Incon┼čtien┼úa p─âc─âtoas─â a unor ÔÇ×formatoriÔÇŁ de opinie

Iată ce scriam cu mai bine de patru ani în urmă; mai exact, în 23
Cite┼čte

Mario Costantini

Mario Costantini: Pe drumul spre casă George Popescu  Au trecut aproape două decenii de când, în medievala
Cite┼čte

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului   Din noul (merituos ╚Öi provocator) val de poe╚Ťi craioveni, Eleanor Mircea
Cite┼čte

Alda Merini

Alda Merini I poeti lavorano di notte / Poe╚Ťii lucreaz─â noaptea ÔÇ×C├ónd sunt ├«ntrebat─â de unde se
Cite┼čte

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound.

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound. (ap─ârut ├«n ÔÇ×Corriere dÔÇÖinformazioneÔÇŁ, 26-27 aprilie 1958, apoi ├«n colec╚Ťia
Cite┼čte

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis ┬áGeorge Popescu ┬áAndrea Zanzotto, ÔÇťcel mai bun dintre poe╚Ťii italieni n─âscu╚Ťi
Cite┼čte

Davide Ronconi Scrisoare deschis─â dasc─âlilor filologi

Davide Ronconi Scrisoare deschis─â dasc─âlilor filologi   Mai mult dec├ót o scrisoare, aceasta este o implorare. Ceva unde
Cite┼čte

Aldo Moro ┼či sf├ór┼čitul politicii

Pe 16 martie trecut s-au ├«mplinit ÔÇô ┼či s-au comemorat ├«ntr-o larg─â gam─â de manifest─âri
Cite┼čte

Claudio Magris despre o art─â ┼či nu numai

[...]   Al doilea g├ónd. Vorbind despre Leo Castelli, de scurt timp disp─ârut, Claudio Magris (┬źCorriere della
Cite┼čte

Portret spre neuitare: IONELA PRODAN

În lumea pe care nu contenim, uneori cu o inabilitate greu pardonabilă, s-o așezăm cu
Cite┼čte

├Änc─â o trist─â desp─âr╚ŤireÔÇŽ

Vestea plec─ârii dintre noi, ├«ntr-un alt orizont, a lui Jean B─âile╚Öteanu a sosit, s├ómb─ât─â diminea╚Ťa
Cite┼čte

O (alt─â) ÔÇ×stafieÔÇŁ b├óntuie prin Europa?

Cum poate fi ignorată ori, mai grav, uitată formula marxistă pusă ca avertisment în preambulul
Cite┼čte

Receptarea lui E. M. Cioran în Italia

A┼ča cum am promis cititorilor acestei rubrici, reiau, aici, din pagini reg─âsite ┼či doar ├«n
Cite┼čte

Despre destinul (fast) al lui Cioran în Italia

Nu știu cum se întâmplă cu noi, românii, și nu de ieri, de azi, ci
Cite┼čte

Povara nostalgiei

N.B. Sub impactul, pu┼úin a┼čteptat ┼či de aceea cople┼čitor, al celor dou─â momente omagiale pe
Cite┼čte

Zarv─â ╚Öi haos pe calea suspendat─â a speran╚Ťei

Reg─âsesc ├«n noianul de ├«nsemn─âri conservate ├«n spa╚Ťiul memorial al computerului o ├«nsemnare de mai
Cite┼čte

După scrutin: Italia o (tristă) premieră într-o neagră seară a Europei

S-a confirmat, potrivit primelor proiec╚Ťii de la ├«nchiderea sec╚Ťiilor de votare, ceea ce anticipam ├«n articolul
Cite┼čte

Roma vs Bruxelles: noi și intrigante sfidări

Tot mai bulversat de ceea ce se petrece ├«n ultimii ani pe scena politicii ÔÇô
Cite┼čte

Un poem de Andrei Tarkovski

Not─â N-am ╚Ötiut c─â marele cineast rus a scris, ├«n afara c─âr╚Ťilor sale ╚Ötiute ╚Öi citite,
Cite┼čte

Umberto Eco - un incitant apel la cultivarea memoriei

Umberto Eco Drag─â nepoate, ├«nva╚Ť─â pe de rost (articol ap─ârut ├«n s─âpt─âm├ónalul ÔÇ×LÔÇÖEspressoÔÇŁ, la rubrica sa ÔÇ×La
Cite┼čte

O altfel de con┼čtiin┼ú─â civic─â

28 martie 2017
Autor

Criza ce-a cuprins lumea, declan┼čat─â ini┼úial peste Ocean ┼či generalizat─â, ca efect al globaliz─ârii, ├«n aproape tot restul acesteia, nu ┼či-a etalat toate consecin┼úele nefaste. Ele se resimt acum, pentru cine mai are disponibilitate ┼či interes s─â le ├«nregistreze ┼či, eventual, s─â le caute solu┼úii ra┼úionale. ┼×i o fac cu o acuitate teribil─â, radicaliz├ónd con┼čtiin┼úa civic─â ┼či fragiliz├ónd decizia clasei politice, oricare ar fi aceasta, transform├ónd-o ├«ntr-o prad─â u┼čoar─â contesta┼úiei precipitate. Ce-i drept, politicienii, cei mai mul┼úi auto-inventa┼úi ori confec┼úiona┼úi la comand─â, ├«ntr-un sistem al cumetriilor ┼či al unor coniven┼úe dictate de interese de grup ori de orgolii personale, refuz─â, cu obstina┼úie, lec┼úia trecutului imediat prin eludarea erorilor celor ce i-au precedat. ├Än locul unui non-combat, adic─â a prefera s─â fac─â mai mult ┼či s─â vorbeasc─â mai pu┼úin, se complac ├«ntr-un pernicios ┼či riscant joc al unor ambiguit─â┼úi ce-i ofer─â pe tav─â drept victime sigure nu doar unui sistem mediatic suspicios ┼či manipulator, dar el ├«nsu┼či pacient al aceleia┼či maladii.

Problema justi┼úiei, ├«n substan┼úa sa mai profund─â ┼či dincolo de o criz─â ├«n parte partizanat gestionat─â, nu este, ├«n acest context marcat de profunde debilit─â┼úi, altceva dec├ót spuzirea, la suprafa┼ú─â, a bolii ce-a supus, mai bine de dou─â decenii, organismul societ─â┼úii unor teribile experimente de laborator, de cele mai multe ori ├«ntr-o condi┼úie de total autism ├«n raport cu realitatea vie ┼či concret─â. S-a creat, astfel, un clivaj ├«ntre actorii politici ┼či o popula┼úie cu nevoi ┼či aspira┼úii pe care numai programele ori discursurile electorale mereu promo┼úionale nu le-au oferit, la timp, r─âspunsurile a┼čteptate.

┼×i, iat─â, acum, mai devreme dec├ót era prev─âzut, dar poate c─â e mai bine a┼ča, societatea rom├óneasc─â se redistribuie, ca ├«ntr-un plan de lupt─â, pe dou─â fronturi antagoniste, dar ambele minate, sper s─â nu m─â ├«n┼čel, de acela┼či p─âc─âtos morb al ambiguit─â┼úii. ├Än fapt, ce li se repro┼čeaz─â guvernan┼úilor de azi, dac─â nu ambiguitatea unor pozi┼úii ├«n chestiuni care nici m─âcar nu vizeaz─â puncte strategice cu excep┼úia unui program politic ce-i drept ambi┼úios, c├ót cazuri particulare (o rea┼čezare, ├«n limite constitu┼úionale, a sistemului juridic, chiar ┼či prin evaluarea unor responsabilit─â┼úi inclusiv individual). Sigur, ambele fronturi pot avea ÔÇô ┼či, sustrase tenta┼úiilor manipulatoare, chiar au ÔÇô substraturi ┼či contiguit─â┼úi cu mult mai profunde ┼či┬á nemijlocit legate de actul politic. ┼×i de actul de guvernare.

Deocamdat─â, ceea ce se poate constata, f─âr─â vreun efort interpretativ risc├ónd, la r├óndu-i, ambivalen┼úa partizanatului, este distribu┼úia de pe o scen─â ├«n care un regizor anonim, destinul care ├«ntrupeaz─â rolul Istoriei, ├«┼či joac─â un pariu c├ót se poate de insidios. C─âci, dac─â, Pia┼úa, care, azi mai mult dec├ót oric├ónd, a devenit o agora de circumstan┼ú─â, etaleaz─â o ek-staz─â (poten┼ú├ónd, poate pu┼úin exagerat, un fel de re-trezire glorioas─â a con┼čtiin┼úei civice), Puterea ┼či, deopotriv─â, ceea ce a mai r─âmas din Opozi┼úia politic─â, par a acuza din plin neputin┼úa administr─ârii, mai ales la un nivel comunica┼úional, terapiei adecvate pentru meta-staza ├«n care societatea ├«n ansamblul ei indic─â a se afla.

Pentru unele maladii ÔÇô se ┼čtie ÔÇô nu exist─â leacuri miraculoase. ├Än afara celor pe care natura ÔÇô ca terapeut magician cum s-a dovedit prin milenii ÔÇô le ofer─â cu condi┼úia de a ┼čti s─â le identifici, s─â le propui, s─â le prepari ┼či, apoi, neap─ârat, s─â le ┼či aplici. ├Än termeni de politologie ÔÇ×popular─âÔÇŁ, asta s-ar traduce ├«n schimbarea radical─â a actului administrativ al guvern─ârii. ┼×i al Puterii. Oricare ar fi aceasta. Iar ┼čansele exist─â; ba chiar ┼či premisa, dac─â invoc─âm, oric├ót de sumar, un slogan nelipsit, ├«n ultimele campanii electorale, din panoplia nici unei forma┼úiuni: o altfel de politic─â.

├Än definitiv, dincolo de cazuistica particular─â a protestelor ce agit─â ┼óara, ce altceva se dore┼čte dac─â nu un alt mod, alt act, alt gest, alt discurs, politic ┼či civic, prin care radicaliz─ârii opiniei publice s─â i se r─âspuns─â printr-o egal─â radicalizare a administr─ârii treburilor cet─â┼úii ┼či ale na┼úiunii.

Iar dac─â solu┼úia de natur─â politic─â nu e, dec├ót ├«n parte ┼či ├«n circumstan┼úe cu totul ┼či cu totul particulare, cea aÔÇŽ str─âzii, responsabilitatea e transferat─â, ├«ntr-o m─âsur─â infinit mai mare dec├ót cred protagoni┼čtii ÔÇ×rezisten┼úiÔÇŁ, ├«n seama clasei politice care ├«ns─â n-ar mai trebui, ├«n linie de principiu, divizat─â ├«n Putere ┼či Opozi┼úie, ci pozi┼úionat─â ├«ntr-un ansamblu care, nicidecum ÔÇ×omogenÔÇŁ, s─â-┼či poat─â asuma, distributiv, dar constructiv, partea ce-i revine ├«n cadrul obiectivului de a duce ┼óara ├«nainte.

Rolul con┼čtiin┼úei civice realmente constructiv nu trebuie ornat cu subterfugii de natur─â politic─â ┼či, cu at├ót mai mult, arondat─â uneia dintre p─âr┼úi, fiindc─â rezultatul,. vizibil acum mai bine dec├ót la ├«nceputul protestelor, nu poate dec├ót s─â acutizeze clivajul care, iar─â┼či e ┼čtiut, adaug─â confrunt─ârii inter-partinice un plus nedorit de ur─â. o ur─â care pare s─â se fi instalat deja ├«n societate, ca rezonan┼ú─â a Str─âzii, transformate dintr-o necesar─â agora ├«ntr-o form─â de cvasi-r─âzboi civil.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

− opt = 1

Arhiva

martie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Feb   Apr »
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031