v.p. (epistol─â cvasi-clandestin─â)

Lui Vio, la 60 de ani   S─â te fi z─ârit ├«nt├óia oar─â ├«n vacarmul unei adun─âri
Cite┼čte

Viorel Pîrligras: risipitorul de har

Viorel Pîrligras e un risipitor: al darurilor cu care a fost binecuvântat, al pasiunii pentru
Cite┼čte

Umberto Eco ÔÇô un medievist ├«n postmodernitatea virtual─â

Umberto Eco ÔÇô un medievist ├«n postmodernitatea virtual─â   (Aproxim─âri ipotetice) George Popescu   ┬á Printre cele mai ascu┼úite, inventive ┼či rafinate
Cite┼čte

Geo Vasile ÔÇô traduc─âtorul congener cu Gellu Naum

Geo Vasile ÔÇô traduc─âtorul congener cu Gellu Naum   Numele lui Geo Vasile l-am ├«nt├ólnit, cred, ├«nt├óia
Cite┼čte

la carta bionda del Caff├ę del Turco

la carta bionda del Caff├ę del Turco   ci sono altri hamletÔÇŽ la carta bionda del Caff├ę del
Cite┼čte

Gela Enea sau revolta disimulat─â elegiac

Ceea ce surprinde la întâia lectură a poeziei din cea de-a doua carte de versuri
Cite┼čte

Poezia ÔÇĺ sinonimie a onticului

Cu un debut revuistic ├«n ├«ndep─ârtatul 1973 ├«n revista sibian─â ÔÇ×TransilvaniaÔÇŁ ┼či cu botezul lui
Cite┼čte

disidenţă vs. rezistenţă prin cultură

  ├Än acest eseu propun o clarificare a dihotomiei disiden┼ú─â/ rezisten┼ú─â care pare sub├«nscris─â, din p─âcate,
Cite┼čte

La Rio de Janeiro Un cartier luxuriant ca un biliard al viitorului Braziliei

Se vor împlini în curând trei ani de la preluarea puterii, în Brazilia, de către
Cite┼čte

Mario Luzi: o poezie inedit─â

Am scris despre poetul italian finalist, trei ani consecutivi, al Premiului Nobel, o monografie (Povara
Cite┼čte

Eugenio Montale

    ├Än fum De c├óte ori te-am a┼čteptat la gar─â ├«n frig, ├«n cea┼ú─â. M─â plimbam tu┼čind, cump─âr├ónd ziare
Cite┼čte

Un studiu de Italo Calvino

Sfidarea labirintului[i]   1. De la revolu┼úia industrial─â, filosofi, literatur─â, art─â au cunoscut o traum─â pe care
Cite┼čte

Michele Ranchetti și poezia epifanică

Michele Ranchetti și poezia epifanică Michele Ranchetti, născut la Milano în 1925, decedat la Florenţa, în
Cite┼čte

ÔÇ×Rom├ónia ÔÇô al treilea ┼ú─ârm al fluviului care curge ├«n─âuntrul meuÔÇŁ

Interviu cu poetul, romancierul, traduc─âtorul ┼či academicianul brazilian MARCO LUCCHESI Marco Lucchesi 1Sosit pentru a nu
Cite┼čte

Incon┼čtien┼úa p─âc─âtoas─â a unor ÔÇ×formatoriÔÇŁ de opinie

Iată ce scriam cu mai bine de patru ani în urmă; mai exact, în 23
Cite┼čte

Mario Costantini

Mario Costantini: Pe drumul spre casă George Popescu  Au trecut aproape două decenii de când, în medievala
Cite┼čte

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului   Din noul (merituos ╚Öi provocator) val de poe╚Ťi craioveni, Eleanor Mircea
Cite┼čte

Alda Merini

Alda Merini I poeti lavorano di notte / Poe╚Ťii lucreaz─â noaptea ÔÇ×C├ónd sunt ├«ntrebat─â de unde se
Cite┼čte

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound.

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound. (ap─ârut ├«n ÔÇ×Corriere dÔÇÖinformazioneÔÇŁ, 26-27 aprilie 1958, apoi ├«n colec╚Ťia
Cite┼čte

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis ┬áGeorge Popescu ┬áAndrea Zanzotto, ÔÇťcel mai bun dintre poe╚Ťii italieni n─âscu╚Ťi
Cite┼čte

(Alte) derapări prezidenţiale

28 august 2013
Autor

 

 

 

 

Pre┼čedintele ┼ó─ârii ÔÇô care oricum n-a fost niciodat─â al tuturor rom├ónilor, a┼ča cum ├«i stipuleaz─â ÔÇ×fi┼ča de postÔÇŁ, curat ÔÇŽconstitu┼úional─â ÔÇô ┼či-a denaturat ├«ntr-at├ót func┼úia de reprezentativitate ├«nc├ót pare a se fi transformat ├«ntr-un veritabil destabilizator al condi┼úiei actuale a propriei na┼úiuni. De parc─â, ignor├ónd cu totul angajamentul unui pact, oric├ót de discutabil, de coabitare cu un guvern ce nu-i apar┼úine, ie┼čind dintr-o izolare f─âr─â vreo ├«nv─â┼ú─âtur─â a unei minime jene, s-ar fi decis, victim─â a unui instinct mortificator, s─â deschid─â un front cu iz de b─ât─âlie ÔÇŽcivil─â.

Faptul c─â nimic nu-i convine din tot ceea ce ├«ntreprinde actuala guvernare, chiar ┼či atunci c├ónd aceasta reitereaz─â, din iner┼úie ori din neputin┼ú─â, metehne identice cu cele ale predecesoarele ei c├órmuite ├«ns─â de unicul matador cotrocenist, ├«l determin─â la gesturi ┼či ac┼úiuni care sf├ór┼česc p├ón─â a compromite ┼či cea mai r─âmas din alega┼úia de mediator ├«ntre puterile statului. Rolul de ÔÇ×r─âzboinicÔÇŁ cu Puterea ├«l conduce ├«ns─â, aproape ├«n mod fatal, la o ambiguitate profund marcat─â de aceea┼či perversitate ce-i este proprie: pescuind, ├«ntr-o realitate social─â marcat─â de imperfec┼úiuni, mai vechi, ┼či de b├ólb├óieli ale celor sosi┼úi pe un val ame┼úitor de simpatie, Pre┼čedintele ├«┼či face jocul, unicul exersat, de a jongla cu jum─ât─â┼úi de adev─âr ori cu date amestecate din registre diferite (cazul invocatelor cifre ale ┼čomajului) contur├ónd o realitate a ┼ó─ârii mai neagr─â dec├ót este ┼či mai dispropor┼úionat─â chiar dec├ót cea a unor posibili adversari din afar─â.

C─â lucrurile a┼ča se prezint─â, o probeaz─â o cerin┼ú─â (directiv─â?, Doamne fere┼čte!) pe care o formula ├«n fa┼úa corpului diplomatic rom├ónesc, la recenta reuniune a acestuia de la Bucure┼čti. L─âs├ónd la o parte faptul c─â diploma┼úia e poate sarcina cea mai direct─â ┼či mai important─â din agenda preziden┼úial─â, Traian B─âsescu le indica emisarilor Rom├óniei ├«n lume s─â nu mai ÔÇ×├«nfrumuse┼úezeÔÇŁ realitatea intern─âÔÇŽ O astfel de ÔÇ×indica┼úieÔÇŁ care, din nefericire, s-a pierdut ├«n zarva anostelor dezbateri ce i-au urmat, ├«mi pare, dac─â nu un declic de la mandatul constitu┼úional, atunci m─âcar o adev─ârat─â ÔÇŽgogom─ânie.

Po┼úi ├«n┼úelege faptul c─â diploma┼úii rom├óni au, prin lege, ┼či girul preziden┼úial ┼či c─â, de asemenea, tot potrivit cutumelor legislative, constitu┼úionale chiar, ei sunt deopotriv─â ┼či emisari ai guvern─ârii, indiferent care ┼či ce culoare va fi fiind aceasta. ├Äns─â faptul c─â chiar ┼čeful statului, orbit de ura contra guvernului cu care pretinde a coabita, cuteaz─â s─â le cear─â acestor emisari s─â nu ÔÇŽ├«nfrumuse┼úeze realit─â┼úile interne reprezint─â, dincolo de ambiguitatea formulei, un plonjon ├«ntr-un absurd vecin cu deraierea de la un elementar bun sim┼ú. Fiindc─â, a┼ča cum se ┼čtie, intr─â ├«n atribu┼úiile statutare ale oric─âror ambasadori s─â fac─â lobby ├«n favoarea propriului stat, fie ┼či cu scopul mai ÔÇŽlucrativ de a alimenta apetitul de interes ┼či, prin asta, de a aduce investitori ┼či investi┼úii at├ót de necesare societ─â┼úii ├«n slujba c─âreia se g─âsesc.

Printr-un simplu exerci┼úiu fantezist, cum ne-am putea ├«nchipui, de exemplu, un ambasador american, sau englez, sau german, inform├ónd, la Bucure┼čti ori la Beijing, despre nu ┼čtiu ce derapaje ┼či acte ilegitime ar avea loc ├«n propriile lor ┼ú─âri. Experien┼úa cotidian─â ÔÇô ┼či veche c├ót istoria diploma┼úiei din lume ÔÇô exclude, ca pe un non-sens, o practic─â precum cea conturat─â ├«n nefericita cerere-dolean┼ú─â a Pre┼čedintelui (├«nc─â) al Rom├óniei ┼či tot mai pu┼úin al locuitorilor acesteia.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

3 × ┼čapte =

Arhiva

august 2013
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Iul   Sep »
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031