v.p. (epistol─â cvasi-clandestin─â)

Lui Vio, la 60 de ani   S─â te fi z─ârit ├«nt├óia oar─â ├«n vacarmul unei adun─âri
Cite┼čte

Viorel Pîrligras: risipitorul de har

Viorel Pîrligras e un risipitor: al darurilor cu care a fost binecuvântat, al pasiunii pentru
Cite┼čte

Umberto Eco ÔÇô un medievist ├«n postmodernitatea virtual─â

Umberto Eco ÔÇô un medievist ├«n postmodernitatea virtual─â   (Aproxim─âri ipotetice) George Popescu   ┬á Printre cele mai ascu┼úite, inventive ┼či rafinate
Cite┼čte

Geo Vasile ÔÇô traduc─âtorul congener cu Gellu Naum

Geo Vasile ÔÇô traduc─âtorul congener cu Gellu Naum   Numele lui Geo Vasile l-am ├«nt├ólnit, cred, ├«nt├óia
Cite┼čte

la carta bionda del Caff├ę del Turco

la carta bionda del Caff├ę del Turco   ci sono altri hamletÔÇŽ la carta bionda del Caff├ę del
Cite┼čte

Gela Enea sau revolta disimulat─â elegiac

Ceea ce surprinde la întâia lectură a poeziei din cea de-a doua carte de versuri
Cite┼čte

Poezia ÔÇĺ sinonimie a onticului

Cu un debut revuistic ├«n ├«ndep─ârtatul 1973 ├«n revista sibian─â ÔÇ×TransilvaniaÔÇŁ ┼či cu botezul lui
Cite┼čte

disidenţă vs. rezistenţă prin cultură

  ├Än acest eseu propun o clarificare a dihotomiei disiden┼ú─â/ rezisten┼ú─â care pare sub├«nscris─â, din p─âcate,
Cite┼čte

La Rio de Janeiro Un cartier luxuriant ca un biliard al viitorului Braziliei

Se vor împlini în curând trei ani de la preluarea puterii, în Brazilia, de către
Cite┼čte

Mario Luzi: o poezie inedit─â

Am scris despre poetul italian finalist, trei ani consecutivi, al Premiului Nobel, o monografie (Povara
Cite┼čte

Eugenio Montale

    ├Än fum De c├óte ori te-am a┼čteptat la gar─â ├«n frig, ├«n cea┼ú─â. M─â plimbam tu┼čind, cump─âr├ónd ziare
Cite┼čte

Un studiu de Italo Calvino

Sfidarea labirintului[i]   1. De la revolu┼úia industrial─â, filosofi, literatur─â, art─â au cunoscut o traum─â pe care
Cite┼čte

Michele Ranchetti și poezia epifanică

Michele Ranchetti și poezia epifanică Michele Ranchetti, născut la Milano în 1925, decedat la Florenţa, în
Cite┼čte

ÔÇ×Rom├ónia ÔÇô al treilea ┼ú─ârm al fluviului care curge ├«n─âuntrul meuÔÇŁ

Interviu cu poetul, romancierul, traduc─âtorul ┼či academicianul brazilian MARCO LUCCHESI Marco Lucchesi 1Sosit pentru a nu
Cite┼čte

Incon┼čtien┼úa p─âc─âtoas─â a unor ÔÇ×formatoriÔÇŁ de opinie

Iată ce scriam cu mai bine de patru ani în urmă; mai exact, în 23
Cite┼čte

Mario Costantini

Mario Costantini: Pe drumul spre casă George Popescu  Au trecut aproape două decenii de când, în medievala
Cite┼čte

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului

Eleanor Mircea Insolitarea ludic─â a cotidianului   Din noul (merituos ╚Öi provocator) val de poe╚Ťi craioveni, Eleanor Mircea
Cite┼čte

Alda Merini

Alda Merini I poeti lavorano di notte / Poe╚Ťii lucreaz─â noaptea ÔÇ×C├ónd sunt ├«ntrebat─â de unde se
Cite┼čte

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound.

EUGENIO MONTALE Misterul unui poet. Ezra Pound. (ap─ârut ├«n ÔÇ×Corriere dÔÇÖinformazioneÔÇŁ, 26-27 aprilie 1958, apoi ├«n colec╚Ťia
Cite┼čte

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis

Andrea Zanzotto: o nou─â Divina Mimesis ┬áGeorge Popescu ┬áAndrea Zanzotto, ÔÇťcel mai bun dintre poe╚Ťii italieni n─âscu╚Ťi
Cite┼čte

┼×tefan Petic─â ÔÇô 140 ani de la na┼čtere sau ├Äntoarcerea la valorile autentice

30 ianuarie 2017
Autor

Descendent─â a scriitorului, universitara craiovean─â Nicoleta C─âlina Presur─â s-a dedicat, cu o os├órdie ┼či o pasiune rar ├«nt├ólnite ├«n cercetarea noastr─â cultural─â, recuper─ârii ┼či valorific─ârii mo┼čtenirii l─âsate de singuraticul ┼×tefan Petic─â, considerat aproape unanim (de G. C─âlinescu ├«nsu┼či) ÔÇ×├«nt├óiul poet simbolist declaratÔÇŁ. Polivalent, cu studii de filozofie ┼či de matematic─â ne├«ncheiate, stabilit de foarte t├ón─âr la Bucure┼čti p─âr─âsind locurile natale din ├«mprejur─ârile Tecuciului pe care nu le-a uitat niciodat─â ┼či unde avea s─â revin─â ├«n ultimul an al vie┼úii, la doar 27 de ani c├ónd avea s─â fie r─âpus ┼či de o lung─â ┼či necru┼ú─âtoare maladie, ┼×tefan Petic─â a reprezentat, la r├óndul s─âu, ├«nc─â un caz ca at├ótea altele din analele culturii na┼úionale. A scris neobi┼čnuit de mult ├«n scurta sa existen┼ú─â tr─âit─â ├«n condi┼úii vitrege, a fost, pe r├ónd, jurnalist, autor de studii d sociologie, de filozofie, de istoria artei ┼či, ├«nainte de toate, un poet, unul dintre cei ce-au sus┼úinut nu doar direc┼úia simbolist─â ├«nc─â ├«n act ├«n Apus, dar la curent cu efortul de renovare at├ót de manifest ├«n Anglia, ├«n Germania, ├«n Italia ori ├«n Fran┼úa, ale c─ârei limbi le cuno┼čtea ┼či din care a ┼či tradus.

Nu se putea ├«n acest context ca ┼či la Craiova, dup─â Tecuci ┼či, la final de februarie, la Bucure┼čti, s─â nu i se consacre un simpozion de o ┼úinut─â ┼čtiin┼úific─â cum rar mi s-a ├«nt├ómplat ├«n propria-mi activitate s─â ├«nregistrez dintre at├ótea altele desf─â┼čurate ├«n ┼óar─â ┼či ├«n str─âin─âtate ┼či la care am participat.

Organizat de Facultatea de Litere a Universit─â┼úii din B─ânie, cu sprijinul consistent al Institutului Cultural Rom├ón, al Muzeului Na┼úional al Literaturii Rom├óne ┼či al Bibliotecii care-i poart─â numele din Tecuci, simpozionul a fost onorat, deopotriv─â, de personalit─â┼úi culturale ┼či un public masiv ┼či avizat ├«ntr-una din cele mai cunoscute s─âli ale Casei Universitarilor craiovene.

Au prezentat comunic─âri ┼či au evocat premisele acestei manifest─âri prof. univ. dr. Nicolae Panea, prorector al Universit─â┼úii gazd─â, Ioan Cristescu, directorul Muzeului Na┼úional al Literaturii Rom├óne, Cristian Petcu, secretar al Institutului Cultural Rom├ón, ca ┼či, a┼ča cum era ┼či firesc, organizatoarea simpozionului, de aceast─â dat─â ┼či autoarea unei noi edi┼úii, ├«nt├óiul volum al unei noi ┼či, se sper─â, c├ót mai complete┬á din crea┼úia poetic─â a autorului, ├«nc─â risipite prin varii locuri. Aceasta din urm─â, intitulat─â ÔÇ×PoeziiÔÇŁ, a ap─ârut cu sprijinul neprecupe┼úit al Muzeului Na┼úional al Literaturii Rom├óne.

Timp de c├óteva ceasuri au urmat comunic─âri aplicate asupra operei ┼či personalit─â┼úii scriitorului aniversat. Astfel, prof. univ. dr. Doru Sc─ârl─âtescu, de la Universitatea din Ia┼či, cu incitante restituiri pe linia reevaluatoare a crea┼úiei lui Petic─â, conf. univ. dr. Ioan Cristescu, care a f─âcut un interesant ┼či, ├«n parte, prea pu┼úin cunoscut recurs la opera teatral─â a autorului, ca ┼či George Florian Neagoe, cercet─âtor la Institutul ┼či Istorie ┼či Teorie Literar─â ÔÇ×G. C─âlinescuÔÇŁ al Academiei Rom├óne.

Interven┼úii ┼či contribu┼úii, inedite, a┼čezate sub semnul unei acribii de nivel academic, cu nout─â┼úi ┼či deschideri exegetice cu siguran┼ú─â novatoare, unele scoase din arhive, altele merg├ónd pe amendarea multor locuri comune de care istoria noastr─â literar─â nu duce ├«nc─â, din nefericire, lips─â, totul capt├ónd ┼či ├«ntre┼úin├ónd viu ┼či constant interesul unui public, a┼ča cum spuneam, avizat ┼či atent la at├ótea nuan┼ú─âri at├ót de necesare ├«ntr-un astfel de context.

├Än final, a fost prezentat un videofilm documentar, o diaporam─â, sub genericul ÔÇ×├Än c─âutarea lini┼čtii ┼či a frumuse┼úiiÔÇŁ, realizat de ┼×tefan Andronache, fost director al Bibliotecii ÔÇ×┼×tefan Petic─âÔÇŁ din Tecuci, cu imagini incitante ale locurilor natale ale scriitorului. ┬áRareori ÔÇô m─â simt nevoit s─â reiterez un g├ónd pe care l-am sus┼úinut ┼či ├«n interven┼úia mea ÔÇô am asistat la un eveniment de o asemenea anvergur─â, iar constatarea aceasta, ├«mp─ârt─â┼čit─â ┼či de al┼úi nu pu┼úini participan┼úi, mi se pare cu at├ót mai demn─â de luare aminte cu c├ót, ├«ntr-o vreme a disolu┼úiei valorilor ├«n care vie┼úuim de c├ó┼úiva ani, ├«ntoarcerea la valorile autentice ale culturii noastre na┼úionale se impune deja dimensiunea unui imperativ.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

┼čase − = 2

Arhiva

ianuarie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Dec   Feb »
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031