Incon┼čtien┼úa p─âc─âtoas─â a unor ÔÇ×formatoriÔÇŁ de opinie

Iată ce scriam cu mai bine de patru ani în urmă; mai exact, în 23
Cite┼čte

Mario Costantini

Mario Costantini: Pe drumul spre casă George Popescu  Au trecut aproape două decenii de când, în medievala
Cite┼čte

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului   Din noul (merituos ╚Öi provocator) val de poe╚Ťi craioveni, Eleanor Mircea
Cite┼čte

Alda Merini

Alda Merini I poeti lavorano di notte / Poe╚Ťii lucreaz─â noaptea ÔÇ×C├ónd sunt ├«ntrebat─â de unde se
Cite┼čte

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound.

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound. (ap─ârut ├«n ÔÇ×Corriere dÔÇÖinformazioneÔÇŁ, 26-27 aprilie 1958, apoi ├«n colec╚Ťia
Cite┼čte

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis ┬áGeorge Popescu ┬áAndrea Zanzotto, ÔÇťcel mai bun dintre poe╚Ťii italieni n─âscu╚Ťi
Cite┼čte

Davide Ronconi Scrisoare deschis─â dasc─âlilor filologi

Davide Ronconi Scrisoare deschis─â dasc─âlilor filologi   Mai mult dec├ót o scrisoare, aceasta este o implorare. Ceva unde
Cite┼čte

Aldo Moro ┼či sf├ór┼čitul politicii

Pe 16 martie trecut s-au ├«mplinit ÔÇô ┼či s-au comemorat ├«ntr-o larg─â gam─â de manifest─âri
Cite┼čte

Claudio Magris despre o art─â ┼či nu numai

[...]   Al doilea g├ónd. Vorbind despre Leo Castelli, de scurt timp disp─ârut, Claudio Magris (┬źCorriere della
Cite┼čte

Portret spre neuitare: IONELA PRODAN

În lumea pe care nu contenim, uneori cu o inabilitate greu pardonabilă, s-o așezăm cu
Cite┼čte

├Änc─â o trist─â desp─âr╚ŤireÔÇŽ

Vestea plec─ârii dintre noi, ├«ntr-un alt orizont, a lui Jean B─âile╚Öteanu a sosit, s├ómb─ât─â diminea╚Ťa
Cite┼čte

O (alt─â) ÔÇ×stafieÔÇŁ b├óntuie prin Europa?

Cum poate fi ignorată ori, mai grav, uitată formula marxistă pusă ca avertisment în preambulul
Cite┼čte

Receptarea lui E. M. Cioran în Italia

A┼ča cum am promis cititorilor acestei rubrici, reiau, aici, din pagini reg─âsite ┼či doar ├«n
Cite┼čte

Despre destinul (fast) al lui Cioran în Italia

Nu știu cum se întâmplă cu noi, românii, și nu de ieri, de azi, ci
Cite┼čte

Povara nostalgiei

N.B. Sub impactul, pu┼úin a┼čteptat ┼či de aceea cople┼čitor, al celor dou─â momente omagiale pe
Cite┼čte

Zarv─â ╚Öi haos pe calea suspendat─â a speran╚Ťei

Reg─âsesc ├«n noianul de ├«nsemn─âri conservate ├«n spa╚Ťiul memorial al computerului o ├«nsemnare de mai
Cite┼čte

După scrutin: Italia o (tristă) premieră într-o neagră seară a Europei

S-a confirmat, potrivit primelor proiec╚Ťii de la ├«nchiderea sec╚Ťiilor de votare, ceea ce anticipam ├«n articolul
Cite┼čte

Roma vs Bruxelles: noi și intrigante sfidări

Tot mai bulversat de ceea ce se petrece ├«n ultimii ani pe scena politicii ÔÇô
Cite┼čte

Un poem de Andrei Tarkovski

Not─â N-am ╚Ötiut c─â marele cineast rus a scris, ├«n afara c─âr╚Ťilor sale ╚Ötiute ╚Öi citite,
Cite┼čte

Umberto Eco - un incitant apel la cultivarea memoriei

Umberto Eco Drag─â nepoate, ├«nva╚Ť─â pe de rost (articol ap─ârut ├«n s─âpt─âm├ónalul ÔÇ×LÔÇÖEspressoÔÇŁ, la rubrica sa ÔÇ×La
Cite┼čte

┼×tefan Petic─â ÔÇô 140 ani de la na┼čtere sau ├Äntoarcerea la valorile autentice

30 ianuarie 2017
Autor

Descendent─â a scriitorului, universitara craiovean─â Nicoleta C─âlina Presur─â s-a dedicat, cu o os├órdie ┼či o pasiune rar ├«nt├ólnite ├«n cercetarea noastr─â cultural─â, recuper─ârii ┼či valorific─ârii mo┼čtenirii l─âsate de singuraticul ┼×tefan Petic─â, considerat aproape unanim (de G. C─âlinescu ├«nsu┼či) ÔÇ×├«nt├óiul poet simbolist declaratÔÇŁ. Polivalent, cu studii de filozofie ┼či de matematic─â ne├«ncheiate, stabilit de foarte t├ón─âr la Bucure┼čti p─âr─âsind locurile natale din ├«mprejur─ârile Tecuciului pe care nu le-a uitat niciodat─â ┼či unde avea s─â revin─â ├«n ultimul an al vie┼úii, la doar 27 de ani c├ónd avea s─â fie r─âpus ┼či de o lung─â ┼či necru┼ú─âtoare maladie, ┼×tefan Petic─â a reprezentat, la r├óndul s─âu, ├«nc─â un caz ca at├ótea altele din analele culturii na┼úionale. A scris neobi┼čnuit de mult ├«n scurta sa existen┼ú─â tr─âit─â ├«n condi┼úii vitrege, a fost, pe r├ónd, jurnalist, autor de studii d sociologie, de filozofie, de istoria artei ┼či, ├«nainte de toate, un poet, unul dintre cei ce-au sus┼úinut nu doar direc┼úia simbolist─â ├«nc─â ├«n act ├«n Apus, dar la curent cu efortul de renovare at├ót de manifest ├«n Anglia, ├«n Germania, ├«n Italia ori ├«n Fran┼úa, ale c─ârei limbi le cuno┼čtea ┼či din care a ┼či tradus.

Nu se putea ├«n acest context ca ┼či la Craiova, dup─â Tecuci ┼či, la final de februarie, la Bucure┼čti, s─â nu i se consacre un simpozion de o ┼úinut─â ┼čtiin┼úific─â cum rar mi s-a ├«nt├ómplat ├«n propria-mi activitate s─â ├«nregistrez dintre at├ótea altele desf─â┼čurate ├«n ┼óar─â ┼či ├«n str─âin─âtate ┼či la care am participat.

Organizat de Facultatea de Litere a Universit─â┼úii din B─ânie, cu sprijinul consistent al Institutului Cultural Rom├ón, al Muzeului Na┼úional al Literaturii Rom├óne ┼či al Bibliotecii care-i poart─â numele din Tecuci, simpozionul a fost onorat, deopotriv─â, de personalit─â┼úi culturale ┼či un public masiv ┼či avizat ├«ntr-una din cele mai cunoscute s─âli ale Casei Universitarilor craiovene.

Au prezentat comunic─âri ┼či au evocat premisele acestei manifest─âri prof. univ. dr. Nicolae Panea, prorector al Universit─â┼úii gazd─â, Ioan Cristescu, directorul Muzeului Na┼úional al Literaturii Rom├óne, Cristian Petcu, secretar al Institutului Cultural Rom├ón, ca ┼či, a┼ča cum era ┼či firesc, organizatoarea simpozionului, de aceast─â dat─â ┼či autoarea unei noi edi┼úii, ├«nt├óiul volum al unei noi ┼či, se sper─â, c├ót mai complete┬á din crea┼úia poetic─â a autorului, ├«nc─â risipite prin varii locuri. Aceasta din urm─â, intitulat─â ÔÇ×PoeziiÔÇŁ, a ap─ârut cu sprijinul neprecupe┼úit al Muzeului Na┼úional al Literaturii Rom├óne.

Timp de c├óteva ceasuri au urmat comunic─âri aplicate asupra operei ┼či personalit─â┼úii scriitorului aniversat. Astfel, prof. univ. dr. Doru Sc─ârl─âtescu, de la Universitatea din Ia┼či, cu incitante restituiri pe linia reevaluatoare a crea┼úiei lui Petic─â, conf. univ. dr. Ioan Cristescu, care a f─âcut un interesant ┼či, ├«n parte, prea pu┼úin cunoscut recurs la opera teatral─â a autorului, ca ┼či George Florian Neagoe, cercet─âtor la Institutul ┼či Istorie ┼či Teorie Literar─â ÔÇ×G. C─âlinescuÔÇŁ al Academiei Rom├óne.

Interven┼úii ┼či contribu┼úii, inedite, a┼čezate sub semnul unei acribii de nivel academic, cu nout─â┼úi ┼či deschideri exegetice cu siguran┼ú─â novatoare, unele scoase din arhive, altele merg├ónd pe amendarea multor locuri comune de care istoria noastr─â literar─â nu duce ├«nc─â, din nefericire, lips─â, totul capt├ónd ┼či ├«ntre┼úin├ónd viu ┼či constant interesul unui public, a┼ča cum spuneam, avizat ┼či atent la at├ótea nuan┼ú─âri at├ót de necesare ├«ntr-un astfel de context.

├Än final, a fost prezentat un videofilm documentar, o diaporam─â, sub genericul ÔÇ×├Än c─âutarea lini┼čtii ┼či a frumuse┼úiiÔÇŁ, realizat de ┼×tefan Andronache, fost director al Bibliotecii ÔÇ×┼×tefan Petic─âÔÇŁ din Tecuci, cu imagini incitante ale locurilor natale ale scriitorului. ┬áRareori ÔÇô m─â simt nevoit s─â reiterez un g├ónd pe care l-am sus┼úinut ┼či ├«n interven┼úia mea ÔÇô am asistat la un eveniment de o asemenea anvergur─â, iar constatarea aceasta, ├«mp─ârt─â┼čit─â ┼či de al┼úi nu pu┼úini participan┼úi, mi se pare cu at├ót mai demn─â de luare aminte cu c├ót, ├«ntr-o vreme a disolu┼úiei valorilor ├«n care vie┼úuim de c├ó┼úiva ani, ├«ntoarcerea la valorile autentice ale culturii noastre na┼úionale se impune deja dimensiunea unui imperativ.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

4 + = doisprezece

Arhiva

ianuarie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Dec   Feb »
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031