Despre Nietzsche ┼či considera┼úiile sale profetice

30 iulie 2016
Autor

Profet indiscutabil al mai tuturor dezastrelor ┼či aporiilor prin care defunctul secol al XX-lea a marcat sf├ór┼čitul modernit─â┼úii ┼či a facilitat trecerea la postmodernitate, ├«n ciuda interesului f─âr─â precedent pe care l-au st├órnit opera ┼či destinul s─âu, Friedrich Nietzsche a continuat s─â sfideze curiozitatea multor exege┼úi, fie ei filosofi de profesie, psihologi ori psihanali┼čti, litera┼úi ori sociologi. ┼×i oric├ónd de paradoxal ar p─ârea, dac─â exegeza operei a atins dimensiunea unei ├«ntregi biblioteci, biografia acestui solitar g├ónditor conserv─â ├«nc─â destule locuri obscure continu├ónd s─â poten┼úeze nu pu┼úinele controverse iscate ├«n jurul s─âu ├«nc─â din timpul straniei sale existen┼úe.

Un cercet─âtor italian, Massimo Fini, apar┼úin├ónd genera┼úiei de intelectuali afirma┼úi la ├«nceputul anilor ÔÇÖ60 atunci c├ónd, ├«n Italia ┼či ├«n Europa, a explodat ceea ce s-a numit ┬źcazul Nietzsche┬╗, a scris ┼či publicat, anul acesta, o biografie a filosofului, cu titlul┬áNietzsche, ap─ârut─â la prestigioasa editur─â vene┼úian─â Marsilio. Fini a parcurs mai bine de patru decenii lectur├ónd ┼či scriind despre Nietzsche, ├«ndeosebi ├«n paginile unor publica┼úii, printre care ┬źLÔÇÖEuropeo┬╗, fiind, totodat─â, autorul unei lucr─âri de referin┼ú─â,┬áLa ragione aveva torto? (┬źSe ├«n┼čelase ra┼úiunea?┬╗), ap─ârut─â ├«n 1985.

Printre cele mai evidente merite ale acestei ultime biografii semnate de Massimo Fini recenzen┼úii au semnalat stilul cursiv, ÔÇťjurnalisticÔÇŁ, ce face lectura fluent─â ┼či captivant─â. Punctul de plecare al acestui demers pare s─â-l constituie celebra lucrare a lui Janz,Via┼úa lui Nietzsche, ├«n trei volume, care, a┼ča cum se ┼čtie, e mai mult o bogat─â culegere de materiale documentare dec├ót o biografie. Tocmai valorific├ónd multe din aceste materiale, dar ┼či propriile investiga┼úii avansate pe teren (biograful italian a cercetat aproape ├«ntreaga ÔÇťgeografieÔÇŁ a existen┼úei nietzscheene, ├«ncep├ónd cu R├Âcken, mica localitate ├«n care s-a n─âscut filosoful), Fini contureaz─â un traiect existen┼úial documentat, reconstituind un destin singular, marcat de boli, de scandaluri, de solitudine, de misoginism, de rela┼úii ├«nc─â ambigue ┼či azi cu propria sor─â, de ÔÇťdivor┼úuriÔÇŁ scandaloase (cu Wagner, ├«n ordine spiritual─â, cu faimoasa Lou Salom├ę, ├«n plan sentimental).

Portretul ce se ├«mpline┼čte la cap─âtul acestui demers decantat cu ├«ntregul arsenal al jurnalistului ce ┼čtie s─â se lase ÔÇťmanipulatÔÇŁ doar de adev─ârurile documentate pare un ÔÇťjurnal de bordÔÇŁ al unui destin atipic, un personaj concur├ónd fic┼úiunea dostoievskian─â; astfel, boala misterioas─â, miopia aproape de orbire, statura de scund ┼či gras, mai cur├ónd de bondoc, lipsit de agilitate, nenorocos ├«n via┼úa erotic─â, solitar, ne├«n┼úeles de mam─â ┼či de sor─â, orfan de tat─â la numai cinci ani, contestat de proprii mae┼čtri chiar la debutul editorial, suferind de depresiune ┼či de obsesia sinuciderii, un b─ârbat anxios care, b├óntuit de insomnii, abuzeaz─â de somnifere; toate acestea contribuie la instituirea doar a unor pu┼úine ┼či scurte perioade de concentrare ┼či de luciditate ale filosofului. ÔÇťFi┼ča clinic─âÔÇŁ a lui Nietzsche este at├ót de alarmant─â ├«nc├ót un medic de ast─âzi nu i-ar da nici o ┼čans─â de supravie┼úuire peste limita a c├ótorva luni.

┼×i totu┼či, autorul┬áGenealogiei morale┬á┼či al┬áConsidera┼úiilor inactuale┬áa reu┼čit s─â-┼či ├«nving─â maladiile, fizice dar mai ales pe cele ÔÇťmoraleÔÇŁ ┼či ÔÇťideologiceÔÇŁ, ├«ns─â numai p├ón─â la punctul la care suferin┼úa s-a cronicizat, iar problema supravie┼úuirii a c─âp─âtat o alt─â miz─â, cea a transgres─ârii onticului prin ├«nscrierea sa ├«ntr-un orizont supra-mundan. Profet f─âr─â voie al veacului al XX-lea, Nietzsche i-a putut intui ┼či anticipa tragediile, pariurile, falsit─â┼úile ┼či mizele eronate, aporiile ┼či capcanele ├«n care avea s─â cad─â, cu umanitatea sa cu tot, prin confuzia valorilor, subminarea interiorit─â┼úii din om, antamarea unor ┼úinte gre┼čite, feti┼čizarea ra┼úiunii ┼či mitizarea progresului, toate constituindu-se, apoi, ├«n tot at├ótea atribute tari ale postmodernit─â┼úii c─âreia filosoful i-a putut desemna, ├«n liter─â ┼či ├«n spirit, aproape toate manifest─ârile ┼či consecin┼úele de care noi ├«nc─â ne mai minun─âm ├«n descoperirea lor, nu o dat─â ingenu─â.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Arhiva

iulie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Sâ Du
« Iun   Aug »
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031