Premiul literar: ├«ntre recunoa┼čtere ┼či consacrare

N-am fost niciodată un fan al premiilor literare. Tratându-le, în principiu, cu plusul de relativism
Cite┼čte

Mircea Popescu ÔÇô un c─ârturar rom├ón neresemnat

Două consistente volume cu un caracter miscelaneu fatalmente impus de un destin ingrat atestă cât
Cite┼čte

Umberto Eco: elogiul erorilor care schimb─â lumea

La doar câteva zile de la despărţirea de Umberto Eco continuă, mai ales în spaţiul
Cite┼čte

Un "jurnal" textualizant al lui Dracula sau o poveste postmodern─â a lui Vlad ┼óepe┼č

Când mi-a căzut întâia oară sub ochi cartea lui Marin Mincu Il diario di Dracula,
Cite┼čte

Intemperanţa ca stare poetică

aporeme (Autograf nr.1/ 2005) George Popescu Intemperan┼úa ca stare poetic─â   Intempestiv ┼či insurgent, ├«n m─âsura ├«n care ceea
Cite┼čte

RESTITUIRI

Dante Maffia, Constantin Udroiu la Sorbona Not─â   M─ârturisesc cu un sentiment de jen─â (greu pardonabil chiar ┼či ├«n
Cite┼čte

Blog/Notes RESTITUIRI

Un act incon╚Ötient de subminare a istoriei George Popescu   M─ârturisesc, am ajuns ├«n punctul nevralgic ├«n care
Cite┼čte

RESTITUIRI (Articol ap─ârut ├«n revista ÔÇ×RamuriÔÇŁ, nr. 3, martie 1991, p. 4.)   George Popescu   De la con┼čtiin┼úa crizei
Cite┼čte

Despre ceea ce nu mai trebuie demonstrat!

┼×i la urma urmei ce anume mai era de demonstrat? Ce anume nu ┼čtiam cu
Cite┼čte

Absenteismul ÔÇô o maladie recrudescent─â

Dincolo de rezultatele alegerilor locale par┼úiale desf─â┼čurate duminica trecut─â ┼či mai ├«nainte ca forma┼úiunile politice
Cite┼čte

ÔÇ×Ciuma ro┼čieÔÇŁ ÔÇô o gratuit─â blasfemie

Epitetul acesta, de ÔÇ×cium─â ro┼čieÔÇŁ, poate s─â-┼či fi avut o anume validitate ├«n primii ani
Cite┼čte

Despre grava maladie a primatului

M─ârturisesc din capul locului c─â mi-a displ─âcut dintotdeauna preten┼úia, prezent─â ┼či activ─â ├«n via┼úa de
Cite┼čte

Despre suferinţă

Cu siguranţă că suferea de Alzeimer vecinul pe care, în de-acum îndepărtata-mi copilărie, îl priveam
Cite┼čte

Sindromul cumetriei în politica dâmboviţeană

N-am scris demult despre politichia intern─â (c─âci de Politic─â, ├«n semnifica┼úia sa consacrat─â istoric ┼či
Cite┼čte

Noi tehnologii spre o ÔÇ×gaur─â neagr─â intelectual─âÔÇŁ.

Notam, în articolul de ieri, că unicul progres înregistrat la summit-ul G7 din localitatea siciliană
Cite┼čte

N. BALOT─é ÔÇô A FI PE CALE

  Aventura intelectual─â a lui N. Balot─â, ├«nceput─â cu decenii ├«n urm─â ├«n ambian┼úa specific─â a
Cite┼čte

Un summit G7 inutil spre o lume tot mai instabil─â

A fost nevoie de acest summit a celor ┼čapte granzi de pe Terra (├«n absen┼úa
Cite┼čte

Al. Piru ┼či emblema autorit─â┼úii

Sperăm, dacă nu s-a decis nimic până în prezent, ca, măcar din toamnă, 2017 să
Cite┼čte

├Änapoi, la clasiciÔÇŽ

Am scris nu demult, în această rubrică despre nevoia re-lecturii operelor care ne-au marcat, într-un
Cite┼čte

I.D. S├ÄRBU ÔÇô CAPTA┼óIA MEMORIEI

  I. D. S├«rbu r─âm├óne, orice s-ar spune, un caz singular al literaturii rom├óne: autor, printre
Cite┼čte

RESTITUIRI

27 august 2017
Autor

Dante Maffia,

Constantin Udroiu la Sorbona

Not─â

 

M─ârturisesc cu un sentiment de jen─â (greu pardonabil chiar ┼či ├«n nume propriu) c─â am aflat doar ocazional ┼či sporadic de existen┼úa ┼či, fire┼čte, de cariera artistic─â a lui Constantin Udroiu, pictor de o rar─â complexitate compozi┼úional─â cu voca┼úia monumentalului ┼či consacrat, de-a lungul celor 84 de ani de via┼ú─â, tradi┼úiei bizantine pe care a ilustrat-o ┼či onorat-o nu doar ├«n propria-i oper─â, ci ┼či ├«n r├óndul zecilor de discipoli pe care i-a format, mai bine de dou─â decenii, ├«ntr-o particular─â ┼či gratuit─â institu┼úie ctitorit─â ┼či de el condus─â la Roma.

Din pu┼úinele date intersectate, am aflat c─â, n─âscut la Bucure┼čti ├«n 1930, ┼či-a f─âcut studiile la Facultatea de Arte Frumoase din capital─â, cu profesorul Gheorghe V├ón─âtoru, A fost condamnat la 22 de ani de munc─â silnic─â de c─âtre regimul comunist, a stat ├«n ├«nchisoare 10 ani, ├«ntre 1954 ┼či 1964. Membru al U.A.P., a participat, deja ├«n ┼úar─â, la expozi┼úii personale ┼či de grup, inclusiv ├«n str─âin─âtate ┼či, din 1971, ├«n urma unei expozi┼úii deschise ├«n ora┼čul Sassari din Sardinia, decide s─â r─âm├ón─â ├«n Italia, ├«n exil, devenind un nume de referin┼ú─â ├«n lumea artei din Peninsul─â ┼či din lume. Interesant r─âm├óne ┼či detaliul c─â expozi┼úia de la Sassari a fost vernisat─â de viitorul pre┼čedinte al Italiei, Sandro Pertini, pe atunci pre┼čedinte al Camerei deputa┼úilor din Parlamentul de la Roma.

├Än acela┼či an s-a consumat ┼či prima recunoa┼čtere major─â a artei sale, primind un premiu la Bienala de Art─â Contemporan─â desf─â┼čurat─â la Santa Teresa din Gallura.

A realizat peste 200 de expozi┼úii personale, ├«n Fran┼úa (premiat ├«n dou─â r├ónduri, la Avignone ┼či la Bordeaux, c─ârora le-a devenit ┼či cet─â┼úean de onoare, ca de altfel ┼či la Matera, devenit─â, anul trecut, Capital─â Cultural─â European─â) ┼či pe alte meleaguri ale lumii. Numeroase sunt operele sale monumentaliste, unele sfin┼úite de ├«nsu┼či Papa Ioan Paul al II-lea, dintre care ar fi suficient s─â amintim o Via Crucis compus─â din 15 capele distribuite pe un parcurs de 1 km ├«n localitatea Faicchio, o Cin─â de Tain─â ┼či o Cin─â din Emmaus, ├«n trapezul noului seminar din Benevento, ca ┼či numeroase fresce, majoritar ├«n stil bizantin al c─ârui emisar a r─âmas ├«n mod constant ┼či entuziast.

├Änzestrat ┼či cu o solid─â voca┼úie pedagogic─â ÔÇô ┼či, deci, teoretic─â -, a sus┼úinut, ├«n concomiten┼ú─â cu expozi┼úiile sale, conferin┼úe ┼či interven┼úii la congrese interna┼úionale (la Paris, la Avignone, la Amsterdam ori New York, cu contribu┼úii remarcabile pe t─âr├ómul istoriei artei, ├«n rela┼úia aporetic─â a acesteia subsumat─â raportului Tradi┼úie-Inova┼úie.

Scriu aceste r├ónduri, sub semnul unei datorii ÔÇ×vinovateÔÇŁ (fiindc─â, ├«n peregrin─ârile mele italice a┼č fi putut descoperi ┼či aprofunda mai mult din destinul acestui mare artist rom├ón care n-a renun┼úat niciodat─â la cet─â┼úenia sa nativ─â). Motivul ÔÇô ┼či resortul ÔÇô se datoreaz─â descoperirii, ├«n mald─ârul unor manuscrise reg─âsite recent, a unei dactilograme ce reprezint─â un articol-portret datorat unuia din marii poe┼úi ai Italiei de azi ┼či, pe deasupra, ┼či critic de art─â, Dante Maffia.

Dactilograma e din anul 1984, c├ónd ap─âruse, a┼ča cum se poate constata ├«n darea ei, ├«n publica┼úia ÔÇ×BalcanicaÔÇŁ. Ad─âug├ónd ┼či c─â nu-mi amintesc nici ├«mprejurarea ├«n care mi-a parvenit acel num─âr ┼či nici vreun alt reper despre istoria publica┼úiei (probabil c─â, a┼ča cum se mai ├«nt├ómplase ├«n c├óteva r├ónduri, n-ar fi exclus s─â-mi fi fost oferit─â de Marin Sorescu ┼či c─â, la fel de probabil, textul respectiv s─â-l fi tradus tot la recomandarea sa), plusul de perplexitate mi se pare o motiva┼úie suplimentar─â de a-l oferi cititorilor de ast─âzi.

Bilan┼úul vie┼úii lui Constantin Udroiu ÔÇô ce nu trebuie ├«n niciun caz judecat─â ├«n baza unor criterii de circumstan┼ú─â ÔÇô este propriul ei con┼úinut, validat interior ┼či social ┼či, totodat─â, inserat condi┼úiilor timpului ┼či spa┼úiului s─âu. Cunoscut la ├«nceput doar ├«n ┼úara sa de origine, Rom├ónia, ast─âzi, c├ónd se ├«mplinesc zece ani de c├ónd tr─âie┼čte ┼či lucreaz─â ne├«ntrerupt la Roma, o ├«ntreag─â Europ─â ├«l cunoa┼čte ca pe un artist consacrat ce reprezint─â ├«n opera sa sensurile ┼či condi┼úiile unei epoci, f─âr─â de care mesajul artei sale ar fi suferit cu trecerea anilor. Udroiu e una din personalit─â┼úile plastice contemporane de pretutindeni: operele sale pot sta al─âturi de cele ale marilor arti┼čti prin vigoarea ┼či energia expresiei, f─âr─â a mai vorbi de originalitate, ca ┼či prin modul ├«n care datele obiective ce se alc─âtuiesc ├«ntr-o viziune personal─â; ┼či chiar, cum precizeaz─â Mario Rotilli, prin capacitatea de ├«n┼úelegere a propriei origini, a propriilor r─âd─âcini ┼či prin caracterele foarte umane ale programului s─âu artistic. Udroiu a fost ┼či a r─âmas un ÔÇ×latinÔÇŁ, un om al patriei sale, ceea ce ├«nseamn─â c─â el apar┼úine categoriei acelor personalit─â┼úi artistice pentru care arta ┼či consecin┼úele sale nu au modificat structurile originare ale ├«nceputului.

D─âruit c─â o natur─â spontanee, ce se ofer─â f─âr─â rezerve, instinctul s─âu nu e totu┼či foarte puternic reflexiv, neconform├óndu-se vreunei ┼čcoli, vreunei reguli sau legii inspira┼úiei, dup─â cum nu se adapteaz─â facil vreunui curent. Unii ├«l consider─â un spontan pur, adic─â un artist care vorbe┼čte despre sine, nu cu ajutorul unor teze artistice, ci prin revel─âri proprii. Spontaneitatea lui C. Udroiu exist─â, deci. Ea se cuvine ├«ns─â ├«n┼úeleas─â ca un semn al transpunerii ideii ├«n form─â, al convertirii ├«n imagine f─âr─â cenzura mereu tulburent─â ┼či f─âr─â ezitarea suspect─â a dubiului, f─âr─â obsesia ├«ntreb─ârilor nesf├ór┼čite ce ├«mping ┼či fixeaz─â expresia la antipodul crea┼úiei senine.

Ca expresie a comprehensiunii realit─â┼úii, plastica lui C. Udroiu ofer─â posibilitatea de a se apropia de o experien┼ú─â vie ce ne face s─â ├«n┼úelegem c─â arta sa poate schimba ceva ├«naint├ónd la pas cu istoria; c─â ÔÇ×libertateaÔÇŁ ├«nseamn─â pentru un artist nu numai cunoa┼čterea propriei fantezii, ci chiar tr─âirea propriei vie┼úi; c─â realitatea ├«ns─â┼či a artelor practicate se poate confunda cu adev─ârul unei vie┼úi; c─â voin┼úa artistului poate interveni ├«n procesul de transformare a con┼čtiin┼úei umane atunci c├ónd se ├«ncrede ├«n con┼čtiin┼úa sa de artist ┼či se exprim─â nu prin teorie, ci pict├ónd sau desen├ónd, ├«n at├ót c├ót pictura ┼či desenul sunt, ele ├«nsele, o form─â de g├óndire.

├Än actuala sa expozi┼úie personal─â inaugurat─â la Sorbonne Nouvelle, Paris III, ├«n ziua de 9 mai 1984, de rectorul acestei universit─â┼úi, prof. Henri B├ęhar, ├«n atmosfera colocviului interna┼úional cu tema Prezen┼úa Rom├óniei ├«n Fran┼úa ┼úi ├«n Italia, Udroiu s-a prezentat cu 80 de lucr─âri de grafic─â, realizate ├«n ultimii ani. Dintre acestea, 60 sunt tablouri ce semnific─â personaje ale lumii culturii ┼či artelor care, de fapt, au constituit subiectul colocviului men┼úionat; este vorba, adic─â, de acel grup de arti┼čti, litera┼úi ┼či, ├«n genere, de oameni de cultur─â rom├óni, italieni ┼či francezi a c─âror forma┼úie ┼či activitate artistic─â au stat ├«n raport rela┼úional ┼či de reciproc─â interferen┼ú─â. S─â cit─âm c├óteva nume: Grigorescu-Troyan, Andr├ę Lothe-Ciucurencu, Pallady-Matisse, Margareta R─âdulescu-Campigli, Enescu-Faure, Br├óncu┼či-Rodin, Modigliani – Severini, Balla,. Istrati ÔÇô R. Rolland, Marinetti ÔÇô Al. Macedonski, T. Tzara – Urmuz etc. ├Än acest ciclu de lucr─âri, Udroiu utilizeaz─â cu mare dexteritate tehnic─â ÔÇ×elemente de imagineÔÇŁ, maniera neagr─â, aquarela, ca ┼či desenul (├«n creion sau infuzie de praf de chinin─â); folose┼čte chiar ┼či ÔÇ×punctulÔÇŁ ca semn grafic, metod─â ce ├«i solicit─â artistului ordine ┼či disciplin─â. ├Än acest mod sunt conturate lucr─ârile consacrate lui A. Gide, P. Istrati, V. Alecsandri, P. Mistral ┼či altora, tablouri care cu mijloace simple exprim─â nu numai asem─ânarea dar mai ales personalitatea ┼či ÔÇ×starea de sufletÔÇŁ ┬áa modelului.

Udroiu utilizeaz─â ca elemente de imagine at├ót ├«n desen, c├ót ┼či ├«n incizie, punct, schi┼ú─â ├«n culoare ┼či linia folosit─â ├«n diverse feluri pentru rezolvarea plastic─â a problemelor impuse: spre exemplu, linia ├«n unde paralele, cea ├«ntrerupt─â de obstacole (spa┼úii goale sau negre), cea cu tensiune cresc─âtoare ori descresc─âtoare, linia ha┼čurat─â, continu─â etc. Spontaneitatea nu altereaz─â caligrafia desenului, fapt ce demonstreaz─â cum artistul este un bun elev al marilor Steriadi, D─âr─âscu, Ressu etc. Imaginea vizual─â nu e doar un tot coerent de forme ce implic─â o analiz─â logic─â,ci ┼či ┬áo proiec┼úie a unei sensibilit─â┼úi specifice ce reinterpreteaz─â aspectele lumii reale. Ideea ┼či sentimentul particip─â ├«mpreun─â la arhitectura formei vizuale. Construc┼úia logic─â, descoperirea arm─âturii interioare a imaginii reale au fost demult ├«n┼úelese ca element caracteristic al operelor lui C. Udroiu. ├Än lucr─ârile sale chiar ┼či de mici dimensiuni, monumentalitatea ┬ásubiectului e totdeauna subliniat─â ┼či ├«n virtutea acestui fapt Udroiu este un ÔÇ×constructor de fresc─âÔÇŁ.

A studiat de fapt ┼či practicat pictura monumental─â sacr─â (bizantin─â) ├«n Rom├ónia cu unul dintre cei mai valoro┼či speciali┼čti de acolo, C. V├ón─âtoru, dar ┼či ├«n Italia a realizat diverse lucr─âri exterioare de mari dimensiuni; spre exemplu, o fa┼úad─â de 180 m.p. a municipalit─â┼úii din Accettura, ├«n provincia Matera (unde a primit, de altfel, pentru aceasta ┼či cet─â┼úenia de onoare a ora┼čului), la Metaponte, ├«n Sardinia etc. ├Än actuala expozi┼úie, influen┼úa acestei tehnici e evident─â ├«n opere precum: Cattedrale di S. Siffrein in Carpantras, Chiesa madre di Bernalda, Cattolica di Stilo, Caritate etc.

Participarea lui C. Udroiu cu expozi┼úii personale la manifest─âri culturale (precum aceasta de la Sorbona) a fost semnalat─â de pres─â la sf├ór┼čitul anului 1977, c├ónd a luat parte la Jocurile latinit─â┼úii organizate de Universitatea din Avignone; tot la Avignone, ├«n 1979, a fost prezent la colocviul Fran┼úa ÔÇô Proven┼úa ÔÇô Sicilia, dup─â care ├«n acela┼či an a deschis o alt─â expozi┼úie la Universitatea din Borddeaux, pentru care a primit diploma de onoare a ora┼čului; ├«n 1980 a participat cu o alta la colocviul dedicat Sfintei Caterina da Siena ├«n ora┼čul Carpentras. A fost, ├«n sf├ór┼čit, prezent la al doilea ┼či la al treilea Congres Interna┼úional de Studii Rom├óne, organizate ├«n 1979 la Universitatea din Amsterdam ┼či, respectiv, la cea din Avignone.

Trebuie precizat faptul c─â Udroiu a luat parte la at├ótea congrese, ca ┼či la aceast─â manifestare de la Sorbona, prezent├óndu-se ├«n dubl─â ipostaz─â de pictor-grafician, cu expozi┼úii personale ┼či de participant efectiv sus┼úin├ónd comunic─âri cu referire la studiile sale asupra artei bizantine ├«n Italia sau ├«n Rom├óniaÔÇŽ

Not─â ┼či traducere de

George Popescu

Extras din revista ÔÇ×BalcanicaÔÇŁm nr. 2, 1984, p. 100-105.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

1 × opt =

Arhiva

august 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Iun   Sep »
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031