v.p. (epistol─â cvasi-clandestin─â)

Lui Vio, la 60 de ani   S─â te fi z─ârit ├«nt├óia oar─â ├«n vacarmul unei adun─âri
Cite┼čte

Viorel Pîrligras: risipitorul de har

Viorel Pîrligras e un risipitor: al darurilor cu care a fost binecuvântat, al pasiunii pentru
Cite┼čte

Umberto Eco ÔÇô un medievist ├«n postmodernitatea virtual─â

Umberto Eco ÔÇô un medievist ├«n postmodernitatea virtual─â   (Aproxim─âri ipotetice) George Popescu   ┬á Printre cele mai ascu┼úite, inventive ┼či rafinate
Cite┼čte

Geo Vasile ÔÇô traduc─âtorul congener cu Gellu Naum

Geo Vasile ÔÇô traduc─âtorul congener cu Gellu Naum   Numele lui Geo Vasile l-am ├«nt├ólnit, cred, ├«nt├óia
Cite┼čte

la carta bionda del Caff├ę del Turco

la carta bionda del Caff├ę del Turco   ci sono altri hamletÔÇŽ la carta bionda del Caff├ę del
Cite┼čte

Gela Enea sau revolta disimulat─â elegiac

Ceea ce surprinde la întâia lectură a poeziei din cea de-a doua carte de versuri
Cite┼čte

Poezia ÔÇĺ sinonimie a onticului

Cu un debut revuistic ├«n ├«ndep─ârtatul 1973 ├«n revista sibian─â ÔÇ×TransilvaniaÔÇŁ ┼či cu botezul lui
Cite┼čte

disidenţă vs. rezistenţă prin cultură

  ├Än acest eseu propun o clarificare a dihotomiei disiden┼ú─â/ rezisten┼ú─â care pare sub├«nscris─â, din p─âcate,
Cite┼čte

La Rio de Janeiro Un cartier luxuriant ca un biliard al viitorului Braziliei

Se vor împlini în curând trei ani de la preluarea puterii, în Brazilia, de către
Cite┼čte

Mario Luzi: o poezie inedit─â

Am scris despre poetul italian finalist, trei ani consecutivi, al Premiului Nobel, o monografie (Povara
Cite┼čte

Eugenio Montale

    ├Än fum De c├óte ori te-am a┼čteptat la gar─â ├«n frig, ├«n cea┼ú─â. M─â plimbam tu┼čind, cump─âr├ónd ziare
Cite┼čte

Un studiu de Italo Calvino

Sfidarea labirintului[i]   1. De la revolu┼úia industrial─â, filosofi, literatur─â, art─â au cunoscut o traum─â pe care
Cite┼čte

Michele Ranchetti și poezia epifanică

Michele Ranchetti și poezia epifanică Michele Ranchetti, născut la Milano în 1925, decedat la Florenţa, în
Cite┼čte

ÔÇ×Rom├ónia ÔÇô al treilea ┼ú─ârm al fluviului care curge ├«n─âuntrul meuÔÇŁ

Interviu cu poetul, romancierul, traduc─âtorul ┼či academicianul brazilian MARCO LUCCHESI Marco Lucchesi 1Sosit pentru a nu
Cite┼čte

Incon┼čtien┼úa p─âc─âtoas─â a unor ÔÇ×formatoriÔÇŁ de opinie

Iată ce scriam cu mai bine de patru ani în urmă; mai exact, în 23
Cite┼čte

Mario Costantini

Mario Costantini: Pe drumul spre casă George Popescu  Au trecut aproape două decenii de când, în medievala
Cite┼čte

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului   Din noul (merituos ╚Öi provocator) val de poe╚Ťi craioveni, Eleanor Mircea
Cite┼čte

Alda Merini

Alda Merini I poeti lavorano di notte / Poe╚Ťii lucreaz─â noaptea ÔÇ×C├ónd sunt ├«ntrebat─â de unde se
Cite┼čte

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound.

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound. (ap─ârut ├«n ÔÇ×Corriere dÔÇÖinformazioneÔÇŁ, 26-27 aprilie 1958, apoi ├«n colec╚Ťia
Cite┼čte

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis ┬áGeorge Popescu ┬áAndrea Zanzotto, ÔÇťcel mai bun dintre poe╚Ťii italieni n─âscu╚Ťi
Cite┼čte

Universitatea, ├«napoi la ÔÇŽelite!

29 august 2013
Autor

Devalorizarea p├ón─â sub pragul minimei rezisten╚Ťe a sistemului nostru educa╚Ťional de toate gradele s-a repercutat cu un plus de trist─â eviden╚Ť─â ├«ndeosebi ├«n zona ├«nv─â╚Ť─âm├óntului superior. Faptul c─â exist─â, f─âr─â-ndoial─â, o interdeterminare de tip cauz─â ╚Öi efect ├«ntre cele dou─â segmente, f─âr─â a le nega cu obstina╚Ťie, nu constituie, ├«n ciuda unor convingeri larg r─âsp├óndite, principala cauz─â ╚Öi motivul esen╚Ťial pentru masiva degradare a Universit─â╚Ťii. ├Än definitiv, au existat, de-a lungul vremii, ╚Öcoli generale ╚Öi licee distribuite ├«ntr-o larg─â palet─â axiologic─â, iar acest lucru n-a constitui un impediment pentru c├ó╚Ötigarea ╚Öi conservarea unui r├óvnit ╚Öi meritat prestigiu al unor atenee rom├óne╚Öti.

Dincolo ├«ns─â de contexte ce ╚Ťin de un ├«ntreg proces de degradare a societ─â╚Ťii ├«n era globaliz─ârii, ce se resimte ╚Öi este denun╚Ťat─â nu doar la noi, ci mai peste tot, principala cauzalitate a acestei nefaste st─âri de lucru, ╚Öi aceasta ÔÇ×globalizat─âÔÇŁ, o constituie ceea ce reprezint─â, ├«n ultimele decenii, fenomenul de masificare a ├«nv─â╚Ť─âm├óntului superior. Mai grav ca prin alte p─âr╚Ťi, la noi ciclul universitar a cobor├ót p├ón─â spre pragul ridicolului: f─âr─â a mai insista cu detalii at├ót de cunoscute ├«nc├ót au intrat deja ├«n folclorul str─âzii, s─â re╚Ťinem totu╚Öi realitatea, nu mai pu╚Ťin ÔÇŽfolcloric─â la r├óndul ei, c─â frecventarea unui ciclu superior ╚Öi-a adjudecat drept unic mobil ╚Öi finalitate ob╚Ťinerea r├óvnitului ÔÇ×cartonÔÇŁ.

Liberalizarea postdecembrist─â a permis, printre multe alte declicuri de la reglement─âri atestate de ├«ndelungate tradi╚Ťii, ╚Öi deschiderea larg─â, prea larg─â, a ateneelor pentru tinerii nu to╚Ťi ╚Öi nu totdeauna anima╚Ťi de vreun ideal al ├«nv─â╚Ť─ârii. S-a ad─âugat, imediat, o re╚Ťea de institu╚Ťii pretins universitare, denatur├ónd ├«nc─â ╚Öi mai mult ├«ntregul segment al unei educa╚Ťii ce trebuia s─â se revendice de la un statut academic. Subfinan╚Ťarea, coroborat─â cu s─âr─âcia ╚Öi, ca regretabil efect, o poten╚Ťare dezolant─â a decalajului dintre boga╚Ťi ╚Öi s─âraci au obligat centrele universitare, inclusiv pe cele de tradi╚Ťie ╚Öi de prestigiu, la o decizie hazardat─â, sem─ân├ónd cu un fel de v├ónare a viitorilor clien╚Ťi. ├Än consecin╚Ť─â, nici actul instructiv nu avea cum s─â se sustrag─â acestui t─âv─âlug al degrad─ârii: chiar ╚Öi la palierele curriculare, impuse, cum se spune, de niscaiva instan╚Ťe ÔÇ×centralÔÇŁ- europene, au trebuit s─â suporte varii ╚Öi, uneori aiuritoare, ajust─âri potrivit cu ÔÇŽcalapoadele dasc─âlilor, mul╚Ťi dintre ei f─âr─â reale ╚Öi principiale test─âri profesionale.

Ce-i de f─âcut? Dificil de identificat m─âsuri miraculoase ├«n contextul unui sistem blocat ├«n rigidit─â╚Ťi de tot felul, de la cele ale unei legisla╚Ťii ├«nc─â netran╚Öate definitiv ╚Öi, mai ales, merg├ónd, mai ad├ónc, la rezisten╚Ťa masiv─â ╚Öi agresiv─â a diriguitorilor ╚Öi a comilitonilor lor, dasc─âlii ├«n╚Öi╚Öi. Unica salvare ar fi una radical─â: revenirea, cu voin╚Ťa ÔÇô mai ales politic─â ÔÇô larg ├«mp─ârt─â╚Öit─â ╚Öi larg asumat─â, la Universitatea de elit─â. Atributul acesta n-ar mai trebui s─â sperie: ├«nt├ói, fiindc─â Universitatea ca institu╚Ťie ╚Öi instan╚Ť─â academic─â, a fost a╚Öa de la apari╚Ťia ei ├«n t├órziul Ev Mediu; apoi, fiindc─â, a╚Öa cum decreta, cu un patos pe c├ót de conving─âtor pe at├ót de legitim, marele c─ârturar italian Umberto Eco recent, la Burgos, ├«n Spania, cu prilejul ├«ncunun─ârii sale cu titlul de Doctor Honoris Causa, Universitatea, ├«n esen╚Ťa ei ultim─â, este chemat─â s─â dea societ─â╚Ťii elitele de care aceasta are imperioas─â nevoie.

C├ót despre ÔÇ×cartoaneÔÇŁ, ele n-au, nici mai mult, nici mai pu╚Ťin, dec├ót valoarea unor biete banale ÔÇŽ vouchere. Adic─â, ni╚Öte simple anexe, ata╚Öate unor dosare de ÔÇ×cadreÔÇŁ, cvasi-egale, ca impedan╚Ť─â profesional─â, cu cele de ÔÇ×activitate politic─âÔÇŁ ce se cereau ├«n vechiul sistem.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

× 3 = dou─âzeci patru

Arhiva

august 2013
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Iul   Sep »
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031