Italia, pe de o parte, ╚Öi Curtea European─â. ├Än ce prive╚Öte cazuistica rom├óneasc─â, de data recent─â, atunci c├ónd supralicitata interven╚Ťie, nu a vreunei cur╚Ťi jurisdic╚Ťionale comuniare, ci a Executivului de la Bruxelles ce ╚Öi-a excedat voluntar ╚Öi agresiv propriul statut, n-a fost dec├ót una din confuziile majore ale unui proiect ce pare ├«nc─â departe de a-╚Öi fi decantat rezonabil ╚Öi coerent sfera de ac╚Ťiune. Fiindc─â, a fost mai mult dec├ót evident faptul c─â, ├«n tumultuoasa var─â rom├óneasc─â din 2012, interven╚Ťia comunitar─â a fost politic─â, iar, ├«n absen╚Ťa unor instan╚Ťe europene strict jurisdic╚Ťionale, cele autohtone s-au subordonat unor interese de grup, f─âc├ónd exerc╚Ťii hermeneutice acolo unde ar fi trebuit s─â m─âsoare legea cu realitatea de facto ╚Öi de jure.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

5 − = unu

Arhiva

august 2013
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Iul   Sep »
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031